BusinessMagazin

Blog

  • De o parte si de alta a crizei

    Cel mai important eveniment al ultimei saptamani bursiere a fost decizia Bancii Centrale Europene (BCE) de a oferi finantari in valoare de peste 150 de miliarde de euro bancilor comerciale din zona euro. Suma este un record istoric, depasind cele aproximativ 62 de miliarde de euro datate 12 septembrie 2001.


    Analistii nu au vrut sa vada un semnal de alarma in gestul BCE, ci o injectie de capital intr-o piata afectata de lipsa lichiditatilor. Numai ca problemele pietei imobiliare americane s-au acutizat, in ciuda declaratiilor optimiste ale presedintelui Rezervei Federale, Ben Bernanke. Piata ipotecara secundara (de risc) a SUA are o valoare de circa doua trilioane de dolari. Nefiind sustinuta de garantii guvernamentale, piata resimte drastic orice modificare a puterii de cumparare sau a cotatiei dolarului. Fondurile internationale de investitii, cu prezente puternice si in acest sector, si-au vazut astfel randamentele trase mult in jos.

     

    E adevarat ca, pe de alta parte, celelalte rezultate ale economiei SUA au fost pozitive, iar bursa parea ca isi va reveni dupa corectie, insa au aparut probleme in Europa. BNP Paribas, cea mai mare banca franceza, a anuntat ca blocheaza retragerile din trei fonduri detinute, pana la o noua recalculare a valorii acestora, alaturandu-se fondurilor americane Bear Stearns si Union Investments Management.

     

    Masura intreprinsa de BCE a fost urmata de altele similare in SUA, Canada, Japonia si Australia, mai multe linii de credit pe termen scurt fiind deschise pentru a contracara declinul de lichiditate. Dar cotatiile bursiere, dupa o usoara revenire la inceputul saptamanii, au luat-o din nou la vale, ajungand pana la o pierdere de aproape 7% fata de cotatiile record de acum o luna. De data aceasta, analistii s-au pus de acord: daca toate bancile centrale injecteaza lichiditate in piata, e de rau, pentru ca guvernatorii stiu cel mai bine daca problemele sunt serioase. Valul global de panica a pornit deja; chiar daca nu isi retrag masiv participatiile din piata, fondurile de investitii nici nu mai cumpara nimic.

     

    Teoretic, Bursa de Valori Bucuresti, la fel ca si bursele din statele vecine, nu ar trebui sa fie afectata de problemele americane. Nu suntem in situatia Europei de Vest, unde, spre exemplu, BNP Paribas detine participatii de miliarde de euro in sectorul imobiliar al SUA (1,6 miliarde de euro chiar in piata ipotecara secundara). Mai mult, rezultatele financiare la sase luni ale principalelor companii listate la BVB sau RASDAQ sunt peste asteptari. Atunci, de ce scad indicii si preturile? „Cresterile sau scaderile de pe bursa nu au la baza neaparat factori fundamentali. Un rol foarte mare in variatiile inregistrate il au factorii psihologici, atitudinea investitorilor, entuziasmul sau panica“, spune Amalia Baraian, broker la SSIF Broker Cluj. Probleme mari ar putea aparea la noi doar daca fondurile straine de investitii ar decide sa se retraga total sau partial de pe pietele emergente.

     

    Corectiile de saptamana trecuta ar mai putea fi explicate si prin starea de expectativa pe care o arata investitorii institutionali. In piata apar ordine de vanzare din partea celor care doresc sa-si retraga profitul, dar nu isi gasesc cumparator. Drept urmare, preturile scad, o mana de ajutor venind si din lichiditatea in scadere a bursei. Valoarea totala a tranzactiilor realizate saptamanal a fost descrescatoare de la inceputul lunii iulie, cand inregistra 126 de milioane de euro; saptamana trecuta a consemnat o valoare de numai 68 de milioane de euro. Dintre indicatori, cel mai tare sufera BET-FI, indicele evolutiei cumulate a celor cinci SIF-uri, care a incheiat ultima sedinta a saptamanii cu un minus de 3,12%, pana la 82.211 puncte. Conform estimarilor din piata, indicele se va indrepta catre pragul de 80.000 de puncte in urmatoarea perioada.

     

    Dar lichiditatea in scadere este pusa si pe seama vacantelor. „Avand in vedere ca bursele internationale sunt in scadere, este o perioada excelenta pentru intrat in concediu. Tocmai bine ne intoarcem cand isi revin si pietele“, declara Laurentiu Floroiu, broker la EFG Eurobank Securities, pregatindu-se sa plece in vacanta pentru o saptamana. Si nu este singurul: din patru agenti de intermediere contactati de BUSINESS Magazin, trei se pregateau sa plece in concediu. Luna august este in mod obisnuit luna de odihna a angajatului autohton, iar situatia internationala nu face decat sa intareasca traditia.

  • Ce se poate face cu atata gunoi?

    Intr-o singura zi, in Bucuresti se produc in jur de 2.000 de tone de gunoi. Cam 20% din cantitate ramane pe spatiile verzi, pe malurile lacurilor, pe terenurile virane ori la periferie. Lucrurile ar urma sa se schimbe insa in curand (nu, nu e vorba de inca o interventie a presedintelui Basescu pentru curatarea gropii Glina).


    La periferia orasului Amsterdam exista un parc unde se strang toate deseurile menajere din zona capitalei Olandei, care dupa o selectie preliminara sunt arse la o temperatura intre 1.000 si 1.200 de grade Celsius. Recolta anuala de peste 850.000 de tone de gunoi se transforma asa in energie electrica livrata sistemului de transport local, institutiilor publice si catre 70.000 de locuinte.


    Ce se poate face insa cu cele 800.000 de tone de gunoi care se aduna pe an in Bucuresti? Silvian Ionescu, comisarul general al Garzii Nationale de Mediu, a calculat ca prin arderea gunoaielor in incineratoare moderne se pot obtine circa 40 MW. Adica exact cat este necesarul de energie pentru iluminatul public al Capitalei, plus functionarea metroului si a transportului urban.     Primarul general al Capitalei, Adriean Videanu, a anuntat la sfarsitul anului trecut ca municipalitatea este pe cale sa cumpere un incinerator cu plasma, care poate produce atat energie electrica, cat si biogaz prin arderea deseurilor colectate din Capitala. Intrebati acum insa de BUSINESS Magazin care este stadiul proiectului, reprezentantii municipalitatii au raspuns scurt: „Nu avem informatii“.


    Deocamdata, Romania are un sistem de gestionare a deseurilor bazat pe colectare neselectiva (adunarea gunoaielor de-a valma) si eliminare prin depozitare (in gropi de genul celei de la Glina, recent salubrizata in urma interventiei prezidentiale). Din cele circa 8,7 milioane de tone de deseuri municipale generate in 2005 (ultima raportare), 1,61 milioane au ramas necolectate. Din cele care au fost stranse, doar circa 500.000 de tone au fost colectate separat, in vederea reciclarii si recuperarii, conform Strategiei nationale de gestionare a deseurilor. Iar situatia in mediul rural este mult mai rea: daca la orase sunt colectate circa 80% din deseuri, in sate procentul abia se apropie de 12%.


    Cand vor ajunge strazile din Romania sa fie la fel de curate ca in UE?     Termenele limita ale perioadelor de tranzitie negociate cu Bruxellesul o arata destul de limpede: in 2020. Pana atunci insa, Romania va avea nevoie de 65 de depozite municipale noi, in conformitate cu standardele UE. Dintre acestea, 50 trebuie sa aiba o capacitate medie de 100.000 tone pe an, adica o suprafata de 10 hectare, iar 15 pot avea capacitatea de depozitare la jumatatea celorlalte, afirma Mihaela Petcu, director general al Directiei de implementare a politicilor de mediu din cadrul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile.


    La ultima evaluare a depozitelor de deseuri, facuta in 2004 de Ministerul Mediului, existau 265 de depozite municipale, din care doar 10 erau conforme cu normele UE.     In prezent mai sunt in functiune 223 depozite municipale neconforme, care isi vor sista activitatea treptat, pana in 2017. Anul acesta ar trebui inchise 18 depozite, dintre care sase deja nu mai exista.


    Investitiile pe care trebuie sa le faca Romania pentru managementul deseurilor se ridica la aproape 4 miliarde de euro, dintre care un miliard de euro numai pentru deseurile menajere. Ministerul Mediului spera ca aceste investitii vor fi facute in principal de sectorul privat. „Un depozit ecologic european costa intre 5 si 7 milioane de euro“, estimeaza Helmut Burger, directorul grupului de firme AVE, companie care in aprilie a inceput lucrarile la o astfel de groapa de gunoi regionala, in Harghita. Dupa un calcul simplu, depozitele care trebuie construite vor costa deci peste 450 mil. euro. Dar pana la depozitare, deseurile trebuie colectate – si colectate separat, pe categorii de materiale, pentru a putea fi reciclate. De la 1 ianuarie 2008, conform programelor guvernamentale, in toate marile orase vor exista pubele speciale: sticla nu mai are ce cauta langa cartoane si nici PET-urile in tomberonul pentru hartie.     Misiunea de a instala tomberoanele si de a incheia contractele cu societatile de salubrizare apartine autoritatilor locale. Deocamdata doar in 20 de localitati au inceput demersurile, dar daca lucrurile decurg conform planului, sistemul de colectare selectiva va fi extins la nivel national pana in 2020.


    Pentru firmele de salubrizare, reciclarea deseurilor este o afacere de viitor, dupa spusele lui George Nicolau, consilier de administratie publica si presa in cadrul firmei de salubrizare Rebu. Mai exact, potentialul acestui domeniu a crescut odata cu integrarea in UE, unde toti producatorii sunt obligati sa recicleze deseurile provenite de pe urma produselor lor. Pana sa dea piept cu cerintele comunitare, legislatia autohtona impunea producatorilor sa recicleze doar 20% din cantitatea de ambalaje rezultate, un procent foarte mic pentru a fi profitabil pentru companiile de reciclare. „Piata managementului deseurilor, estimata acum la aproximativ 450 de milioane de euro – colectare, transport, valorificare si depozitare – nu este exploatata la maximum. E loc mult de crestere“, declara Bogdan Constantinescu, director de marketing la Urban Ramnicu-Valcea, companie care curata strazile din sectorul 6 al Bucurestiului. Gheorghe Barbu, administratorul Schuster & Co Ecologic, firma care raspunde de curatenia Sibiului, estimeaza ca „aproximativ 40% din piata nu este acoperita de servicii, mai ales la sate“.


    In aceste conditii, firmele de salubritate si-au planificat pentru anul acesta investitii semnificative cu scopul de a-si consolida pozitia pe piata. Urban, de exemplu, si-a bugetat pentru perioada 2007-2008 investitii de 6,5 milioane de euro numai pentru implementarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor. „In total vom face investitii de 25 de milioane de euro in perioada urmatoare in utilaje, dupa ce anul trecut am cheltuit aproximativ 12,3 milioane de euro in acelasi scop“, spune Constantinescu. Urban, care colecteaza zilnic 1.150 tone de deseuri, spera sa incheie anul in curs cu o cifra de afaceri de 220 de milioane de lei (69,4 mil. euro), cu aproape 52% mai mult decat anul trecut. Urban presteaza pentru 25 de administratii publice locale cu o populatie de peste 1,4 milioane de locuitori, la care se adauga peste 20.000 clienti – institutii publice sau firme.


    In afara de Urban, in Capitala mai sunt inca trei societati care au contracte pentru salubrizare: Rebu (sectoarele 1, 4, 5), Supercom (sectorul 2) si Rosal (sectorul 3). Toate si-au extins serviciile si in tara. „Noi am inceput investitiile de acum doi ani, iar in acest moment, 80% din parcul auto este nou“, spune reprezentantul firmei care are o cifra de afaceri de 30 de milioane de euro.     La randul ei, Supercom a investit in dotari aproximativ 30 de milioane de euro. In afara de sectorul 2, compania colecteaza deseurile si din cateva localitati din Dambovita si Teleorman, judete unde intentioneaza sa se extinda, potrivit directorului general Ilie Ciuclea. La sfarsitul lui 2007, Ciuclea spera sa ajunga la o cifra de afaceri cu 20% mai mare decat cea de anul trecut, situata la 20,7 milioane de euro.


    Investitii in recipiente, autospeciale si utilaje specifice face si Schuster & Co Ecologic, care a prestat anul trecut servicii de salubrizare in valoare de 3,8 milioane de euro. Firma care face curat in actuala capitala culturala europeana va cheltui anul acesta 600.000 de euro, dupa ce anul trecut a investit un milion de euro tot in dotari.


    Austriecii de la AVE Group se axeaza pe extinderea serviciilor de colectare si pe constructia de gropi ecologice pentru depozitarea deseurilor.     „Dupa dezvoltarea serviciilor de colectare selectiva a deseurilor va fi viabila si construirea unui incinerator de mare putere. Dureaza totusi 10 ani sa devina rentabil un sistem de incinerare si producere de energie“, considera Helmut Burger.


    Austriecii de la AVE Group au inceput afacerile in Romania din 2006, odata cu preluarea unei firme de salubritate din Odorheiul Secuiesc. In afara de depozitul regional pentru Harghita, care va fi dat in functiune anul viitor, AVE va mai construi un depozit de deseuri si la Petrila, cu o capacitate de aproximativ un milion de tone de deseuri, ce va putea fi utilizat timp de 30 de ani. In ceea ce priveste investitiile viitoare, reprezentantii companiei spun ca au in vedere 15 proiecte care vizeaza „achizitii si parteneriate strategice cu firme mari din tara“.


    Prin preluarea recenta a firmei de salubritate Rom Etrans Serv din Zalau, AVE a ajuns sa aiba in „portofoliu“ si strazile din Zalau si Jibou. Compania anticipeaza ca pana in 2015 va deservi doua milioane de romani, veniturile din Romania urmand sa ajunga la 10% din totalul cifrei de afaceri.     AVE a incheiat anul trecut cu o cifra de afaceri de circa 280 de milioane de euro.


    Pentru evolutia pietei, pariul cel mare este acum cu mentalitatea producatorilor si a consumatorilor: daca va adopta modelul occidental, Romania va incepe sa recicleze deseurile si nu va mai trimite totul la groapa de gunoi (din totalul deseurilor municipale, aproximativ 95% sunt depozitate in fiecare an, conform datelor din Strategia nationala de gestionare a deseurilor), iar cantitatea de deseuri provenite din ambalaje se va reduce. Ministerul Mediului a elaborat un ghid privind scaderea cantitatii de deseuri provenite din ambalaje, solutia propusa fiind concentrarea produselor: furnizorii ar urma sa nu mai foloseasca ambalaje voluminoase doar ca produsul sa para mai mare. De exemplu, ghidul recomanda ca la cumparaturi, sacosele din plastic sa fie inlocuite cu unele fabricate din porumb, iar pasta de dinti sa nu mai fie ambalata si in cutia de carton, pe motiv ca este vorba de un ambalaj „in plus si nefolositor“.

  • Cat costa mediul

    Costurile totale pentru implementarea intregului acquis de mediu ajung la 29,3 miliarde de euro pentru perioada 2004-2018, din care:

    • calitatea apei – 19,08 milioane de euro (65,1%)
    • controlul poluarii industriale – 5,26 miliarde de euro (17,95%)
    • managementul deseurilor – 3,82 miliarde de euro (13,04%)
    • calitatea aerului – 1,05 miliarde de euro (3,58%)
    • alte sectoare – 0,09 miliarde de euro (0,33%)

     

    Sursa: Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile

  • Mai avem zece ani

    In prezent, deseurile menajere sunt colectate neselectiv (fara separarea pe hartie/metale/plastic/sticla), cu exceptia unor proiecte-pilot, si doar 5% din cantitatea de deseuri menajere este colectata selectiv, in vederea recuperarii. Introducerea sistemului de colectare selectiva se va face, conform strategiei nationale de gestionare a deseurilor, in trei etape:

    • 2004 – 2006 Experimentare (proiecte pilot), promovare
    • 2007 – 2017 Extinderea colectarii selective la nivel national
    • 2017 – 2022 Introducerea colectarii selective in zone mai dificile (locuinte colective, mediu rural dispersat, zone montane).

  • Societatea de consum

    Nivelul de civilizatie dintr-o tara se poate masura si in cantitatea de gunoi pe cap de locuitor: cu cat o societate e mai axata pe consum, cu atat se produc mai multe deseuri.

     

    UE. Fiecare locuitor al statelor Uniunii Europene produce intre 250 si 620 kg de deseuri menajere pe an. Circa 25-30% dintre aceste deseuri provin de la ambalaje.

     

    ROMANIA. In prezent, un roman produce anual 39 de kilograme de deseuri menajere, majoritatea fiind hartie si plastic, urmate de sticla, metal si lemn. In 2011, se va ajunge la 67 de kilograme pe cap de locuitor, iar pana in 2020 la peste 100 kg, conform strategiei Ministerului Mediului de gestionare a deseurilor.

  • Mai ieftin cu 8%

    Aprecierea leului este un moment potrivit pentru a importa, la costuri diminuate de un euro in scadere, echipamente si utilaje performante. Cat de mult au profitat intreprinzatorii romani de acest avantaj?


    Pentru milioane de romani care au luat credite in euro, aprecierea monedei nationale inseamna rate mai mici cu 7-8 procente fata de inceputul anului si cu mai bine de 25% fata de acum doi ani. Si cei care doresc sa isi petreaca vacantele in strainatate au motive de bucurie pentru ca platesc acum sejururi cu aproape 15% mai ieftine decat anul trecut, ca urmare a deprecierii monedei europene. Pentru intreprinzatorii romani insa, efectele pe care le-a avut aceasta evolutie surprinzatoare a leului sunt impartite. O parte dintre companii, in special importatorii, au resimtit evolutia cursului valutar ca pe „o gura de oxigen“, dupa cum spune Radu Timis, presedintele Cris-Tim, cel mai mare producator local de mezeluri. Exportatorii, pe de alta parte, au simtit reversul medaliei, pentru ca ei obtin tot mai putini lei cand schimba sumele in euro incasate in urma vanzarii marfurilor peste granita.


    Indiferent ca este vorba de importatori sau exportatori, aprecierea monedei nationale inseamna, cel putin teoretic, un moment in care importurile devin mai ieftine, adica un bun prilej de a cumpara tehnologii si utilaje noi.


    „Este un moment foarte bun pentru investitii“, apreciaza Alin Popescu, director de productie al Jolidon, una dintre companiile romanesti ce aspira la statutul de multinationala. „Noi am profitat de scaderea euro“, adauga el, explicand ca au fost achizitionate trei utilaje noi, dar urmeaza si alte achizitii. Compania clujeana are filiale in Ungaria, Franta si Italia si a inregistrat in 2006  vanzari de 40 de milioane de euro.


    Electrica este o alta companie care a tras foloase din aprecierea accelerata a monedei nationale: la inceputul lunii iulie, compania a inaugurat o statie de transformare de 110/20 kV, „Timpuri Noi“, care asigura alimentarea cu energie electrica a consumatorilor casnici si industriali din zona cartierului Baneasa. Statia a fost construita in aproximativ un an si, chiar daca aprecierea leului nu a avantajat compania pe toata durata de constructie a statiei – dat fiind ca platile au fost facute pe etape – „ la ultimele doua transe de plati, diferenta fata de primele transe a fost de 8%“, spune reprezentanta Electrica, Elena Voinea.


    Si pentru producatorul de lactate Albalact din Alba Iulia aceasta ieftinire a fost binevenita, potrivit presedintelui companiei, Radu Ciurtin. „Am facut investitii in aceasta perioada, dar nu special pentru a profita de ieftinirea euro“, sustine el, explicand ca in foarte scurt timp va fi deschisa o noua fabrica Albalact. Pe de alta parte insa, producatorii autohtoni simt amenintarea importurilor, in conditiile in care ieftinirea euro ii favorizeaza pe importatori.


    Aflati intre ciocan si nicovala – adica presati pe de o parte de costurile integrarii „foarte mari“, dupa cum spune Radu Timis si o „perioada de stagnare a pietei, in ciuda asteptarilor de crestere“ – producatorii locali precum Cris-Tim si-au vazut marja de profit coborand la 2-3% din pretul produselor la raft. Si totusi, sustine Timis, pentru a nu-si pierde clientii s-a luat decizia ca preturile sa nu fie majorate, iar in aceste conditii ieftinirea monedei europene este „singura marja de profit care ne-a mai ramas“. Mai ales ca materiile prime folosite de companie provin din import in proportie de 90%.


    Efectele ieftinirii importurilor se vad si la nivel macroeconomic in nivelul ridicat al deficitului de cont curent, care masoara iesirile nete de valuta din tara. In 2007 acesta va atinge, conform Comisiei Nationale de Prognoza, un maxim istoric de cel putin 13 miliarde de euro, fata de aproximativ 10 miliarde de euro anul trecut. Iar aprecierea monedei nationale, sustinuta in special de investitiile speculative care au mizat pe intarirea leului pe fondul convergentei si pe randamentele ridicate pe care le ofera Romania, va continua si pe termen mediu si lung. Mai mult decat atat, intr-un sondaj realizat recent de BUSINESS Magazin o parte dintre bancheri estimau ca euro ar putea cobori la 3 lei chiar la sfarsitul anului curent.


    Tragand linie si adunand, pentru cele mai multe dintre companii deprecierea euro a avut in mod cert parti bune: materii prime mai ieftine, tehnologie noua mai accesibila, rate la credite sensibil diminuate. Pentru exportatori insa – si in special pentru cei ale caror afaceri se bazeaza foarte mult pe Uniunea Europeana – efectele pozitive nu reusesc sa acopere „gaurile“ lasate in bugete de contravaloarea in lei diminuata pentru incasarile in euro.     Dar cat de mult au profitat aceste companii de aprecierea leului pentru a se retehnologiza? Raspunsurile sunt, in randul exportatorilor, impartite.


    Spre exemplu, exportatorii din industria lemnului – care in urma cu ceva mai mult de doi ani pichetau sediul din strada Lipscani al BNR, cerand stoparea aprecierii leului – spun acum ca industria pare sa fi depasit perioada grea. „Iar in 2007 se prevede sa fie si mai bine“, spune Dan Egri, director general al producatorului de mobila Mobex din Targu-Mures.


    Cu toate acestea, prea putine dintre companii au profitat de pe urma ieftinirii importurilor de tehnologie. „Nu faci investitii pentru ca e ieftin“, puncteaza Egri. Un program de investitii este etapizat, poate fi accelerat, ce-i drept, dar trebuie respectati anumiti pasi, sa faci „toate la timpul potrivit“, explica el. Iar producatorii de mobila au intrat intr-un cerc vicios din cauza problemelor cauzate de aprecierea leului, care le-a diminuat profitabilitatea. In plus, chiar daca sunt ceva mai ieftine, castigurile din importurile de tehnologie nu pot acoperi pierderea din exportul de produse finite. „Mobex exporta de un milion de euro in fiecare luna si facem un import de 500.000 de euro pe an“, spune Dan Egri.


    Situatia se regaseste si in alte industrii. „Chiar daca ne-am regrupat dupa dezastrul de anul trecut, nu poti sa ramai intact dupa ce cursul euro ajunge la 3,12 lei“, este de parere Mircea Vasiu, brand manager al Mondostar – companie sibiana producatoare de imbracaminte ce exporta peste 80% din productie in Germania si Elvetia.


    De aceea, in industria textila, poate mai acut decat in altele, producatorii locali se confrunta cu reducerea drastica a profitabilitatii. Pentru a da doar un exemplu, producatorul timisorean de pasmanterie Pasmatex estimeaza pentru acest an un profit de 300.000 de euro, in scadere cu 80% comparativ cu cel realizat in 2006.


    „Nu cred ca profita cineva de ieftinirea euro pentru a cumpara tehnologie. Cum pot sa cumpar tehnologie cand nu mai am piata si mi-am pierdut clientii?“, spune Maria Grapini, directorul general al Pasmatex si presedintele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara (FEPAIUS). In aceste conditii, productia de textile-pielarie va scadea cu 20% anul acesta, ritmul fiind de trei ori mai alert decat cel din 2006. „In aceste conditii mai putem avea curaj sa facem investitii in tehnologie?“, intreaba retoric Grapini.

  • Romanul de la Pininfarina

    La 21 de ani, Mihai este unul din cei 11 Panaitesti ce apar in Wikipedia. El crede ca designeri vestiti, ca Luigi Colani sau Giugiaro, sunt depasiti in prezent, cu toate ca are tot respectul pentru munca si realizarile lor. Mesajul lui Mihai Panaitescu ar putea parea infatuat, dar numai cuiva care nu-l cunoaste pe tanarul stagiar de la Pininfarina.


    Mihai vorbeste un pic cantat, probabil din cauza faptului ca trebuie sa se exprime in italiana mare parte din timp. Desi cariera lui practic abia a inceput, parerile sale de mai sus despre designeri sunt intemeiate pe faptul ca a castigat un important concurs international de design, studiaza la una din marile scoli de design ale Europei, Istituto Europeo di Design din Torino si, deloc in ultimul rand, pe faptul ca lucreaza la casa de design Pininfarina.


    In primavara acestui an, presa din toata lumea a dat stirea ca Flux, conceptul desenat de tanarul focsanean, a castigat, in urma votului a 115.000 de internauti, a patra editie a Peugeot Design Competition. In urma cu trei saptamani Mihai a vazut la Paris rezultatul muncii sale, la scara 1/1: modelul spiderului Flux, realizat de o echipa de 20 de oameni. Modelul urmeaza sa fie expus la Salonul Auto de la Frankfurt, care va avea loc in toamna. Fata de desenele initiale, conceptul, realizat cu aproape o jumatate de milion de euro, a fost foarte putin schimbat. „Masina este la fel, volumele si forma sunt aceleasi, au fost schimbate numai unele detalii minore“, spune Mihai.


    Flux este vehiculul care s-a incadrat cel mai bine in tema propusa de constructorul auto francez: simplitate, ergonomie, placere la condus, confort, eficienta, alaturi de o importanta componenta ecologica, pentru ca motorul masinii ar trebui sa fie pe baza de hidrogen. Concursul de design auto pe care l-a castigat Mihai are loc din doi in doi ani; la editia din 2006-2007 au fost depuse 4.000 de proiecte si au participat concurenti din 87 de tari. Membrii Peugeot Style Centre au selectionat 30 de proiecte care au fost supuse votului popular, pe Internet. Din acestea au fost selectionate cele zece proiecte finaliste, iar clasamentul final a fost stabilit de reprezentanti ai Peugeot si Microsoft (consola de jocuri Xbox 360 a fost partener oficial), de ziaristi si, din nou, de cei ce au votat online.


    In „top ten“ au intrat doi romani: alaturi de Flux, LiiON, proiectul clujeanului Cristian Sano s-a clasat pe locul al patrulea si a fost recompensat cu 1.000 de euro.


    Marele premiu al lui Mihai a constat, alaturi de decernarea trofeului La Griffe in cadrul expozitiei auto din primavara de la Geneva, in 6.000 de euro, o consola Xbox 360, prezentarea modelului la Frankfurt, in septembrie 2007, precum si un procent din profiturile ce urmeaza a fi realizate din comercializarea machetei masinii la scara 1/43 de catre compania Norev.


    Modelul Flux va fi inclus in jocul video „Project Gotham 4“, realizat de compania Bizarre Creations si care urmeaza a fi publicat de Microsoft Game Studios in luna septembrie a acestui an, pentru consola Xbox 360. Tocmai aceasta prezentare a jocului i-a dat lui Mihai posibilitatea de a se numara printre Panaitestii care apar in Wikipedia.


    Decernarea premiului – in martie, la salonul de la Geneva – i-a oferit lui Mihai si ceva strangeri de inima, pentru ca Frederic Saint-Geours, directorul general al Peugeot, i-a oferit la ceremonie un plic gol. „Banii i-am primit mai tarziu. S-au gandit, probabil, ca un transfer bancar e mai sigur, dar au uitat sa imi si spuna asta“, zambeste Mihai, care nu este foarte sigur nici de faptul ca Saint-Geours stia ce contine sau nu plicul oferit. „Ma rog, nici consola nu a venit inca, cred ca se misca mai greu“, adauga designerul.


    Mihai a fost cel mai tanar castigator al concursului Peugeot. Nu se considera un stilist adevarat, asa cum au fost creatorii ce privesc masinile ca pe niste obiecte de cult. „As spune ca am un fel de raceala estetica, nu privesc automobilul italieneste, patimas, ci nemteste, mai calm, mai distant“, spune el. Si, desi este sigur ca se va indrepta spre o cariera in designul auto, i-ar placea mai mult in zona de „concept art“, a creatorilor de jocuri de exemplu, care inventeaza lumi complete – peisaje, personaje, haine, vehicule, cladiri – din punct de vedere vizual. Aici intra si critica lui Mihai la adresa unor designeri ca Luigi Colani sau Giorgetto Giugiaro, creatori care „au pornit de la functie pentru a crea forma“. Romanul crede ca „adevarata provocare este functia obtinuta intuind forma“, ceea ce suna ingrozitor de complicat; un exemplu este mai potrivit si vorbeste de faptul ca, pornind de la o floare, a creat un volan aparte, atat prin forma, cat si prin tehnica incorporata.


    Tanarul de 21 de ani crede ca a castigat un an de viata la Istituto Europeo di Design din Torino, pentru ca a fost primit direct in al doilea an de studii din cei trei pe care urmeaza sa-i faca. Absolvent al Liceului de arta din Focsani, a urmat timp de un an cursurile de design ale Universitatii Nicolae Grigorescu din Bucuresti, iar pe italieni i-a convins cu ideile sale, deoarece „pentru a fi admis la institut trebuie sa prezinti idei, sa ai idei bune“. Din scoala crede ca va iesi „mai putin bogat spiritual, dar mai aplicat pe meserie“, pentru ca „nu facem filozofie, ca in Romania, dar facem marketing, ergonomie, grafica 3D, tehnologie“.


    Specializarea in caroserii de automobile l-a adus la usa celor de la Pininfarina, unul dintre cele mai cunoscute nume in acest domeniu. „Am fost la un interviu cu alti doi colegi si eu am fost ales. Banii nu sunt multi pentru un stagiar, dar experienta dobandita este importanta“. Firma Pininfarina a fost fondata in 1930 de Battista „Pinin“ Farina si are astazi 3.500 de angajati in subsidiare din Europa, Maroc si China. Compania este condusa de nepotii lui Battista, Andrea si Paolo Pininfarina (familia a schimbat porecla in nume in 1961).


    „Spiritul italian se vede, nu sunt foarte bine organizati si nu par a avea foarte multi bani, dar atmosfera este foarte buna, oamenii inteligenti, un mediu cosmopolit“. Mihai are colegi nemti, italieni, englezi, coreeni; cu totii vorbesc insa italiana. „Marele castig este ca am invatat sa ma inteleg cu oamenii, trebuie sa intri cumva «blank» ca sa reusesti asta intr-un mediu ca acela“.


    I-ar placea sa lucreze intr-o companie mare, cum este Toyota, care „are bani pentru experimente“, sa faca acel „advanced design“ cu care sunt unii rasfatati la BMW, Volkswagen sau Porsche. Sau, cine stie, peste 20 de ani, un alt articol de revista va spune povestea unui tanar designer italian care a reusit sa se angajeze la cunoscuta companie de design Mihai Panaitescu.

  • Ce spune designerul

    • „In Italia ma simt mai bine, mai relaxat, pentru ca asa este si lumea. Romanii sunt prea iritabili, incepem o discutie cu «nu va suparati», lucru pe care altii nu il au.“
    • „Acolo mananci ceea ce aici doar adulmeci. Romanii viseaza, spun «cum ar fi daca…», in schimb acolo am pus mana, am facut.“
    • „In lumea de astazi exista o omogenitate in creativitate, indusa de Internet, de faptul ca ideile circula si sunt «imprumutate» mult mai usor. In aceste conditii, razbati mai greu.“
    • „Designerii americani sunt mai curajosi fata de europeni, au personalitati puternice si nu se feresc sa le etaleze.“

  • Slab cu designul la export

    Romanii cred ca sunt creativi, dar putini designeri romani au reusit pe plan international.

     

    Daniel Dociu este in prezent art director la producatorul de jocuri ArenaNet, dar a lucrat si pentru Electronic Arts (creative art director si concept artist) sau alte companii producatoare de jocuri. A absolvit la Cluj in 1982 si a plecat din Romania in 1990. Locuieste in SUA, la Redmond.

     

    Marcel Klamer detine, in Germania, firma Klamer Design. A creat, pentru companii germane sau multinationale, obiecte casnice, electronice, birotica, moda. Este in Romania o prezenta activa in juriile multor concursuri de desen si design.

     

    Ion Setran este fiul lui Vladimir Setran, cel ce a fondat sectia de design la Institutul Nicolae Grigorescu. Ion Setran lucreaza la Pininfarina, la departamentul „extra“, adica acolo unde se realizeaza design de produse si interioare, dar a colaborat si la designul auto. Mihai Panaitescu spune ca Ion Setran este respectat, socotit un om de baza al firmei italiene.

  • INTERNATIONAL: China isi reface imaginea de falsificator

    Dupa ani de zile in care a fost acuzata de Occident ca a facut doar gesturi simbolice ca sa lupte impotriva produselor contrafacute si dupa luni de plangeri cu privire la siguranta exporturilor sale, China ia masuri extraordinare ca sa-si schimbe imaginea.


    In iulie, Beijingul a anuntat noi strategii de combatere a contrafacerilor de medicamente si a exporturilor care nu indeplinesc standardele de calitate si siguranta. Oficiali chinezi de rang inalt si autoritatile de reglementare au promis ca vor intari sistemul national de control al sigurantei alimentelor, ca vor intensifica verificarile cu privire la folosirea chimicalelor de catre marii producatori de carne si de fructe de mare si vor crea un sistem care va permite tragerea la raspundere a producatorilor pentru vanzarea de produse care nu indeplinesc standardele.


    Guvernul a anuntat, de asemenea, ca a reusit sa dezmembreze mai multe grupari mafiote care controlau imense centre de productie, unde se falsificau diverse bunuri, de la software Microsoft la Viagra si pasta de dinti Crest.


    Autoritatile chineze au apelat si la Ogilvy Public Relations, o companie internationala de consultanta in management de criza. „Este un efort concertat care trebuie sa arate ca ei chiar fac ceva“, spune Russell Leigh Moses, un experimentat analist politic care locuieste la Beijing. „Se folosesc grupuri de lucru, se dau directive si se inchid fabrici. S-a scos la bataie artileria grea.“


    Impins de la spate de un calcul pragmatic, Beijingul a inceput sa se teama in special ca presiunea internationala in crestere ar putea duce la sanctiuni sau la embargouri care ar incorseta economia in expansiune a Chinei. Inca nu e clar insa daca doar promisiunile de a revizui sistemul de reglementari si de a impune controale vor fi indeajuns, spun analistii, pentru ca unele dintre probleme sunt extrem de adanc inradacinate. „Nu exista o solutie rapida“, spune Henk Bekedam, reprezentantul Organizatiei Mondiale a Sanatatii in China.     „China a trecut cam usor peste unele aspecte, pentru ca s-a concentrat pe expansiune. Insa au 5.000 de companii care produc medicamente. Sunt mult prea multe.“ „Guvernul are o posibilitate limitata sa schimbe lucrurile“, spune el. „Trebuie sa inceapa cu chestiunile marunte: sa reduca numarul de oameni pe care-i supravegheaza.“


    Totusi, chiar si criticii Chinei au fost impresionati de setul de schimbari anuntate recent. Actiunile curajoase, spun expertii, sunt in parte menite sa usureze presiunea politica din partea Statelor Unite si a Uniunii Europene, unde organismele de reglementare si politicienii fac presiuni sa obtina asigurari cu privire la calitatea si siguranta bunurilor produse in China, dupa o serie de probleme care au dus la retragerea de pe piata a unor produse ca pasta de dinti, mancare pentru animale, cauciucuri defecte sau jucarii periculoase.


    La Washington, presedintele George W. Bush a cerut unui grup de functionari din guvern sa faca recomandari privitoare la reducerea pericolelor cauzate de alimentele venite din strainatate sau de alte produse importate. Anuntul a coincis cu o serie de audieri din Congres referitoare la siguranta alimentara. In ultimele saptamani, cativa democrati din Congres au facut presiuni pentru masuri mai dure impotriva Chinei, inclusiv sanctiuni comerciale, ca si pentru o suplimentare de fonduri pentru autoritatile SUA care au ca misiune oprirea la granita a importului de produse nesigure venite in special din China.


    Europa este si ea ingrijorata. Oficiali de rang inalt ai Uniunii Europene au stabilit sa se intalneasca in aceasta luna la Beijing cu autoritatile de acolo, pentru a discuta despre siguranta alimentara si alte probleme. Comisarul european pentru protectia consumatorului, Meglena Kuneva, a facut presiuni asupra autoritatilor din China sa-si imbunatateasca standardele, dupa ce a vizitat un laborator guvernamental de testare si o fabrica de jucarii de langa Nanjing.


    Kuneva a spus ca spera ca Beijingul va face progrese, dar a adaugat ca daca produsele sale vor continua sa fie o problema, UE le va bloca accesul pe piata. „Jucarii ca acestea pot ajunge in mainile unor copii, asa ca fa-ti treaba bine“, i-a spus Kuneva unui tanar inspector. „Prestigiul acestei tari este in mainile dumitale.“


    Multi experti se indoiesc ca Beijingul isi poate respecta promisiunile – de altfel, pe unele le-a mai facut si in trecut. Iar demnitarii chinezi nu sunt convinsi ca toate problemele sunt la ei in ograda. Ei au acuzat in repetate randuri mass-media internationale ca exagereaza numarul de probleme ale marfurilor din China. Unii oameni de afaceri chinezi spun ca protectionistii din Occident se folosesc de cazuri izolate ca sa atraga sprijin pentru sanctiuni comerciale, intr-o perioada in care China se confrunta cu un imens excedent comercial in raport cu SUA si UE.


    China a sustinut, de asemenea, ca alimentele pe care le exporta nu sunt de calitate mai proasta decat cele pe care le importa din SUA. Dupa ce in iunie Agentia americana pentru Siguranta Alimentelor si Medicamentelor (FDA) a inceput demersurile pentru blocarea importurilor a cinci sortimente de fructe de mare chinezesti, China a raspuns suspendand o serie de importuri americane de pui congelati si carne de porc, insistand ca acestea erau contaminate cu reziduuri de antibiotice.


    Totusi, multi experti spun ca China a devenit mai sincera cu privire la provocarile carora trebuie sa le faca fata. Guvernul de la Beijing a recunoscut recent ca 20% din bunurile de consum si 14% din anvelopele de camioane pe care le produce nu indeplinesc standardele de securitate.


    Cea mai dramatica masura a fost executarea fostului sef al Agentiei de Stat pentru Siguranta Alimentelor si Medicamentelor, Zheng Xiaoyu, pentru ca ar fi luat mita si nu ar fi reusit sa controleze piata. La cateva zile dupa ce Xiaoyu a fost executat, un oficial de rang inalt din cadrul Agentiei a recunoscut ca obstacolele in calea remedierii deficientelor din sistem erau ingrijoratoare. Aceasta declaratie a fost o turnura surprinzatoare pentru Beijing, care a acceptat destul de greu sa-si asume vina pentru ca ar fi exportat produse cu deficiente.


    Dar analistii spun ca pe masura ce dovezile si vestile proaste au inceput sa se inmulteasca anul acesta, China a fost obligata sa raspunda acuzatiilor din strainatate intr-un mod mai putin belicos, in special pentru ca economia in expansiune a tarii se bazeaza pe investitiile din strainatate si pe comert.


    Recent, guvernul chinez a cautat in Occident consilieri privind managementul crizelor. „In toata istoria lor, autoritatile chineze nu au dorit niciodata consiliere“, spune Scott Kronick, presedinte la Ogilvy Public Relations Worldwide China, care face parte din WPP Group. „Dar au ajuns intr-un mod natural sa caute consiliere. Cred ca recunosc ca nu totul trebuie sa fie trandafiriu.“


    Inalti functionari din diverse organisme de reglementare si ministere au tot tinut conferinte de presa ca sa anunte noile reglementari sau ca sa informeze presa despre succesele lor. Inspectorii de certificare a calitatii au promis sa imbunatateasca rapoartele trimestriale trimise Uniunii Europene cu privire la siguranta bunurilor de larg consum. Si guvernul a comunicat ca are de gand sa ofere recompense substantiale cetatenilor care semnaleaza practicile ilegale din industria alimentara.


    Dar multi experti spun ca problema in China nu este ca ilegalitatile sunt trecute cu vederea, ci ca nu sunt pedepsite. „Problema nu este daca exista legi pentru intreprinderile chinezesti; ele exista“, spune Yasheng Huang, profesor asociat la Scoala de Management Sloan de la Massachusetts Institute of Technology (MIT).

    „Problema este ca autoritatile insele sunt incapabile sa fie impartiale in aplicarea legilor. Acele legi n-au nicio importanta intr-un sistem care nici macar nu pretinde ca ar avea o independenta judiciara, libertate a presei si perspectiva asupra aplicarii legilor.“


    Unii spun ca autoritatile sunt susceptibile de coruptie si ca inspectorii locali pot fi cu usurinta mituiti sau convinsi ca impunerea de sanctiuni asupra companiilor afecteaza dezvoltarea economica si presupune riscul pierderii unor locuri de munca. Aceasta ar putea explica de ce, dupa ani de promisiuni ca vor fi combatute pirateria si contrafacerile, respectivele practici continua sa infloreasca in China, adesea in vazul lumii.


    La sfarsitul lui iulie, FBI si Ministerul chinez al Securitatii Publice au anuntat ca au anihilat una dintre cele mai mari retele de piraterie din istorie, arestand 25 de persoane si inchizand sase facilitati de productie in China. Au mai fost confiscate si produse de soft piratat Microsoft si Symantec in valoare de 500 de milioane de dolari. O zi mai tarziu, guvernul chinez a anuntat ca a confiscat o tona de pilule de Viagra contrafacute si a inchis niste fabrici de medicamente contrafacute care furnizau Tamiflu, medicamente anti-malarie si alte produse.


    Confiscarile pot fi semnul unui progres, dar sunt si un indiciu despre cat de intinsa este aceasta problema pentru China, spun expertii. „Problema e ca acestea sunt niste campanii, asa incat la un moment dat ar putea fi oprite“, spune Moses, analistul de la Beijing.

     

    Traducere si adaptare: Mihai MitricA