BusinessMagazin

Blog

  • Ascultand Agatha Christie

    Cartile in format audio, descarcate de pe internet sau cumparate pe un suport fizic, cum ar fi spre exemplu un CD, au devenit populare in ultimii ani, mai ales in randul celor care nu mai au prea mult timp la dispozitie pentru lectura. Cartile audio pot fi ascultate in masina, atunci cand soferul sta in trafic mai mult timp, sau intr-un mijloc de transport in comun, pot fi savurate la sala de fitness pe orice fel de player de melodii digitale, iar exemplele pot continua. “O mama care are un copil mic imi spunea recent ca ea <citeste> foarte des astfel de carti audio cand este acasa, in timp ce face alte treburi prin casa”, spune Maggie Killackey Jurgensen, purtator de cuvant al bibliotecii Chicago Public Library.

    Desi au inceput sa capteze atentia publicului numai de cativa ani, cartile audio exista si sunt folosite deja de cateva decenii, in special de oamenii cu deficiente de vedere. Mediul de stocare a acestor carti a evoluat de-a lungul timpului, de la discuri de vinil la casete audio si apoi la compact discuri, pentru ca acum sa devina posibila descarcarea de fisiere audio de pe internet, gratuit sau contra cost, si stocarea lor in memoria playerelor digitale de genul popularului iPod.

    Foarte multe dintre bibliotecile publice, in special din SUA, ofera in format audio titluri clasice precum operele lui Shakespeare sau Biblia. In ultimii cinci ani, industria mondiala a cartilor audio, evaluata de Audio Publishers Association la 923 de milioane de dolari (aproape 587 de milioane de euro) in 2007, a fost sustinuta insa mai degraba de carti mai usoare, precum romanele politiste ale Agathei Christie sau thrillerele lui John Grisham.

    “Editurile au inceput sa priveasca versiunile audio ale cartilor ca pe o alternativa, destul de rentabila de altfel, a cartilor tiparite”, observa Scott Wasinger, purtatorul de cuvant al Online Computer Library Center, care furnizeaza carti audio prin divizia NetLibrary.

    Doua dintre sursele cele mai populare de carti in format audio sunt Audible.com si serviciul de descarcare de continut iTunes al Apple. Acesta din urma vine cu un avantaj considerabil fata de bibliotecile publice sau de alte magazine online, pentru ca ofera acces nelimitat la o carte audio odata ce aceasta a fost cumparata si descarcata pe computer. In schimb, modelul de business bazat pe Digital Rights Management (DRM), adoptat in special in SUA, presupune codarea fisierelor astfel incat numarul de copii posibile ale unei carti sa fie limitat.
    In ce priveste Audible, compania ofera o gama foarte variata de publicatii in format audio, printre care si ziare sau reviste, numarand in total 80.000 de inregistrari, adica 180.000 de ore de auditie, pe cele patru site-uri ale sale din SUA, Marea Britanie, Germania si Franta. Compania a fost cumparata recent de Amazon.com, cel mai mare comerciant online de carte, in special pentru baza de 457.000 de utilizatori inregistrati, doua treimi dintre acestia platind un abonament lunar pentru serviciile Audible.

    Desi economisesc atat timpul cititorului, care poate asculta cartea in timp ce se ocupa cu altceva, cat si spatiu in rafturile bibliotecilor, cartile in format audio au totusi nevoie de un spatiu de stocare destul de mare. In format audio, o carte de aproximativ 100 de pagini ocupa in jur de 140 MB de spatiu din memoria playerului de melodii digitale. Posesorii de playere cu memorie mica au insa alternative, cum ar fi computerul, sistemul de sunet sau CD playerul din masina.

    BIBLIOTECA DE AFACERI
    BUSINESS Magazin va oferi, incepand din data de 9 aprilie, cele mai bune carti de management in format audio. Pe parcursul a 7 editii vor fi distribuite impreuna cu revista numai la punctele de difuzare a presei CD-uri audio care vor contine titluri precum “Sase palarii ganditoare” de Edward de Bono, “Stiinta de a deveni bogat”, de Wallace D. Wattles sau “Cine mi-a luat cascavalul”, de Spencer Johnson.

  • Kosovo mai merge de mana cu parintii

    Bekim Kuqi (33 de ani) a infruntat cu curaj razboiul civil, exilul, bombele care cadeau peste fabricile lui si explozia unei masini incarcate cu explozibil intr-unul dintre magazinele sale. Asa ca spune ca e pregatit sa infrunte si provocarea de a face afaceri in proaspat independentul Kosovo.

    De ani intregi, reteaua electrica a fost atat de nesigura, incat asigurarea iluminatului la magazine a fost mereu o lupta zilnica, care-l obliga pe Kuqi sa cheltuiasca in jur de 1.000 de dolari pe zi pentru generatoare de rezerva. Chiar si asa, cumparatorii sunt nevoiti sa se descurce cu luminile palpaind. Si dat fiind ca venitul lunar mediu este aici cam de 220 de dolari pe luna, el se plange ca majoritatea clientilor isi permit doar o Coca-Cola la unul dintre restaurantele din magazinele sale. “Imi pun nadejdea in Dumnezeu”, spune Kuqi si adauga: “adesea ma gandesc ca statul aici cere un sacrificiu prea mare si ca ar trebui sa plec. Dar aici e locul meu”.

    La mai putin de o luna dupa ce conducerea etnicilor albanezi din Kosovo si-a declarat independenta fata de Serbia, cu sprijinul Statelor Unite si al Uniunii Europene, Pristina continua sa freamate de multimile care impanzesc noile cafenele sic si mall-urile. Dar aceste semne superficiale de succes economic mascheaza incertitudinile unei natiuni proaspat nascute, a carei existenta nu este recunoscuta de Serbia, Rusia si alte state europene.

    Chiar daca Kosovo poate sa depaseasca aceste obstacole politice, economia i-a fost atat de afectata de razboi, incat noul stat este nevoit sa importe chiar si produse de baza, ca laptele sau painea. Organizatia Transparency International claseaza Kosovo pe pozitia a patra in randul celor mai corupte economii, dupa cele din Camerun, Cambodgia si Albania. Daca va reusi sa ajunga o economie competitiva, va arata ca poate ajunge un stat de sine statator, care poate stabiliza regiunea balcanica; in caz contrar, va ramane un orfan sarac adoptat de Occident.

    Fostul lider iugoslav Slobodan Milosevici a refuzat autonomia Kosovo in 1989 si i-a reprimat dur pe etnicii albanezi care constituie majoritatea populatiei. Unii dintre ei au ajuns in cele din urma la rebeliune armata. NATO a intervenit in 1999 ca sa opreasca riposta violenta a lui Milosevici la adresa rebelilor si in ultimii opt ani aceasta regiune izolata predominant musulmana a fost administrata de Natiunile Unite.

    Pentru viitorul apropiat, spun analistii occidentali, economia Kosovo va ramane dependenta de ajutoarele straine, cu securitatea asigurata de cei 16.000 de militari NATO si cu guvernarea sub supravegherea unei misiuni a Uniunii Europene care va prelua mandatul de la Natiunile Unite. “S-ar putea sa fie nevoie de cel putin 10 ani pana cand Kosovo va reusi sa stea pe picioarele sale”, spune Joost Lagendijk, raportorul pentru Kosovo din partea Parlamentului European. “Kosovo este o tara agricola saraca, unde livrarile de energie sunt sporadice, domnia legii trebuie protejata si economia o ia aproape de la zero.”

    Vanzarea ca fier vechi a masinilor scoase din uz este principala activitate de export din Kosovo. Infrastructura este deficitara, oamenii de afaceri se plang ca mita este o obisnuinta, iar somajul este in jur de 50%, potrivit oficialilor guvernamentali. “De ani de zile ne-am obisnuit sa folosim lipsa de independenta ca scuza pentru orice”, spune Shpend Ahmeti, un economist care conduce Institutul pentru Studii Avansate, o organizatie cu sediul la Pristina. “Acum, ca avem independenta, trebuie sa aratam ca meritam sa fim o tara si ca suntem in stare sa cream o economie viabila.” Pentru aceasta, spun economistii, Kosovo trebuie sa incurajeze industria locala; importurile sunt in valoare de 1,9 miliarde de dolari anual, insa exporturile abia daca ajung la 130 de milioane.

    Succesul noului stat va depinde si de indrazneala unor antreprenori precum Kuqi, care vine dintr-o familie de tarani. Kuqi a inceput cu vanzarea de haine la un chiosc in orasul lui natal, Suva Reka, o asezare mica industriala din sudul provinciei. Afacerea a crescut repede. Dar in timpul razboiului dintre etnicii albanezi si sarbi din 1998-1999, fabricile lui au fost incendiate si el a fost nevoit sa se refugieze in Albania.

    S-a intors in Kosovo in 2000 si si-a reluat afacerile; patru ani mai tarziu, potrivit politiei, un rival invidios a detonat o masina incarcata cu explozibil in cel mai mare magazin al sau. Astazi, Kuqi are 13 magazine si malluri in toata provincia, pe care le-a construit folosind forta de munca ieftina a locului. “Oamenii de aici sunt dispusi sa munceasca mult”, spune el.

  • Intr-un cuvant, reclama

    Acum doi ani, americanul Alex Tew a avut ideea de a lansa MillionDollarHomepage, de a vinde pixeli pe o pagina de internet unde companiile sa-si faca reclama. Pe un model intrucatva asemanator spune acum ca mizeaza si site-ul romanesc StapanulCuvintelor.ro. “Ideile in sine sunt foarte asemanatoare. Alex Tew a vandut un milion de pixeli, eu vand cuvintele din dictionar, rezultatul fiind acelasi – o metoda mai neobisnuita de promovare pentru clienti”, spune Andrei Ionescu (27 de ani), antreprenorul din spatele site-ului. De fapt, modelul direct este TheBigWordProject.com, care vinde promovare pornind de la cuvinte care trimit spre un anumit site – o anumita companie. Aparut cu cateva saptamani inainte, TheBigWordProject.com numara deja peste 2.200 de cuvinte vandute.

    Impropriu spus insa ca se vand cuvinte online. De fapt, fiecare cuvant este asociat unui site si directioneaza utilizatorii catre respectivul site in momentul in care este accesat. Spre exemplu, cuvintele “radio”, “noutati”, “media” si “zvonuri” duc catre site-ul Kiss FM, in timp ce cuvantul “unu” ajunge la OneFM. Pana acum s-au vandut aproape 400 de cuvinte, pretul unui cuvant fiind de cinci euro, platibili prin SMS sau prin sistemul de plati online PayPal. “Majoritatea platilor de pana acum au fost facute insa prin SMS”, explica Andrei Ionescu faptul ca din cei 5 euro cat costa un cuvant, 1,4 euro reprezinta comisionul MobilPay, compania care proceseaza platile, iar restul de 3,6 euro inseamna profit.

    StapanulCuvintelor.ro a fost lansat pe 7 martie, iar Andrei Ionescu sustine ca singura investitie pe care a facut-o pentru site a fost timpul sau.

    Nici macar promovarea pe diferite bloguri nu a fost platita, spune el, ci a rezultat din interesul bloggerilor pentru aceasta idee. Recordul de pana acum pe StapanulCuvintelor.ro a fost de 10.000 de afisari intr-o singura zi, in conditiile in care media zilnica este de aproximativ 3.000 de afisari. Totusi, cati dintre acestia dau clic pe cuvinte? “Un utilizator vede cam cinci pagini pe site-ul meu si acceseaza foarte multe cuvinte, in primul rand din curiozitatea de a vedea ce site se ascunde in spatele unui cuvant”, sustine Ionescu.

  • Celulele care imbunatatesc semnalul la mobil

    Este vorba de celule de receptie in miniatura, care sa asigure un semnal mai bun decat cel oferit acum de statiile de telefonie mobila.

    Celulele respective, denumite femtocells (“femto” – mai mic decat “pico”, termen folosit de operatorii de telefonie mobila pentru a desemna dimensiunea redusa a celulelor) au fost concepute de britanicii Peter Claydon si Doug R. Pulley in urma cu aproape patru ani, ca raspuns la problemele legate de calitatea proasta a sunetului in anumite zone si de intreruperea accidentala a convorbirilor telefonice. Desi este sustinuta de mai multi producatori de echipamente telecom pentru proiectele lor viitoare, prima generatie de celule femto a fost lansata in versiunea comerciala de-abia la inceputul acestui an.

    Ca dimensiuni, celulele femto sunt foarte similare ruterelor wireless pentru internet, adica echivalentul unei agende obisnuite de birou. In ceea ce priveste functionalitatea, celulele femto, care trebuie plasate in casa sau la birou, receptioneaza semnalul wireless emis de un telefon mobil aflat in aria de acoperire si il converteste in semnal digital, pe care-l transmite prin internet catre reteaua operatorului de servicii.

    Investitiile in tehnologia cea noua nu sunt foarte mari, intrucat celula de receptie este ieftina, iar conexiunea broadband la internet deja exista, ceea ce inseamna ca odata cu popularizarea tehnologiei femtocell, tarifele pentru telefonia mobila s-ar putea diminua. Deocamdata, numai Sprint si T-Mobile le ofera clientilor servicii bazate pe celule femto, insa analistii companiei de cercetare

    Forward Concepts sustin ca situatia se va schimba in urmatorii ani, vanzarile de echipamente femtocell urmand sa ajunga la 5 miliarde de dolari (3,2 mld. euro) pana in 2012, avand ca piata principala Europa de Vest.

  • Cei mai spectaculosi inovatori din design

    Cand pasagerii de la clasa business se relaxeaza in noile lounge-uri din terminalul 5 al aeroportului Heathrow din Londra, inca de la intrare sunt intampinati de o lampa imensa in forma de cal, creatie a Front Design pentru brandul olandez de decoratiuni interioare Moooi.

    Lampa este realizata din poliester negru, este inalta de doi metri si lumineaza prin intermediul unui bec acoperit cu abajur asezat pe capul calului. British Airways, care a investit 4,3 miliarde de lire (5,5 miliarde de euro) in noul terminal, este doar una dintre companiile care apeleaza la serviciile unor grupuri de design pentru decoratiunile interioare.

    Specialistii in tendinte spun ca grupurile de design fixeaza tendintele in materie de decoratiuni si estetica interioara. „Grupurile sunt formate din doi sau mai multi specialisti, care lucreaza impreuna si si-au creat tot impreuna un brand promovand o anumita idee de abordare a designului”, spune Francesco Morace, sociolog, scriitor, jurnalist si presedinte al Future Concept Lab, un laborator de tendinte.

    Cresterea influentei grupurilor de design se manifesta in conditiile in care designul contemporan se afla intr-o perioada foarte favorabila. Comportamentul consumatorului s-a modificat, iar abordarea clasica, fara pretentii a interiorului a lasat locul unor mari exigente.

    „Birourile nu mai sunt pur si simplu locuri unde muncesti, iar casa, invers, a devenit mai nou si un loc de munca”, spune Rolf Fehlbaum, presedintele Vitra, o companie elvetiana de mobilier.

    Creatiile moderne tind sa se transforme si in obiecte de colectie, menite sa inlocuiasca antichitatile care pur si simplu nu se mai incadreaza in interioarele moderne. Colectionarii au fost incurajati si de cresterea pietei de arta contemporana sa investeasca in creatiile designerilor contemporani. De exemplu, in 2006, unul dintre evenimentele care au tinut prima pagina a ziarelor a fost vanzarea unui scaun Marc Newson Lockheed Lounge din 1986 la casa de licitatii Sotheby’s, cu 968.000 de dolari.

    Majoritatea grupurilor europene de design care azi au un nume pe piata au debutat la targul de design si mobilier de la Milano, considerat cel mai important eveniment de design de pe continent. Este de asteptat ca si editia din aceasta primavara a targului, ce va avea loc in perioada 16-21 aprilie, sa aduca inca o serie de noutati in domeniu.

    Grupurile de design functioneaza in general dupa o reteta universal valabila: indiferent din cati designeri se compune un grup, procesul creator este orientat in jurul a unul sau doi designeri celebri, care apar in presa de specialitate si in topurile revistelor de business cu cele mai influente personalitati.

    Unul dintre cele mai vechi si mai cunoscute grupuri de design este Droog, fondat in 1993 in Amsterdam de designerul Gijs Bakker si de istoricul de design Renny Ramakers. Droog, care a propulsat carierele unor designeri precum Hella Jongerius si Marcel Wanders, a promovat un concept nou pentru acea vreme, cu mixturi de materiale si forme capabile sa se modifice in functie de modul cum obiectele sunt folosite.

    Droog Design s-a lansat in cadrul targului de design si mobilier de la Milano, cand au prezentat o colectie cu 14 obiecte, printre care o biblioteca din hartie Konings and Bey, lampi Marcel Wanders sau candelabrul Rody Graumans. Succesul a fost atat de mare, incat ziarul francez Libération a sugerat ca olandezii sa primeasca o medalie pentru „savoir vivre”. Multe dintre obiectele prezentate atunci au devenit obiecte cult pentru anii ’90.

    In prezent, colectia Droog include peste 300 de obiecte de design create de 200 de designeri. Iar grupul a lucrat cu branduri precum Volkswagen, Sony sau British Airways. Produsele sale sunt vandute in 25 de magazine in toata lumea. Printre cele mai cunoscute creatii noi sunt biblioteca Chung-Tang Ho, care isi modifica forma pe masura ce sunt asezate carti in ea, sau un scaun lego creat de Gerrit Rietveld, in editie limitata de cinci exemplare.

    Un alt grup de design olandez care scrie istoria designului modern este Moooi, fondat in 2000 de Marcel Wanders, Anthony Kleinepier si Ross Lovegrove. Grupul a lansat pe parcursul anilor concepte care au produs impresie in lumea designului.

    Unul dintre cele mai cunoscute este combinatia intre baroc si elemente stilistice contemporane. Olandezii au creat mobilier din lemn negru lacuit, cu forme curbate, cu ornamente si detalii sculpturale specifice stilului baroc. Picioarele scaunelor, ale canapelelor si ale dulapurilor, curbate la randul lor, au terminatii care seamana cu labele de leu (simbolul puterii maxime in arta baroca), dar care sunt realizate din materiale in culori vii, stralucitoare, moderne.

    Marcel Wanders a fost inclus pe lista Business Week a starurilor Europei, la sectiunea inovatori. „Am incercat sa transform designul in ceva romantic si uman (…) Piata a crescut in momentul in care designul a devenit interesant pentru consumatori”, spune Wanders. Unul dintre cele mai cunoscute produse Moooi este, cum am vazut la inceputul acestui articol, lampa-cal de la intrarea in lounge-urile de pe terminalul 5 al aeroportului Heathrow, creata sub brandul Moooi de un alt grup de design, Front.

    Grupul Front este format din patru tineri designeri suedezi – Sofia Lagerkvist, Charlotte von der Landken, Anna Lindgren si Katja Savstrom. Front a primit premiul Designerul Viitorului la targul Art Basel 2007. Noua sa colectie se numeste The Magic Collection si cuprinde obiecte care se joaca de-a sfidarea legilor naturii, realizate din parti ce parca ameninta sa dispara. De pilda, piciorul lampii se unduieste intr-un fel care o face sa para ca leviteaza, un scaun se balanseaza pe un singur picior, iar rafturile par sa pluteasca.

    Un alt grup de designeri considerat capabil sa impuna tendintele in materie de design este Studio Job, format din doi olandezi, Job Smeets si Nynke Tynagel. Initial, grupul a fost condamnat de criticii olandezi pentru gradul mare de simbolism al obiectelor si pentru lipsa de utilitate a acestora. „Cei din lumea artei ne-au spus ca nu suntem artisti, iar cei din lumea designului ne-au spus ca nu suntem designeri”, spune Smeets.

    In ciuda criticilor, astazi sunt considerati exponentii noului expresionism in design. Au inceput cu obiecte din bronz prelucrate manual, a urmat o colectie in care reproduceau uneltele unui tamplar si apoi mobila neagra din bronz. Creatiile Studio Job sunt inspirate din lumea povestilor.

    La targul de la Milano din 2007, Studio Job a prezentat o colectie inspirata din lumea lui Alice in Tara Minunilor. Designerii au reprodus scena servirii ceaiului, iar duo-ul olandez a imaginat un serviciu pentru ceai la dimensiuni gigantice.

    Faptul ca obiectele create de Studio Job se afla undeva la granita dintre arta si design o atesta preturile de vanzare, care de multe ori depasesc 25.000 de euro pentru un articol. Exista insa si produse, din cele imaginate de grupurile de design, care se vand la preturi mult mai pamantene.

    De exemplu, o carafa din sticla acoperita cu pahare din plastic multicolore creatie Marcel Wanders se vinde la pretul de 40 de euro, iar o cutie din otel pentru pastrarea alimentelor, cu aceeasi semnatura, costa 53 de euro.

  • Lectii de afaceri de la institutul Disney

    Imperiul include si Institutul Disney, care organizeaza programe de training pentru manageri si oameni de afaceri din toata lumea. Institutul Disney foloseste un stil interactiv de training, iar programele sale pun accentul pe leadership, o cultura a invatarii, capacitatea de selectie a angajatilor potriviti, motivarea acestora, dezvoltarea unei filozofii de excelenta in afaceri. Incepand din 1986, Institutul Disney, cu sediul in Lake Buena Vista, Florida, a pregatit pana acum mii de oameni de afaceri din toate industriile si din toata lumea.

    Pe cei de la compania de consultanta PricewaterhouseCoopers, cursurile de aici i-au ajutat sa dezvolte nivelul de loialitate a angajatilor, prin intermediul unui program de internship care a dus la cresterea numarului celor care au ales sa lucreze in companie dupa absolvire. Mai concret, o metoda frecvent utilizata de recrutare la astfel de companii este de a alege studenti promitatori pe care sa-i convinga sa vina intr-un stagiu de practica in interiorul firmei. In acest timp, studentii au parte de un program de training de introducere si apoi pentru cateva saptamani au ocazia sa lucreze direct cu clientii firmei. Pentru a-i face pe studenti sa revina in companie dupa absolvire, firma a dezvoltat un program intern care sa le ofere studentilor ocazia de a intra in contact in mod real cu clientii.

    Numai ca la fel procedau si competitorii PwC, ceea ce a dus la nevoia de a individualiza programul respectiv. Dupa diverse studii si evaluari, s-a ajuns la concluzia ca un element de diferentiere pentru un program de internship poate fi oferirea unui nivel mai inalt de training pentru studenti, care sa-i implice, dar si sa fie placut pentru ei. Matt Schuyler, devenit managing director pentru resurse umane al PwC, a condus echipa care a cercetat optiunile de training disponibile si a ales Institutul Disney ca partener de training. Odata ce partenerii seniori ai companiei au fost de acord, initiativa a aratat angajatilor ca firma pune accent pe educatie si perfectionare.

    In trei ani, “Magia oamenilor nostri”, programul intern de dezvoltare oferit angajatilor PwC (si care acum se numeste “Descopera magia”) a avut o crestere de la 40% (inainte de program) la 70% (dupa program) a ratei de acceptare a unui loc de munca in PwC din partea celor care participasera la programele de internship in perioada studentiei. Pana la sfarsitul lui 2000, compania a trecut 3.300 de interni prin programele Institutului Disney. “Lectiile pe care le inveti la Institutul Disney ar trebui sa te ajute in toata cariera. Unul din cele mai mari beneficii ale programelor este oportunitatea de a merge in culise si de a incerca practicile cele mai bune in leadership, fidelizare a clientilor sau management al echipelor”, spune Matt Schuyler. In acelasi timp, internii sunt impreuna, fie ca se distreaza, fie ca se afla in clasa de studiu, ceea ce inseamna ca au posibilitatea de a interactiona ca grup.

    “Ei pot identifica PwC ca pe o entitate globala, prin faptul ca reuneste studenti din toata lumea. Toate acestea ii fac sa aiba o stare de spirit excelenta la terminarea perioadei de internship si sa vrea sa sa se intoarca aici”, sustine Schuyler.

    Pe langa cresterea ratei de acceptare, mentionata mai sus, PwC s-a clasat pe locul intai in urma unui studiu la care au participat 3.100 de studenti din 46 de universitati, realizat de compania de cercetare independenta Universum International. Studentii de business au ales PwC ca fiind primul angajator din cele 180 de companii cuprinse in cercetare.

    Strategiile si modelele de afaceri care stau la baza succesului pe termen lung al Disney vor fi prezentate la Bucuresti la 15 aprilie, cu ocazia unui eveniment de o zi, organizat de BUSINESS Magazin si Qualians. Paul Macleish si David Mulvey, trainerii Institutului Disney, va provoaca sa priviti afacerea pe care o derulati intr-un mod cu totul nou si sa invatati cum sa aveti in raport cu ea o abordare
    inovatoare.

    Afacerea din spatele magiei
    Business Magazin si Qualians organizeaza in data de 15 aprilie, la JW Marriott Grand Hotel, conferinta The Disney Keys To Excellence, unde vor fi prezentate strategiile si modelele de afaceri care au stat la baza succesului pe termen lung al Disney.

  • Muzica pentru romanii de dreapta

    Cand am fost ultima oara in Marea Britanie m-am intalnit cu fostul meu profesor de politica – un membru al corpului profesoral de la Oxford apartinand scolii vechi, care servea mereu sherry la orele sale si fuma ca un turc. Mi-a spus ca tocmai acceptase trei studenti romani bursieri. „Sunt studenti buni”, mi-a zis el, „dar nu-mi vine sa cred cat de puternice sunt convingerile lor de dreapta”!

    Are dreptate: opinia publica din Romania este, lucru de inteles, extrem de orientata spre dreapta, ceea ce aduce cu sine o serie de dezavantaje.

    Poate cel mai putin important dintre ele este acela ca nu multi dintre cei care citesc acest articol se vor orienta in mod normal catre cantautorul Billy Bragg. Ceea ce e mare pacat, pentru ca Bragg merita atentie. Ziarul The Guardian l-a descris drept „unul dintre cei mai mari compozitori ai nostri”, descriere cu care eu sunt de acord.

    Daca punk-ul inseamna o muzica dezbracata de artificii pana la elementele cu cea mai mare incarcatura emotionala, atunci Billy Bragg se incadreaza in punk cat se poate de bine.

    A devenit popular la inceputul anilor optzeci, urcand pe scena inarmat doar cu o chitara electrica si un microfon. Intr-o vreme in care pop-ul implica un proces de productie cat mai lin, care evita orice agresivitate, in timp ce punk-ul producerea unui taraboi urias, Bragg se remarca prin sinceritatea sa dezarmanta.

    A canta neacompaniat in acest fel era o miscare curajoasa – desi chitara lui care-si arata coltii si versurile politice il legau de etica punk, cantautorii nu mai erau la moda. Cei ca Dylan erau luati in zeflemea, considerati ca facand parte din idealul hippy ridiculizat in acea vreme.

    Bragg era insa diferit. El canta cantece cu puternice mesaje sociale, cam ca The Clash si Tom Robinson Band, desi inspirat si de cantareti protestatari aparuti cu mult mai inainte, ca Woody Guthrie. Canta despre nedreptatea sociala si starea actuala a lumii, in piese ca „Which Side Are You On” („De care parte te afli?”), compusa ca raspuns la greva de un an a minerilor din 1984.

    Poate ca nu ar trebui sa va spun asta, dar el a inregistrat si propria sa versiune a „Internationalei”, un cantec pe care ma indoiesc ca multi dintre voi ar vrea sa-l mai auda. (Inteleg ca nu puteti suporta lucrurile pe care le asociati cu „Internationala”. Mi se pare destul de corect, nici mie nu-mi plac asociatiile evocate de „Imagine” a lui John Lennon, o piesa care are cam acelasi mesaj la baza. Daca-mi promiteti sa nu cantati niciodata „Imagine”, va promit si eu sa nu cant niciodata „Internationala”, bine?)

    Va rog insa ca, inainte sa aruncati BUSINESS Magazin pe jos dezgustati, sa continuati sa cititi, intrucat ceea ce face ca Bragg sa merite ascultat nu sunt tiradele sale politice, ci piesele sale simple de dragoste.

    Cele mai bune cantece ale sale au trecut intotdeauna dincolo de politica, el ramanand unul dintre putinii cantautori capabili sa va faca sa simtiti ca vi se pune un nod in gat fara sa o dea in clisee sau sa fie siropos.

    De fapt, unele dintre cele mai iubite cantece ale sale chiar isi rad usor de politica. Asa cum canta in piesa „A New England”: „I don’t want to change the world / I’m not looking for a New England / I’m just looking for another girl” (Nu vreau sa schimb lumea / Nu caut o Noua Anglie / Ci doar o alta fata).

    Daca punctul forte al lui Bragg este surprinderea placerii si a durerii relatiilor, el nu si-l etaleaza totusi pe ultimul album, intitulat „Mr. Love and Justice”.

    Au trecut sase ani de la ultima sa lansare, timp in care a scris o carte si a initiat un proiect social meritoriu care implica (nu radeti) oferirea de instrumente muzicale puscariasilor. In ciuda faptului ca i-a recrutat pentru acompaniament pe talentatii Robert Wyatt si Ian McLagan (fosti membri ai Small Faces), nu-ti poti inabusi senzatia ca albumului „Mr. Love and Justice” ii lipseste ceva.

    Cum Margaret Thatcher nu mai e in functie, Bragg trebuie sa-si caute dusmani in alta parte si de aceea ne prezinta cantece despre industria tutunului („Johnny Carcinogenic”), detentia suspectilor de terorism („O Freedom”) si razboiul din Irak („Sing Their Souls Back Home”). Sunt si sclipiri de forma maxima ale lui Bragg – cum ar fi insufletitorul „I Keep the Faith”, dar in general melodiile si versurile memorabile pentru care este renumit lipsesc.

    Asadar, in loc sa dati banii pe ultimul lui album, va sugerez ceva: descarcati „Talking With The Taxman About Poetry” sau „Worker’s Playtime”. Oricare dintre ele va va inveseli foarte tare viata. Da, bine, contin si cate un cantec despre importanta sindicatelor, dar daca asta va face sa le ocoliti, e vina voastra. Cum spunea si fostul meu profesor: „Nu mai fiti asa de orientati spre dreapta”!

    In romaneste de Loredana Fratila-Cristescu

  • UBS, pierderi de 12 miliarde de euro pe primul trimestru

    Anuntul bancii depaseste estimarile anterioare ale analistilor din piata.

    Totodata, presedintele bancii, Marcel Ospel, va demisiona din functie. UBS este banca europeana cea mai afectata de criza creditelor ipotecare.

    Mai multe detalii aici.

  • Luna pacalelilor incepe bine la BVB

    Indicele BET a inchis sedinta cu o apreciere de aproape 1,2%, reusind o cotatie de 7.005 de puncte, iar BET-C a ajuns la 5.025 puncte dupa o apreciere identica. BET-FI a urcat 1,6%, ajungand pana la valoarea de 53.540 puncte. Lichiditatea a ramas foarte scazuta, cu o valoare totala de 5,9 milioane euro, din care 5,1 milioane euro aferente pietei principale a BVB.

    "Asteptam confirmarea trendului pe termen scurt si in zilele urmatoare. Aprecierile ar trebui sa continue, depindem insa si de situatia de pe pietele internationale. De asemenea, vor fi importanti indicatorii macroeconomici pentru primul trimestru ala anului, insa acestia vor fi publizati numai in a doua parte a lunii", a declarat un broker.

  • Record pentru www.protv.ro

    Creşterea record a traficului pentru protv.ro s-a realizat in contextul inceperii noului sezon al emisiunii "Dansez pentru tine", al difuzării online a meciurilor din UEFA Champions League, dar şi datorită unor subiecte importante, precum lansarea noului model Dacia sau summitul NATO.

    De asemenea, pe 31 martie, www.protv.ro a stabilit un nou record de vizitatori pe zi, respectiv 110.754.

    Divizia de on-line Pro Tv işi păstrează poziţia pe care o deţine pe piaţa on-line din Romania: publisherul cu trei site-uri in Top 10 Romania, conform trafic.ro: conquiztador.ro (locul 2), sport.ro (locul 6), protv.ro (locul 9).