BusinessMagazin

Blog

  • Toate scumpirile sunt spre bine

    In cele din urma, pretul petrolului s-a redus, aproape din teama de sine insusi: daca s-ar scumpi prea tare, ar frana economia mondiala, ceea ce ar atrage o scadere a cererii de petrol, iar pietele in general stiu unde sa se opreasca, tocmai din cauza acestui cerc vicios cunoscut. Cu optimismul cunoscut, UE a mizat tocmai pe o asemenea limita a scumpirilor, dar si pe o crestere a productiei de catre OPEC, atunci cand a cerut tarilor membre sa nu forteze ieftinirea carburantilor prin mijloace fiscale.

    Totusi, panica de la cozile la benzina a fost mai tare si unele tari au recurs la masuri coercitive ca sa determine companiile petroliere sa ieftineasca benzina. Ungaria a decis sa taie din TVA la carburanti de la 1 octombrie, in Franta atat presedintele, cat si ministrul de finante au cerut companiilor petroliere sa caute metode de scadere a preturilor, iar Austria a amenintat companiile cu o taxa exceptionala pe profiturile realizate din umflarea cotatiilor la petrol. Aici, amenintarea a avut un efect imediat: OMV, British Petroleum si Shell au ieftinit si benzina, si motorina, OMV chiar de doua ori intr-o saptamana.

    La noi, situatia de pe piata carburantilor a fost un nou prilej de discurs pe mai multe voci al autoritatilor, cel putin pe parcursul saptamanii trecute. Initial, intors de la o reuniune a ministrilor de finante din UE, ministrul Sebastian Vladescu a anuntat ca n-are de gand sa reduca vreo taxa ca sa provoace ieftinirea produselor petroliere; in schimb, oarecum dupa modelul din Franta, ar urma ca statul sa sprijine agricultorii, cu subventii suplimentare pentru motorina. Ulterior, Palatul Cotroceni s-a implicat din nou, vestind ca e posibil ca Romania sa introduca o taxa exceptionala pe profiturile Petrom, considerand OMV singurul vinovat pentru scumpirea excesiva a benzinei.

    Din SUA, presedintele Basescu a amenintat ca imediat ce se va intoarce acasa, va analiza “cu domnul Stolojan” contractul de privatizare a Petrom, ca sa vada ce nu e in regula. Gresita i s-a parut presedintelui vanzarea catre OMV a Petrom cu rezerve de petrol cu tot, in conditiile in care compania austriaca se comporta acum de parca si-ar aduce tot petrolul din import (“din Golf, in varful catargului”, dupa expresia lui Basescu). Cum insa e putin probabil ca vreo clauza din contractul de privatizare sa fie acum renegociata, seful statului are a se multumi cu faptul ca a mai gasit o arma de lovit in opozitie, dat fiind ca vanzarea Petrom s-a intamplat sub fostul regim.

    Pentru moment, OMV a furnizat presei o prima replica, sustinand ca a mentinut preturi inalte ca sa nu incalce principiile de concurenta loiala ale UE, avand in vedere ca daca ar fi tinut cont de pretul titeiului din productia interna, ar fi dezavantajat celelalte companii de pe piata, care isi aduc tot titeiul din import. Mai mult, celelalte companii ar fi fost astfel silite sa-si caute un debuseu mai bun la export, periclitand aprovizionarea pietei interne. Cat despre ideea taxarii exceptionale a profiturilor, seful OMV, Wolfgang Ruttenstorfer, a explicat ca profitul obtinut in plus se duce oricum in modernizarea Petrom, care are nevoie de investitii de circa 3 miliarde de euro pentru urmatorii cinci ani. Deci toate scumpirile sunt, de fapt, spre binele consumatorilor: nu e gaselnita OMV, ci o idee pe care au enuntat-o la noi pana acum toti proprietarii companiilor de utilitati, inclusiv statul roman.

  • Cine ravneste la Electrica

    Vanzarea Electrica Muntenia Sud, societatea de distributie care aprovizioneaza Bucurestiul si judetele invecinate, a atras noua companii europene si un grup american, AES Corporation. Dintre candidati, cativa au mai candidat pana acum pentru privatizarea companiilor de utilitati din Romania (AES, Union Fenosa din Spania), altii vin pentru prima oara (EVN din Austria, RWE Energy si EnBW din Germania, Iberdrola din Spania), iar altii sunt deja proprietari ai unor societati romanesti (Gaz de France detine aici Distrigaz Sud, Enel detine filialele Electrica Banat si Dobrogea, E.ON din Germania urmeaza sa devina proprietarul Electrica Moldova, pentru care a incheiat contractul de cumparare cu statul roman, iar CEZ din Republica Ceha va deveni in aceleasi conditii proprietarul Electrica Oltenia).

    Electrica urmeaza sa anunte lista investitorilor precalificati la 3 octombrie. Statul vinde 67,5% din actiunile societatii, cu posibilitatea investitorului de a cumpara direct 50% din capital si de a-si creste ulterior participatia prin majorare de capital. Electrica Muntenia Sud are un capital social de 191,3 milioane de lei, peste un milion de clienti finali, iar anul trecut a avut o cifra de afaceri de 1,11 miliarde de lei, rezultata din vanzari de electricitate de 4,3 milioane MWh.

  • Direct in Guinness Book

    Cu cele peste un milion si jumatate de sticle de vin, Colectia de Aur a Combinatului Vinurilor de Calitate Milestii-Mici, decretat tezaur national, a intrat in Guinness Book la capitolul ”cea mai mare colectie de vinuri de calitate pastrate in sticle”. Cea mai veche sticla de aici are 47 de ani, iar cele mai scumpe sunt vinurile Morsala, Nectar, Roua diminetii si Trandafirul Moldovei, care costa pana la 480 de euro.

    Colectia se intinde pe o lungime de peste 200 de kilometri, din care 55 alocati pentru pastrarea vinurilor, alcatuind un adevarat oras subteran care ”coboara” pana la 80 de metri sub pamant. Locul a intrat si el in Guinness Book, cu recordul celei mai mari lungimi a unor galerii subterane artificiale. Producatorii de la Milestii Mici spera ca, prin intrarea in Cartea Recordurilor, sa aiba sansa de a ajunge si pe pietele occidentale, Moldova aflandu-se printre primii zece exportatori de vin din lume.

  • Ultima veriga lipsa pentru Alro

    Pentru circa sapte milioane de dolari, Alro Slatina a cumparat producatorul de alumina Alum Tulcea. Tranzactia completeaza portofoliul proprietarului Alro, Marco Industries, cu ultima companie care-i mai lipsea din lantul industriei romanesti de aluminiu. Precedenta achizitie fusese Alprom, furnizor de materiale derivate din aluminiu. Alro a cumparat Alum prin piata electronica Rasdaq, iar conducerea Alro spune ca acum urmeaza sa faca o oferta publica de preluare pentru restul actiunilor Alum, conform legislatiei pietei de capital, si sa incheie pana la sfarsitul anului fuziunea Alro cu Alum, dupa fuziunea cu Alprom.

    In lipsa unor date precise, presa a speculat ca tranzactia inseamna instituirea controlului deplin al capitalului rusesc pe piata romaneasca a aluminiului. Alum apartinea firmei Pioche, inregistrata in Belize, dar despre care se spune ca ar fi controlata de omul de afaceri ruso-israelian Vitali Masitki, acelasi care detine indirect si Alro. Un ziar central a speculat chiar ca, dupa ce si-a integrat Alprom si Alum, Alro urmeaza sa fie cumparata de magnatul rus al aluminiului, Oleg Deripaska.

    Pe primul semestru, Alum Tulcea a avut o pierdere de 16,2 milioane de euro, in timp ce Alro a avut un profit de 15,6 milioane de euro. Pana in 2008, planurile Alro prevad o crestere a capacitatii de productie de la 260.000 de tone anual la 420.000 de tone, ceea ce ar necesita o investitie de peste 300 de milioane de dolari, dar si asigurarea unor contracte solide pentru furnizarea de energie electrica (Alro se numara printre “baietii buni”, cum a etichetat presedintele Basescu marile companii care au izbutit sa-si negocieze la timp contracte pentru energie ieftina).

  • Itsy Bitsy FM

    Mamele ar trebui sa cumpere aparate de radio. Copiii, sa stea cu urechile ciulite. Iar advertiserii sa-si reorganizeze bugetele: pana la sfarsitul anului, va incepe sa emita Itsy Bitsy FM, primul radio pentru copii din Romania, initiat de Nadia Tataru, sotia lui Felix tataru de lagmp/MAP.

    Nadia Tataru, initiatoarea lui Itsy Bitsy FM sustine ca postul e primul proiect FM pentru copii din intreaga lume. “Din cercetarile mele de pana acum, nu am vazut sa mai fie un alt radio FM pentru copii. Mai sunt posturi care emit de pe Internet, de pilda este unul evanghelic in Statele Unite… dar un radio pentru copii de sine statator nu am gasit”, spune ea. Nadia Tataru are 32 de ani si lucreaza in prezent pentru agentia de publicitate gmp/MAP.

    A avut ideea infiintarii unui radio dedicat copiilor cand era insarcinata cu cel de-al doilea copil. “Mai exact, ideea i-a venit lui Felix, sotul meu”, precizeaza Tataru, care se afla acum pe ultima suta a pregatirilor de lansare, programata peste circa doua luni.

    “Am aflat de la un prieten ca CNA organizeaza o licitatie pentru licente radio. M-am prezentat la concurs. Imi amintesc si acum, lasasem copilul in masina si am urcat la CNA. Era coada… I-am mai vazut acolo pe Adrian Sarbu, pe fratii Micula… Tot asteptand, ma gandeam: <Ce naiba caut eu aici cand imi plange copilul in masina?> Dar am ramas. Le-a placut proiectul, am obtinut o licenta pentru un cartier.

    Numai ca, mai tarziu, aveam sa-mi dau seama ca nu va fi eficient sa emit doar pe raza unui cartier, asa ca am returnat licenta. M-am inscris la a doua licitatie. Si am reusit sa obtin o licenta de emisie pe toata raza Bucurestiului. Asta s-a intamplat in luna ianuarie anul acesta. Ni s-a dat termen de un an de zile sa lansam postul”, povesteste directorul general al viitorului Itsy Bitsy FM.

    Tataru nu se asteapta sa-si recupereze prea repede investitiile in acest proiect, care sunt de cateva zeci de mii de euro pana acum (fara a pune la socoteala cheltuielile cu personalul). “Nu pot estima cand va fi momentul amortizarii investitiei. Deocamdata, cheltuielile au depasit deja planul de investitii,” spune ea.

    Itsy Bitsy FM se va adresa copiilor de gradinita si scoala primara: 3-10 ani, extins 2-12 ani – dar si adultilor care ii inconjoara: parinti, bone, bunici, educatori si invatatori. Programul de emisie va fi non-stop, cel de seara tintind parintii: “Se va transmite jazz si blues, de la 22.00 pana la 7.00”, spune initiatoarea proiectului.

    Care va fi prime-time-ul postului? Intre 7.00 si 9.00, cand copiii isi pregatesc ghiozdanul si sunt in drum spre gradinita sau spre scoala, explica Tataru, care mizeaza pe o audienta buna si in intervalul 17.30 si 18.00, “cand vor fi diverse concursuri pentru copii”.

    Chiar si emisiunile educative se vor desfasura sub forma unui joc. “Sa nu aiba sentimentul ca sunt <indopati> sau ca se afla la scoala. Ei trebuie captivati si motivati in acelasi timp,” spun reprezentantii postului.

    Durata unei emisiuni va fi in medie de 30 de minute. “Copiii se plictisesc repede, nu pot fi tinuti captivi pentru multa vreme”, explica Anca Preda, cea care va coordona procesul de productie a emisiunilor. Preda vine de la Antena 3, inainte de care a mai lucrat pentru o perioada la National TV si la Pro TV, timp de 8 ani.

    Vor putea fi copiii “tinuti” in fata radioului? “Din pacate, copiii sunt obisnuiti cu televizorul si computerul,” spune Preda. Totusi e optimista: “Din experienta mea ca parinte, deprinderile copiilor pot fi schimbate. Eu i-am obisnuit pe ai mei cu povesti audio si cu albumele tip Cutiuta Muzicala. I-am invatat sa-si puna singuri CD-urile cu povesti. Am reusit sa le creez aceasta deprindere”. Dar important este ca si parintii sa inteleaga ca dependenta copiilor de calculator si televizor trebuie temperata. “Din pacate, parintii zilelor noastre sunt mult prea ocupati, iar solutia lor pentru a-si <linisti> copiii este sa ii aseze in fata televizorului. Sa speram insa ca ii vor orienta si catre radio”, spune Preda.

    Care este potentialul de audienta al postului? Conform Institutului National de Statistica, in Bucuresti sunt circa 268.000 de copii, cu varste cuprinse intre 0 si 14 ani. Desi copiii cu varsta de pana la doi ani – care nu intra in target-ul Itsy Bitsy – nu pot fi delimitati separat, potentialul de audienta este totusi mare, daca se ia in considerare si targetul secundar al postului (parintii, bonele, bunicii, cadrele de invatamant).

    De pilda, conform ultimului sondaj de audienta radio (iunie), Radio Guerrilla, Info Pro, Radio Total si Star FM au impreuna 120.000 de ascultatori. Asadar, Itsy Bitsy pare sa aiba un segment de piata securizat, important este sa si-l adjudece. Intr-o prima faza, acest demers va consta printr-o promovare neconventionala. “Vom cumpara radiouri pentru copii, le vom personaliza si le vom oferi la diverse concursuri. Vom avea doua comunicari distincte, atat pentru copii, cat si pentru parinti”, explica Nadia Tataru. Va fi o campanie si in media, dar reprezentantii postului spera ca proiectul sa nu se bazeze pe aceasta pentru a-si atrage ascultatorii.

    “Mizam pe structura grilei, pe voci, pe interactiunea cu copiii, pe concursuri, pe personajele cheie – Itsy si Bitsy, deci pe intregul univers Itsy Bitsy – care va fi unul personalizat suta la suta”, spune Tataru, care subliniaza ca pana si sediul radioului va fi unul special, decorat integral sub forma unui interior de nava spatiala. Iar personajele Itsy si Bitsy sunt “de pe alta planeta”. “Cand am vrut sa conturam personajele principale ale postului, am facut un focus-group cu copiii, sa le vedem asteptarile. Ei au vrut sa nu fie copii ca ei, dar nici adulti. Le-am propus mai multe personaje.

    Nu le-a placut nici ideea de personaj <tocilar>, nici cea de <cool>. Au vrut personaje, ceva ce nu se aseamana cu ei. Asa am ajuns la povestea lui Itsy si a lui Bitsy, care sunt doi copii de extraterestri de pe planeta Zizilon, ajunsi pe Terra in urma unui esec intr-una din misiunile lor”, explica Nadia Tataru. Vocile celor doua personaje vor apartine unor actrite de la Teatrul Ion Creanga.

    In privinta restrictiilor la publicitate, acestea sunt acelasi ca si in cazul  publicitatii adresate copiilor pe celelalte canale. “Cu toate acestea, postul isi va impune propriile reguli. Vrem sa evitam reclamele la produsele alimentare considerate nocive. Chiar si mediul publicitar vrem sa fie unul sanatos”, spune Tataru. Calupurile publicitare vor fi plasate intre emisiuni. “Nu vom intrerupe o poveste, de pilda, pentru a difuza publicitate”.

    Rate-card-ul va fi comparabil cu cel practicat de radiourile din esantionul al doilea, cum ar fi Radio Total sau Guerilla. Postul va emite si de pe Internet, in prezent lucrandu-se la site. “Initial, am vrut ca prin acest site sa facilitam si accesul copiilor aflati in strainatate. Dar, pentru inceput, vom renunta la aceasta idee, din motive financiare. La fiecare conectare, se plateste o anumita taxa. Iar daca se logheaza mii de utilizatori, efortul financiar ar fi mult prea mare. De aceea, ne vom focusa pe Romania.” Care este mesajul postului? “Vrem ca cei mici sa aiba incredere in ei, sa fie propriii lor eroi”.

  • Un pret-surpriza

    Desi asteptata, vanzarea Sicomed, anuntata saptamana trecuta, a luat prin surprindere lumea financiara – nu atat prin numele cumparatorului, cat prin valoarea tranzactiei. Nu multi ar fi evaluat compania la 200 de milioane de dolari. De ce a oferit Zentiva un asemenea pret?

    In 1991 a venit pentru prima data in Romania. A vizitat doi producatori de medicamente, Antibiotice si Biofarm. “Nu m-am gandit atunci ca peste ani voi ajunge sa conduc o fabrica de medicamente din Romania”, spune Klaas Postema.

    In perioada 1996-1997, a avut un contact mai strans cu piata romaneasca ca director regional pentru România, Bulgaria, Ungaria si statele fostei Iugoslavii al companiei farmaceutice japoneze Yamanouchi. Dar in august 2002, Postema – care era atunci tot regional manager al Yamanouchi, dar pentru Asia si Africa – a fost numit director executiv al fabricii bucurestene.

    La acea data, Sicomed valora cam 25 de milioane de dolari, isi aminteste Postema. “Ne-am propus ca pana in 2006 sa crestem valoarea companiei de patru ori”. Saptamana trecuta, producatorul ceh de medicamente Zentiva a ajuns la un acord cu actionarii majoritari ai Sicomed, prin care vor prelua pachetul de 50,98% pentru 101,96 milioane de dolari. Astfel, Sicomed este evaluata de oferta Zentiva la 200 de milioane de dolari (164 de milioane de euro). Adica de opt ori mai mult decat la venirea lui Postema.

    “Este o crestere fantastica”, spune el. Pentru multi, suma pe care este dispusa sa o plateasca Zentiva a fost o surpriza. Valoarea acordului este cu 25% mai mare decat capitalizarea bursiera din ziua in care s-a anuntat tranzactia si cu 37% mai mare decat media din ultima luna.

    “Pretul pe care l-am platit are la baza beneficiile pe care Zentiva se asteapta sa le genereze achizitia Sicomed”, a declarat pentru BUSINESS Magazin Vera Kudynova, PR manager al companiei cehe.

    Din punctul de vedere al beneficiilor financiare, Zentiva asteapta o crestere a profitului pe actiune inca din primul an si o impulsionare a cresterii profiturilor ulterior. “Credem ca vom imbunatati marjele de profit ale Sicomed pana la nivelurile pe care le obtine acum Zentiva in urmatorii trei ani”, adauga Kudynova.

    Potrivit Reuters, Zentiva a anuntat ca oferta sa evalueaza Sicomed la de 9,9 ori EBITDA (Earning Before Interests Taxes Depreciation and Amortization – profit inainte de plata dobanzilor, taxelor, deprecierii si amortizarii).

    In plus, Zentiva estimeaza sa obtina din combinarea celor doua afaceri economii de costuri in valoare de 6 milioane de dolari anual.

    Analistii considera ca pretul mare platit de producatorul de medicamente din Cehia se poate explica si prin prezenta in portofoliul Sicomed a marcii Gerovital.

    Fabrica bucuresteana este singura companie care detine dreptul de a produce farmaceutice sub aceasta marca, pe care a relansat-o in acest an. Gerovital, dezvoltat in prima jumatate a secolului trecut de catre Ana Aslan, este una din cele mai cunoscute marci de medicamente folosite in tratamentul impotriva imbatranirii, fiind foarte popular pe piete ca Statele Unite sau Japonia.

    “Gerovital este un brand puternic, mai ales la export, care are potential inca nedezvoltat”, remarca Robert Luke, director general al GED Capital (firma care administreaza Fondul Roman Post Privatizare – FRPP, unul dintre actionarii vehiculului de investitii Venoma Holdings, care detine pachetul majoritar al Sicomed). Totusi, Vera Kudynova de la Zenitva spune ca “marca Gerovital nu a fost un factor esential in decizia de a cumpara Sicomed”.

    O alta explicatie pentru pretul obtinut este si portofoliul imobiliar pe care il detine fabrica din Bucuresti. Sicomed este amplasata la iesirea catre Autostrada Bucuresti-Constanta si detine terenuri insumand 40 de hectare, acoperite partial de foste capacitati de productie dezafectate, ramase in urma procesului de restructurare. Zentiva intentioneaza sa vanda activele imobiliare, conform Reuters.

    Oficialii companiei din Cehia spun ca decizia de preluare a Sicomed are la baza patru motive esentiale: imbunatatirea accesului la o piata farmaceutica in crestere rapida, faptul ca Sicomed are o retea de distributie care ii va permite sa maximizeze potentialul comercial al produselor din portofoliul Zentiva pentru a se dezvolta pe segmentul asistentei medicale primare. “In plus, achizitia trebuie sa fie pozitiva din perspectiva estimarilor noastre privind profiturile”, considera Kudynova. Ambele companii sunt producatoare de generice – medicamente a caror durata de protectie a expirat, dar echivalente cu produsul original.

    Surse apropiate tranzactiei spun ca Zentiva a inceput discutiile pentru achizitia Sicomed la inceputul lunii august, negocierile desfasurându-se rapid. “Zentiva ne-a abordat”, spune Luke, care nu a dorit sa spuna cat au durat discutiile, dar a precizat ca Venoma Holdings (detinut in proportii egale de FRPP si Global Finance) nu a mai negociat cu alti potentiali cumparatori vanzarea Sicomed.

    “Nu am cerut un pret. Zentiva ne-a pus pe masa o oferta, pe care am apreciat-o ca fiind corecta si ne-am inteles asupra pretului”, povesteste managerul GED Capital.

    Dar pentru a ajunge la o valoare de 200 de milioane de dolari, Sicomed a parcurs un drum anevoios, presarat cu dispute, probleme financiare si chiar schimbari de management.

    Istoria Sicomed a inceput in 1962, cand a fost infiintata Uzina de Medicamente Bucuresti. In 1990, fabrica trece la actuala denumire. Ulterior, a inceput si procesul de privatizare: mai intai programul de privatizare in masa. In 1998, Sicomed este listata la categoria a II-a a Bursei de Valori Bucuresti (BVB), in urma unei oferte publice de vanzare initiata de fostul Fond al Proprietatii de Stat (FPS), care si-a diminuat pachetul de la 40% la 15,17%.

    O propunere de majorare a capitalului social a agitat apele in acei ani, dat fiind ca unul dintre actionarii de la acea vreme, fondul de investitii Broadhurst – unul dintre cei mai mari investitori straini din Romania – s-a opus. Spre sfarsitul anului 1999, scandalul s-a stins, Broadhurst si-a vandut actiunile, dar si capitalul Sicomed a fost marit.

    In urma acestor tranzactii, pachetul majoritar a fost preluat de vehiculul de investitii Venoma Holdings, care avea ca actionari mai multe fonduri de investitii. Pentru cele 50,98% din actiuni, Venoma Holdings a platit circa 13 milioane de dolari, spune Robert Luke.  La inceputul acestui an, Venoma si-a diminuat participatia pana la putin sub 51%.

    Iar din 1999 a inceput un amplu proces de restructurare, care a presupus investitii importante pentru atingerea standardelor GMP (Good Manufacturing Practice – bune practici de fabricatie), dar si modificarea portofoliului de produse, precum si impulsionarea activitatii de marketing.

    Incercarile de eficientizare au dus la un nou scandal, de data aceasta pe tema preturilor.

    In vara anului 2001, Sicomed a solicitat Ministerului Sanatatii permisiunea de a majora preturile la o serie de produse injectabile. Dupa ce a fabricat sase luni in pierdere respectivele medicamente, conducerea Sicomed a decis oprirea productiei pana la acceptarea majorarilor. Problema a fost rezolvata in final, dar s-a soldat in anul urmator cu schimbari la nivelul managementului: la solicitarea unei parti a actionarilor, Vassilis Alexakos, directorul general din acea perioada, a fost inlocuit cu un Consiliu Director, in timp ce conducerea Consiliului de Administratie a fost preluata de Robert Luke.

    Luke spune acum ca schimbarea managerilor a fost provocata de diferentele de viziune. Un manager are o strategie pe termen lung, pe cand fondurile de investitii gandesc pe un termen mai scurt, deoarece trebuie sa-si pregateasca exit-ul, afirma administratorul FRPP. “Procesul de transformare era mai lent decat ne doream”.

    In aceste conditii, la conducerea Sicomed a ajuns Klaas Postema. Prima impresie despre Sicomed? “E mare si aici trebuie sa se intample multe lucruri”.

    Noul director a trebuit sa rezolve problemele cauzate de subfinantarea sistemului de sanatate, care au creat probleme financiare tuturor producatorilor de medicamente prezenti pe piata romaneasca, dar si pe cele ridicate de concurenta din ce in ce mai puternica.

    Cea mai buna decizie a fost, in opinia lui Postema, crearea unei strategii pe termen lung, care lipsea in acel moment companiei. Apoi, schimbarea viziunii. “Cand am preluat conducerea, se investise puternic in tehnologii si tot accentul pica pe activitatea de productie. In primele patru luni, am incercat sa schimb macazul spre marketing si vanzari”, spune Postema. Pe de alta parte, directorul executiv al Sicomed spune ca a creat o organizatie si o echipa de management puternica. Acesta este, dupa parerea lui, unul dintre punctele forte ale Sicomed, alaturi de cota de piata, marcile din portofoliu si facilitatile moderne de productie.

    Sicomed are o cota de aproape 5% ca valoare din piata romaneasca a medicamentelor, insa este numarul 1 in privinta numarului de unitati vandute. Un sfert din produsele farmaceutice comercializate in Romania sunt fabricate in incinta de pe bulevardul Theodor Pallady.

    De asemenea, Sicomed detine – pe langa Gerovital – cateva dintre cele mai cunoscute marci de medicamente de pe piata, precum Algocalmin, Antinevralgic, Dicarbocalm, Sicovit sau Distonocalm.

    Ce urmeaza acum? In primul rand, este nevoie de aprobarea actionarilor Zentiva pentru ca achizitia sa aiba loc. Insa aceasta va fi, probabil, mai mult o formalitate; planurile de viitor sunt deja facute.

    Va urma obtinerea acceptului autoritatilor si o oferta de preluare a restului de actiuni, la acelasi pret care va fi platit pentru actiunile Venoma Holdings.

    Dupa ce tranzactia se va incheia, Zentiva se va concentra pe trei activitati, detaliaza Vera Kudynova: integrarea celor doua companii si “in special, pe crearea uneia dintre cele mai puternice si eficiente forte de vanzari din Romania”, inregistrarea unor produse ale companiei cehe in Romania, “care vor fi mototrul cresterii noii entitati”, si obtinerea sinergiilor. Unul dintre atuuri este ca portofoliile celor doua companii sunt complementare, existand foarte putine medicamente care sa fie produse de ambele firme.

    Tinta companiei cehe este de a deveni producatorul numarul unu in Europa Centrala si de Est, iar dupa achizitia Sicomed ar mai putea urma si alte preluari.

    De cealalta parte, dupa sase ani in care s-a ocupat de restructurarea Sicomed, Venoma Holdings preda stafeta catre Zentiva. Predarea se face insa cu un profit excelent pentru GED Capital si Global Finance. “Este un pret foarte bun”, spune Robert Luke, fara a preciza insa valoarea exacta a randamentului adus de investitia in Sicomed.

    Pentru Sicomed, epoca fondurilor de investitii – sau a restructurarii – s-a incheiat. La conducere a trecut acum investitorul strategic. Urmeaza etapa consolidarii si integrarii in piata europeana. La capatul acesteia vom vedea daca producatorul roman a meritat pretul platit.

  • Vanzarea de masini vs. pret benzina

    Criteriile pe care le luam in calcul atunci cand ne cumparam masina sunt diverse, iar consumul masinii nu pare sa se numere printre prioritati. Dar daca litrul de benzina la ajunge la 1,20 de euro? Vor mai vinde la fel de multe masini importatorii?

    Pretul petrolului pe pietele internationale a luat-o razna si, dupa parerea acceptata de majoritatea analistilor economici, nu e exclus ca pana in iarna sa ajungem la un pret de 100 de dolari pe baril. In acest caz, spun operatorii petrolieri, pretul la pompa al unui litru de benzina va ajunge pe piata romaneasca in jurul echivalentului a 1,20 euro.

    Pentru un automobilist care face circa 30.000 de kilometri pe an, la un consum mediu de 8 litri de benzina la suta de kilometri, acest lucru se traduce prin faptul ca va trebui sa scoata din buzunar, anul viitor, 2.880 de euro. Adica 240 de euro pe luna. Sa presupunem ca euro va ramane la un curs de circa 3,5 lei (35.000 lei vechi). Credeti ca salariile vor creste intr-un ritm care sa ne permita sa cheltuim 840 de lei (8,4 milioane de lei vechi) pe luna pentru combustibil auto?

    Asadar, exista printre dumneavoastra cineva care isi doreste sa fi cumparat o masina cu consum mai mic? Sa luam de pilda cazul celei mai ieftine masini de pe piata romaneasca Dacia Logan. E justificat ca acum clientii sa astepte pana in toamna si sa scoata din buzunar intre 500 si 1.000 de euro in plus (in functie de echipare) pentru noua varianta diesel a Loganului, care promite un consum mai redus?

    In ultimii ani, preferintele romanilor in materie de achizitii auto au inceput sa semene tot mai mult cu cele ale europenilor din Vest. Desigur, doar salariile nu seamana. Din totalul pietei auto pe primele sapte luni, 23,2% dintre modelele vandute au fost cu motorizari diesel, reiese din statisticile Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile (APIA). Fata de anul trecut, numarul acestora este in scadere.

    Explicatia acestei diminuari a dieselurilor vandute este cauzata de incetarea comercializarii modelului Solenza, care avea si o varianta pe motorina. Dar, daca ar fi sa luam in calcul doar autoturismele din import, atunci peste jumatate din numarul vanzarilor, adica 54,5%, au fost variante pe motorina. Ca si in Vest, cine are bani de o masina de import prefera un diesel. Pe langa faptul ca acesta consuma mai putin, in Romania de multe ori motorina este mai ieftina decat benzina.

    Ati conduce insa un BMW pe motorina mai degraba decat unul pe benzina? Dar un coupe diesel? Cel putin in cel de-al doilea caz, chiar alaturarea intre ideea de coupe, adica o masina cu valente sportive, si cea de motorizare diesel pare fortata. Si, in cazul motoarelor diesel, mai putin inseamna, de fapt, mai mult. Acest tip de motorizare este mai scump, in toate cazurile, decat varianta echivalenta ca performante pe benzina. Dar unii platesc. In cazul marcilor Skoda sau Volkswagen, peste 70% din modelele vandute au motoare diesel. Totusi, unii cred ca investitia intr-un model mai scump, dar care consuma mai putin nu este justificata.

    “In conditiile din prezent nu cred ca diferenta de pret dintre autoturismele diesel si cele pe benzina este o investitie justificata pentru client”, crede Adriana Ichim, directorul executiv al Tiriac Auto, importatorul cu cele mai multe marci, in numar de 10, comercializate pe piata romaneasca.

    “Tinand cont de actualul pret al combustibililor, dar si de intretinerea si performantele motoarelor, putem spune ca diferenta de pret se justifica numai pentru proprietarii care depasesc 60.000 de kilometri rulati pe an”, adauga ea.

    Dar atunci care sa fie alternativa? Din cele zece marci comercializate de dealerii Tiriac Auto, cele mai cumparate sunt cele care au motorizari mici, pe benzina. “Cred ca motorizarea cu un grad bun de vandabilitate este cea de 1,3 litri, cu 1.255 de unitati vandute in 2004 si 1.445 de unitati vandute in primele sapte luni ale anului 2005”, spune Adriana Ichim. “Desi este vorba de motoare pe benzina, aceste volume de vanzari se datoreaza consumului relativ redus si pozitionarii bune de pret a modelelor respective – Hyundai Accent, Ford Fiesta, Mitsubishi Colt”. In toate cele trei cazuri este vorba despre autoturisme mici, din clasa B.

    Nu exista automobilul perfect, spun producatorii. Nu poti sa ai un automobil care sa fie si mare, si ieftin, sa consume putin, dar sa aiba performante de masina de curse. In alegerea automobilului trebuie sa selectezi criteriile care sunt mai importante. Daca vine vorba de piata romaneasca, factorii considerati cei mai importanti de catre Adriana Ichim atunci cand vine vorba de alegerea unui automobil sunt, in ordine, imaginea de marca, pretul, fiabilitatea modelului si serviciile oferite de dealer.

    In opinia importatorilor, aceasta categorie, cea a serviciilor, va conta pe viitor din ce in ce mai mult in economia achizitiei unui automobil, devenind la fel de importanta ca si pretul de achizitie sau consumul. Pentru ca, pe langa bugetul lunar necesar combustibilului, mai trebuie calculat si cati bani vei da pe aceste servicii in cursul anilor in care vei rula automobilul. Nu toti dealerii ofera insa un pachet complet de servicii. In acesta categorie ar trebui sa intre serviciile post-vanzare (service-ul, reviziile, comercializarea de piese de schimb), conditiile speciale de finantare (leasing, discount-uri, rate), asigurarea si serviciile de buy-back. Fiecare dintre acestea, atunci cand sunt oferite chiar de dealerii care vand masina, sunt mai ieftine decat atunci cand pentru ele se apeleaza la un tert.

    Deocamdata insa, pe piata romaneasca, pretul unui autoturism pare a fi factorul decisiv in alegerea clientului. Faptul ca Dacia ocupa, pe primele sapte luni, o cota de piata de 46%, in crestere cu 5 procente fata de cota detinuta pe primele sase luni, intareste ideea ca pretul mai mic conteaza mai mult decat consumul. Care, in cazul Logan, nu este de ignorat, fiind de peste 9 litri de benzina la suta de kilometri, in medie.

    In urmatorii ani, cumparatorul roman va fi atras de modelele din clasa mica sau de modelele compacte, de oras, care imbina pretul mai scazut cu performantele unor motorizari medii si cu dimensiunile reduse, adaptate traficului aglomerat.

    “In urmatorii ani vor ramane categoric in atentia cumparatorilor segmentele B si C, segmente care si in prezent au o pondere insemnata, raportat la totalul vanzarilor de pe piata auto”, considera directorul executiv al Tiriac Auto.

    In vest insa, automobilele hibrid au inceput sa faca cu ochiul cumparatorilor, pe fondul cresterii pretului combustibililor. Modelele cu propulsie mixta, benzina-motor electric, devin din ce in ce mai performante. Toyota si Honda au succes cu asemenea automobile pe cea mai mare piata din lume, cea a Statelor Unite. Paradoxal, europenii, care trebuie sa scoata din buzunar, in unele tari, aproape dublu fata de un american pentru o cantitate echivalenta de combustibil, par mult mai reticenti in a cumpara un automobil cu motor electric.

    Poate si pentru faptul ca acestea sunt inca ceva mai scumpe fata de un model comparabil, chiar si cu motorizare diesel. Sau, poate pentru ca adrenalina este pompata in sangele unui automobilist nu numai de viteza cu care ruleaza ci si de sunetul motorului turat, dat si de arderea combustibilului in cilindri.

    La noi, importatorii nu se arata inca ingrijorati de cresterea pretului petrolului. “Nu prevedem un recul al vanzarilor din aceste motive”, spune Adriana Ichim.

    In ciuda benzinei mai scumpe, vom cumpara in continuare masini, in acelasi ritm ca pana acum. Chiar daca, probabil, ne vom plimba mai putin cu ele.

  • TRANZACTII: Octavian Radu, proprietarul RTV, mai pregateste inca doua achizitii: un distribuitor de cartele prepay si un furnizor de service pentru computere

    “Mai diversificat, deci mai bine”, pare sa-si fi spus Octavian Radu, patronul RTC, in momentul in care si-a marit portofoliul grupului prin achizitia, la inceputul lunii, a trei companii: un retailer IT, un distribuitor de jocuri si un integrator de sistem. Logica preluarilor: cresterea volumului de vanzari pe fondul unei profitabilitati reduse.

    Teo Paduraru, directorul general si actionar al distribuitorului de jocuri electronice si console Best Distribution, la care RTC a devenit actionar majoritar, isi aminteste cum au inceput discutiile cu Octavian Radu: “Initial, Best trebuia sa deschida niste puncte de prezenta in magazinele Diverta (parte din RTC – n. r.). In timp ce colaboram pe acest proiect, patronul de la RTC ne-a zis <hai sa va cumparam!>”. Dupa aproximativ o luna de la propunere, tranzactia s-a semnat.

    Ce presupune deal-ul dintre RTC si Best? Diverta, retailerul din cadrul RTC, a cumparat integral Best Computers (care detine un lant de 11 magazine IT, localizate mai ales in Bucuresti) si 60% din Best Distribution, importator si distribuitor de jocuri si console.

    Pe langa cele doua companii din grupul Best, Octavian Radu a mai luat in vizor si compania clujeana Sistec, un integrator de sistem la care a devenit actionar majoritar cu 60%. In vreme ce afacerea cu Best a fost perfectata, semnarea tranzactiei cu Sistec se afla, la sfarsitul saptamanii trecute, in faza finala.

    Ce aveau cele trei companii si nu avea Diverta? Lantul detinut de Octavian Radu numara aproximativ 80 de magazine cu acoperire nationala. La capitolul produse multimedia (muzica, film, video), carte si papetarie, Diverta exceleaza, fiind numarul unu din Romania. Cu toate acestea, marjele de profit sunt mici. La nivelul intregului grup RTC, cifra de afaceri pe 2004 a fost de 105 milioane de euro, iar profitul de 3 milioane de euro, ceea ce inseamna o rata de 2,8%. Cat despre lantul Diverta, performantele arata si mai modest: compania de-abia a ajuns la break-even (profit operational zero), cu venituri de 20 milioane euro. Chiar la produsele cu marja mare, cum este cartea (40%), profiturile au fost tot mici, din cauza rulajului redus.

    La polul opus, magazinele Best Computers “au, pe suprafete mai mici si cu un personal mai restrans, performante mai bune”, potrivit lui Teo Paduraru. Asta inseamna ca, desi competitia pe piata e mare, Best Computers a reusit sa obtinut un profit bun diminuand costurile. Anul trecut, a avut venituri de 10 milioane de euro si un profit de circa 800.000 de euro – chiar daca marjele sunt mici la computere, acestea sunt bune la accesorii si componente.

    Octavian Radu recunoaste aceasta realitate: “Pe un spatiu de 400 mp in care vand carte, nu aveam performantele Best pe spatii de 200 mp.” Iar acesta a fost unul dintre motivele pentru care Best Computers a fost interesanta pentru RTC. De altfel, Diverta – parte a RTC – vindea echipamente IT si inainte, insa nu era recunoscuta ca un brand de calculatoare. “Aveam zone pe IT, dar oamenii nu ne stiau ca brand. Vrem sa comunicam ca nu suntem buni doar pe carte”, explica Octavian Radu, de la RTC. Noul proprietar va pastra brand-ul Best Computers atat in magazinele cumparate, cat si in cadrul retelei Diverta. 
     

    “Pe langa magazinele deja existente, Best va avea puncte de prezenta in toata reteaua Diverta, ceea ce ne va propulsa de pe locul patru pe locul unu sau doi in piata”, estimeaza Teo Paduraru.

    Dragos Simion, CEO Flamingo Computers – numarul unu in retail-ul IT si competitor al noii entitati – crede ca, teoretic, extinderea Best este posibila, insa “mai trebuie si pusa in practica.” Insa Simion nu crede ca tranzactia Diverta – Best Computers schimba in vreun fel configuratia pietei. “Totusi, nu ignoram aceasta miscare. Ideea de a integra IT-ul de la Best cu entertainment-ul furnizat de Diverta (muzica, film, jocuri) este buna. Clientii vor gasi alaturi de continut si hardware-ul necesar”.

    Intre Diverta si Best Computers complementaritatea este, asadar, evidenta – acelasi lucru se poate spune si despre “infratirea” Diverta – Best Distribution, cea de-a doua companie preluata de RTC. Best Distribution – companie specializata pe importul si distributia de jocuri si console – a fost infiintata in urma cu cinci-sase ani de cei doi actionari ai Best Computers, Teo Paduraru si Robert Coman, care au cooptat un al treilea asociat, pe Dan Custura. Best Distribution este lider pe piata distributiei de jocuri. Or, prezenta produselor multimedia in reteaua Diverta “se pupa” cu specializarea companiei de distributie din cadrul Best. Iar din perspectiva profitabilitatii jocurilor, Octavian Radu, actionarul majoritar, se poate declara multumit pentru ca, fata de retail – unde marjele de profit sunt reduse (sub 10%) – comertul cu jocuri este mult mai rentabil (profituri de 20-30%).

    Cat despre cea de-a treia companie vizata de RTC, Sistec, aceasta ii ofera lui Octavian Radu acces la alta piata: clientii business. Sistec este o companie clujeana infiintata in 1994, cu activitate in software, servicii si integrarea de sistem, unul din clientii sai fiind Banca Transilvania. Unul din actionarii companiei a declarat pentru BUSINESS Magazin ca Sistec cauta mai demult un partener, “fie un fond de investitii, fie o alta companie cu care sa fuzioneze”.

    In septembrie 2005, intra in scena RTC, care e pe cale de a cumpara 60% din companie, restul actiunilor ramanand in proprietatea vechilor actionari. Ce cauta o companie de software si integrare de sistem intr-un grup cu afaceri in papetarie si computere? Octavian Radu cocheta mai demult cu serviciile si software-ul, activitati mai profitabile decat “vanzarea de cutii”. De altfel, intergatorii romani sunt de la inceputul anului pe listele de achizitii ale multinationalelor, care au facut deja doua investitii importante pe piata romaneasca in primavara, cand Siemens Business Services a preluat Forte Company, iar Ness Technologies a preluat compania Radix. Integratorii sunt atractivi datorita dinamicii cifrei de afaceri (de exemplu, Sistec a avut din 2002 un ritm de crestere de 50% pe an) si, mai ales, a potentialului de crestere a segmentului de servicii, aflat inca intr-o faza putin dezvoltata.

    Detaliile tranzactiei fac intotdeauna deliciul analistilor. Concret, RTC Holding BV, detinut de Octavian Radu, a achizitionat integral firma Best Computers si a preluat 60% din Best Distribution si Sistec. Achizitia Best Computers nu a avut componenta cash, constand in schimb de actiuni. Cei doi actionari ai companiei cumparate, Teo Paduraru (50%) si Robert Coman (50%) au primit cate 10% din Diverta, fiecare. Totodata, Robert Coman, directorul de la Best Computers, a devenit CEO la Diverta. Avand in vedere ca Diverta are profit zero, valoarea celor 20% din actiunile Diverta nu reprezinta, acum, mare lucru, insa e de asteptat ca dezvoltarea intregii afaceri cu ajutorul Best Computers sa imbunatateasca performantele companiei.

    Tranzactia cu compania de distributie a grupului Best a avut, insa, o componenta cash, surse din piata evaluand valoarea celor 60% din Best Distribution, cumparate de RTC Holding BV, la doua milioane de euro. Proprietarii Best vor primi acesti bani esalonat, potrivit acelorasi surse, cu conditia ca performantele companiei sa corespunda estimarilor. In actionariatul Best Distribution, Teo Paduraru si Robert Coman erau asociati cu Dan Custura – “finantistul” grupului. Cei trei si-au diminuat ponderea prorata (proportional): inainte de tranzactie, Paduraru si Coman aveau fiecare cate 42,5% din actiuni, iar Dan Custura detinea 15%; acum, cand 60% dintre actiuni au fost preluate de RTC, restul de 40% se redistribuie intre cei trei proportional cu detinerile anterioare.

    Cat despre preluarea Sistec in proportie de 60%, aflata in faza de finalizare, investitia RTC Holding BV ar putea fi estimata dupa rezultatele financiare ale firmei. Sistec a avut un ritm de crestere a cifrei de afaceri de 50% pe an, din 2002 pana in prezent, veniturile companiei pe 2004 fiind de 14 milioane de dolari (11,5 milioane de euro) cu o marja de profit de circa 3%. Cu aceste rezultate, valoarea Sistec ar putea fi estimata la 4-6 milioane de euro. Asadar, pachetul de 60% ce urmeaza a fi preluat de RTC ar putea fi estimat la circa 2,5-3,5 milioane de euro.

    Daca Sistec cauta deja un investitor strategic sau financiar, patronii Best nu se gandeau la vanzare. “Cand am fondat cele doua companii impreuna cu asociatul meu, Robert Coman, nu ne-am gandit sa vindem, ci sa ne dezvoltam business-ul”, spune Teo Paduraru, director general Best Distribution si coactionar al grupului de firme Best. Teo Paduraru a fondat Best Computers in urma cu opt ani, impreuna cu un fost coleg de armata, Robert Coman.

    Dupa ce si-a “adjudecat” cele trei firme, Octavian Radu asteapta acum rezultatele. Concret, doreste o dublare a vanzarilor pe 2005. La inceputul anului, el si-a propus sa aloce afacerilor 100% din timp, dupa o cariera de parlamentar extrem de scurta. La alegerile din noiembrie 2004, Octavian Radu a fost ales pe listele Aliantei D.A., insa la scurt timp dupa ce a intrat in Parlament, cand a fost pus in situatia de a opta intre politica si afaceri, a iesit din parlament pentru a se ocupa de business.

    Si se va ocupa, pentru ca politica de achizitii a lui Octavian Radu nu se opreste aici. Mai vrea sa cumpere o companie de distributie prepay si o firma specializata in service-ul echipamentelor IT. Vrea servicii mai bune decat concurenta, pentru a se diferentia. Aceeasi miza ca si la tranzactiile deja realizate: cresterea volumului.

  • Libertatea pentru femei

    Ringier Romania a decis sa extinda brandul Libertatea prin lansarea revistei “Libertatea pentru femei”, informeaza Mediafax. Aceasta va fi o publicatie mass-market adresata in special publicului de sex feminin al cotidianului, a declarat Claudiu Serban, director Divizia Reviste a Ringier.

     

    Serban spune ca noua publicatie mizeaza pe notorietatea brandului Libertatea, modelul revistei lansata ca brand extension pentru un ziar fiind preluat din alte tari europene in care Ringier detine publicatii. “Pornind de la cotidianul german Bild a fost lansata revista Bild der Frau, si formula are mare succes”, a explicat Serban.

     

    “Libertatea pentru femei” va aparea saptamanal incepând cu sfârsitul lunii septembrie, in format A4 si va avea 48 de pagini. Revista va fi distribuita la nivel national intr-un tiraj cuprins intre 250.000 si 300.000 de copii, pretul unui exemplar fiind de 0,99 de lei (9.900 de lei vechi).

    Revista va aborda subiecte obisnuite pentru orice publicatie pentru femei: moda, frumusete, familie, bucatarie sau sanatate.

     

    Pentru ca  noua revista ar putea intra in competitie cu “Lumea femeilor”, un  alt titlu mass market editat de Ringier, compania a hotarât sa repozitioneze publicatia aflata deja pe piata. Astfel, “Lumea femeilor” va aparea bilunar din 21 septembrie, cu o calitate a hârtiei si a copertelor imbunatatite si un numar de pagini mai mare. Claudiu Serban spune ca foarte curând vom asista la o noua segmentare a domeniului revistelor pentru femei, intre revistele up-market si cele mass-market aparând un sector intermediar.

  • Itsy Bitsy FM

    Mamele ar trebui sa cumpere aparate de radio. Copiii, sa stea cu urechile ciulite. Iar advertiserii sa-si reorganizeze bugetele: pana la sfarsitul anului, va incepe sa emita Itsy Bitsy FM, primul radio pentru copii din Romania.

     

    Nadia Tataru, initiatoarea lui Itsy Bitsy FM sustine ca postul e primul proiect FM pentru copii din intreaga lume. “Din cercetarile mele de pana acum, nu am vazut sa mai fie un alt radio FM pentru copii. Mai sunt posturi care emit de pe Internet, de pilda este unul evanghelic in Statele Unite… dar un radio pentru copii de sine statator nu am gasit”, spune ea. Nadia Tataru are 32 de ani si lucreaza in prezent pentru agentia de publicitate gmp/MAP.

     

    A avut ideea infiintarii unui radio dedicat copiilor cand era insarcinata cu cel de-al doilea copil. “Mai exact, ideea i-a venit lui Felix, sotul meu”, precizeaza Tataru, care se afla acum pe ultima suta a pregatirilor de lansare, programata peste circa doua luni.

     

    “Am aflat de la un prieten ca CNA organizeaza o licitatie pentru licente radio. M-am prezentat la concurs. Imi amintesc si acum, lasasem copilul in masina si am urcat la CNA. Era coada… I-am mai vazut acolo pe Adrian Sarbu, pe fratii Micula… Tot asteptand, ma gandeam: <Ce naiba caut eu aici cand imi plange copilul in masina?> Dar am ramas. Le-a placut proiectul, am obtinut o licenta pentru un cartier.

     

    Numai ca, mai tarziu, aveam sa-mi dau seama ca nu va fi eficient sa emit doar pe raza unui cartier, asa ca am returnat licenta. M-am inscris la a doua licitatie. Si am reusit sa obtin o licenta de emisie pe toata raza Bucurestiului. Asta s-a intamplat in luna ianuarie anul acesta. Ni s-a dat termen de un an de zile sa lansam postul”, povesteste directorul general al viitorului Itsy Bitsy FM.

     

    Tataru nu se asteapta sa-si recupereze prea repede investitiile in acest proiect, care sunt de cateva zeci de mii de euro pana acum (fara a pune la socoteala cheltuielile cu personalul). “Nu pot estima cand va fi momentul amortizarii investitiei. Deocamdata, cheltuielile au depasit deja planul de investitii,” spune ea.

     

    Itsy Bitsy FM se va adresa copiilor de gradinita si scoala primara: 3-10 ani, extins 2-12 ani – dar si adultilor care ii inconjoara: parinti, bone, bunici, educatori si invatatori. Programul de emisie va fi non-stop, cel de seara tintind parintii: “Se va transmite jazz si blues, de la 22.00 pana la 7.00”, spune initiatoarea proiectului.

     

    Care va fi prime-time-ul postului? Intre 7.00 si 9.00, cand copiii isi pregatesc ghiozdanul si sunt in drum spre gradinita sau spre scoala, explica Tataru, care mizeaza pe o audienta buna si in intervalul 17.30 si 18.00, “cand vor fi diverse concursuri pentru copii”.

    Chiar si emisiunile educative se vor desfasura sub forma unui joc. “Sa nu aiba sentimentul ca sunt <indopati> sau ca se afla la scoala. Ei trebuie captivati si motivati in acelasi timp,” spun reprezentantii postului.

     

    Durata unei emisiuni va fi in medie de 30 de minute. “Copiii se plictisesc repede, nu pot fi tinuti captivi pentru multa vreme”, explica Anca Preda, cea care va coordona procesul de productie a emisiunilor. Preda vine de la Antena 3, inainte de care a mai lucrat pentru o perioada la National TV si la Pro TV, timp de 8 ani.

     

    Vor putea fi copiii “tinuti” in fata radioului? “Din pacate, copiii sunt obisnuiti cu televizorul si computerul,” spune Preda. Totusi e optimista: “Din experienta mea ca parinte, deprinderile copiilor pot fi schimbate. Eu i-am obisnuit pe ai mei cu povesti audio si cu albumele tip Cutiuta Muzicala. I-am invatat sa-si puna singuri CD-urile cu povesti. Am reusit sa le creez aceasta deprindere”. Dar important este ca si parintii sa inteleaga ca dependenta copiilor de calculator si televizor trebuie temperata. “Din pacate, parintii zilelor noastre sunt mult prea ocupati, iar solutia lor pentru a-si <linisti> copiii este sa ii aseze in fata televizorului. Sa speram insa ca ii vor orienta si catre radio”, spune Preda.

     

    Care este potentialul de audienta al postului? Conform Institutului National de Statistica, in Bucuresti sunt circa 268.000 de copii, cu varste cuprinse intre 0 si 14 ani. Desi copiii cu varsta de pana la doi ani – care nu intra in target-ul Itsy Bitsy – nu pot fi delimitati separat, potentialul de audienta este totusi mare, daca se ia in considerare si targetul secundar al postului (parintii, bonele, bunicii, cadrele de invatamant).

     

    De pilda, conform ultimului sondaj de audienta radio (iunie), Radio Guerrilla, Info Pro, Radio Total si Star FM au impreuna 120.000 de ascultatori. Asadar, Itsy Bitsy pare sa aiba un segment de piata securizat, important este sa si-l adjudece. Intr-o prima faza, acest demers va consta printr-o promovare neconventionala. “Vom cumpara radiouri pentru copii, le vom personaliza si le vom oferi la diverse concursuri. Vom avea doua comunicari distincte, atat pentru copii, cat si pentru parinti”, explica Nadia Tataru. Va fi o campanie si in media, dar reprezentantii postului spera ca proiectul sa nu se bazeze pe aceasta pentru a-si atrage ascultatorii.

     

    “Mizam pe structura grilei, pe voci, pe interactiunea cu copiii, pe concursuri, pe personajele cheie – Itsy si Bitsy, deci pe intregul univers Itsy Bitsy – care va fi unul personalizat suta la suta”, spune Tataru, care subliniaza ca pana si sediul radioului va fi unul special, decorat integral sub forma unui interior de nava spatiala. Iar personajele Itsy si Bitsy sunt “de pe alta planeta”. “Cand am vrut sa conturam personajele principale ale postului, am facut un focus-group cu copiii, sa le vedem asteptarile. Ei au vrut sa nu fie copii ca ei, dar nici adulti. Le-am propus mai multe personaje.

     

    Nu le-a placut nici ideea de personaj <tocilar>, nici cea de <cool>. Au vrut personaje, ceva ce nu se aseamana cu ei. Asa am ajuns la povestea lui Itsy si a lui Bitsy, care sunt doi copii de extraterestri de pe planeta Zizilon, ajunsi pe Terra in urma unui esec intr-una din misiunile lor”, explica Nadia Tataru. Vocile celor doua personaje vor apartine unor actrite de la Teatrul Ion Creanga.

     

    In privinta restrictiilor la publicitate, acestea sunt acelasi ca si in cazul  publicitatii adresate copiilor pe celelalte canale. “Cu toate acestea, postul isi va impune propriile reguli. Vrem sa evitam reclamele la produsele alimentare considerate nocive. Chiar si mediul publicitar vrem sa fie unul sanatos”, spune Tataru. Calupurile publicitare vor fi plasate intre emisiuni. “Nu vom intrerupe o poveste, de pilda, pentru a difuza publicitate”.

     

    Rate-card-ul va fi comparabil cu cel practicat de radiourile din esantionul al doilea, cum ar fi Radio Total sau Guerilla. Postul va emite si de pe Internet, in prezent lucrandu-se la site. “Initial, am vrut ca prin acest site sa facilitam si accesul copiilor aflati in strainatate. Dar, pentru inceput, vom renunta la aceasta idee, din motive financiare. La fiecare conectare, se plateste o anumita taxa. Iar daca se logheaza mii de utilizatori, efortul financiar ar fi mult prea mare. De aceea, ne vom focusa pe Romania.” Care este mesajul postului? “Vrem ca cei mici sa aiba incredere in ei, sa fie propriii lor eroi”.