BusinessMagazin

Blog

  • BREAKING Preluarea Telekom Mobile de către Digi intră în linie dreaptă: Consiliul Concurenţei aprobă tranzacţia

    DIGI România a anunţat astăzi că preluarea Telekom România Mobile a fost aprobată de Consiliul Concurenţei. Memorandumul tranzacţiei a fost semnat pe 31 octombrie 2024 şi prevede că DIGI va prelua activele Telekom Mobile.

    Tot în cadrul aceleiaşi tranzacţii, Vodafone va prelua acţiunile OTE deţinute la Telekom România Mobile Communications.

    „Consiliul Concurenţei a aprobat Tranzacţia, cu condiţia respectării angajamentelor asumate de către DIGI şi Vodafone. Angajamentele DIGI vizează, în principal: integrarea totală şi folosirea spectrului, activitatea de pre-paid preluată de la TKRM, investiţiile destinate creşterii vitezei internetului, în special în legătură cu drumurile publice şi autostrăzile şi asigurarea unui acces îmbunătăţit în zone specifice, precum şi actualizarea ofertei MVNO disponibile pentru perioada următoare. Aprobarea Tranzacţiei de către Consiliul Concurenţei este ulterioară aprobării de către Comisia pentru examinarea investiţiilor străine directe”.

    Următorul pas procedural în continuarea tranzacţiei este reprezentat de obţinerea aprobării din partea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).

    „Tranzacţia rămâne condiţionată de agrearea termenilor finali, precum şi de aprobarea ANCOM cu privire la anumite aspecte. Societatea va continua să informeze piaţa şi investitorii cu privire la orice alte evoluţii relevante”, transmite DIGI într-un document depus la Bursa de Valori Bucureşti.

    Digi Communications are 8,49 mld. lei capitalizare, iar Fondul de Pensii Administrat Privat NN Pensii are 17,6% din acţiuni.

    De la începutul anului, acţiunile DIGI înregistrează o creştere de 32,66%.

  • Confirmare oficială. Grupul polonez Green Factory anunţă achiziţia fabricilor de salată Eisberg România şi Ungaria

    Green Factory a finalizat achiziţia Eisberg România şi Eisberg Ungaria, aşa cum ZF a relatat anterior.

    „Suntem foarte încântaţi să-i primim pe angajaţii, clienţii şi partenerii Eisberg din România şi Ungaria în cadrul Green Factory Group. Suntem încrezători că, împreună, vom modela un viitor mai puternic şi vom genera, în continuare, succes în întreaga regiune”, a declarat Artur Rytel, CEO şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Green Holding – grupul din care face parte Green Factory.

    Consiliul Concurenţei din România a aprobat recent preluarea companiei Eisberg de către Green Factory, parte a Green Holding. În Polonia acest proces este în desfăşurare, aşteptând avizul Oficiului pentru Concurenţă şi Protecţia Consumatorilor. 

    „Intrarea Eisberg România în familia Green Factory, un jucător reputat pe piaţa Europei Centrale şi de Est, specializat în procesarea şi vânzarea de legume proaspete şi produse gata preparate, cu valoare nutriţională corectă şi sănătoasă, este un nou capitol din istoria de peste 25 de ani a companiei”, a declarat Lucian Trofin, director general al Eisberg România.

    Despre Eisberg România: 

    Eisberg România, lider în segmentul de fresh convenience în retailul modern şi HoReCa din România, este cea care a introdus în 1995 pe piaţa autohtonă salatele gata de consum.

    Despre Green Factory: 

    Green Factory este o companie poloneză, parte a Green Holding deţinut de familia Rytel.

    Green Factory oferă o gamă largă de produse sub mărci cunoscute precum Fit&Easy şi Primavega. Compania operează în Polonia, Ucraina, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Lituania, Letonia, Estonia şi Germania, extinzându-şi continuu acoperirea pe piaţă.

  • Ce simţi că te-a pregătit cel mai mult pentru viaţă, dincolo de familie?

  • Cod galben de averse torenţiale şi descărcări electrice în trei judeţe din Muntenia

    Potrivit meteorologilor, este vorba despre „averse torenţiale care vor acumula 15…25 l/mp, descărcări electrice, intensificări ale vântului cu viteze de 50…60 km/h, grindină de 1-2 cm.”.

    Fenomenele vizate vor afecta următoarele zone:

    – Judeţul Argeş: Câmpulung, Rucăr, Lereşti, Stoeneşti, Valea Mare Pravăţ, Poienarii de Muscel, Cetăţeni, Bughea de Jos, Dragoslavele, Bughea de Sus, Mioarele, Albeştii de Muscel, Dâmbovicioara;

    – Judeţul Prahova: Sinaia, Buşteni, Azuga;

    – Zona de munte a judeţului Dâmboviţa, respectiv zona de munte a localităţilor: Moroeni;

    – Judeţul Dâmboviţa: Runcu, Pietroşiţa, Malu cu Flori, Bărbuleţu, Pucheni, Râu Alb;

    Avertizarea va rămâne în vigoare până luni, ora 18:30.

  • Trump şi-a schimbat atitudinea faţă de Putin: Ruşii mai au doar 10-12 zile să încheie pacea în Ucraina, altfel vor fi loviţi de sancţiuni financiare extrem de dure. „Vreau să fiu generos, dar pur şi simplu nu vedem niciun progres”

    Donald Trump i-a dat Rusiei un termen mai scurt, între 10 şi 12 zile, pentru a conveni un armistiţiu în Ucraina, sub ameninţarea unor sancţiuni mai stricte, pe măsură ce frustrările sale faţă de omologul său rus cresc, notează FT.

    Vorbind luni la complexul său de golf Turnberry din Scoţia, preşedintele american a spus că va reduce termenul de 50 de zile pe care îl stabilise anterior pentru Vladimir Putin, pentru a evita aşa-numitele „sancţiuni secundare”.

    „O să reduc acele 50 de zile pe care i le-am dat la un număr mai mic”, a declarat Trump.

    „Nu văd niciun motiv să mai aşteptăm”, a adăugat el într-o apariţie comună cu premierul britanic Sir Keir Starmer. „Vreau să fiu generos, dar pur şi simplu nu vedem niciun progres”, a spus el, deşi a adăugat şi: „poate vom ajunge la un acord”.

    Pe 14 iulie, Trump a ameninţat Moscova cu tarife „severe” şi sancţiuni secundare împotriva ţărilor care cumpără petrol rusesc, dacă Putin nu va încheia un armistiţiu cu Ucraina.

    Luni, preşedintele SUA a sugerat că nu crede că Putin va respecta termenul iniţial de 50 de zile. „Cred că deja ştiu răspunsul, ce se va întâmpla”, a spus el.

    Trump a mai spus că va confirma noul termen în seara zilei de luni sau marţi, descriindu-se drept „foarte dezamăgit” de preşedintele rus în legătură cu Ucraina.

    Referindu-se la armistiţiu, el a spus: „Am crezut că am rezolvat asta de mai multe ori, apoi preşedintele Putin iese şi începe să lanseze rachete în oraşe precum Kiev şi omoară mulţi oameni… Eu spun că asta nu este o cale de a face lucrurile.”

    Întrebat dacă Putin a minţit în privinţa intenţiei sale de a pune capăt războiului, Trump a răspuns: „Nu vreau să folosesc cuvântul „minte”. Totuşi, el a adăugat că a avut discuţii cu liderul rus care sugerau că pacea era aproape, doar pentru a descoperi că Moscova şi-a intensificat atacurile.

  • Cum au reacţionat liderii europeni la anunţarea acordului comercial dintre UE şi SUA: „Donald Trump a mâncat-o pe von der Leyen la micul dejun” / „Este o zi sumbră” / „Acordul nu îmbogăţeşte pe nimeni, dar este varianta cea mai puţin rea” / Ilie Bolojan salută acordul

    Statele Unite au încheiat duminică un acord-cadru comercial cu Uniunea Europeană, impunând un tarif vamal de 15% asupra majorităţii bunurilor provenite din UE şi evitând astfel un război comercial de proporţii între cele două blocuri aliate, care împreună reprezintă aproape o treime din comerţul global, scrie Reuters.

    Iată mai jos sunt reacţiile liderilor europeni la acest acord:

    FRANŢA – Premierul François Bayrou

    „Este o zi sumbră când o alianţă a unor popoare libere, reunite pentru a-şi afirma valorile comune şi pentru a-şi apăra interesele comune, ajunge să se resemneze în faţa supunerii”.

    SPANIA – Premierul Pedro Sánchez

    „Apreciez eforturile depuse de Comisia Europeană şi atitudinea constructivă şi deschisă la negociere a preşedintei Comisiei. În orice caz, susţin acest acord comercial, însă o fac fără niciun entuziasm”.

    UNGARIA – Premierul Viktor Orbán

    „Acesta nu este un acord! Donald Trump a mâncat-o pe von der Leyen la micul dejun, asta s-a întâmplat. Şi bănuiam că aşa va fi, pentru că preşedintele SUA este un greu în negocieri, în timp ce doamna preşedintă este timidă”.

    GERMANIA – Cancelarul Friedrich Merz

    „Acest acord a reuşit să evite un conflict comercial care ar fi lovit dur economia germană, orientată spre export. Acest lucru este valabil în special pentru industria auto, unde tarifele actuale de 27,5% vor fi aproape înjumătăţite, ajungând la 15%”.

    ITALIA – Premierul Giorgia Meloni

    „Consider pozitiv faptul că s-a ajuns la un acord, dar dacă nu văd detaliile, nu pot să-l evaluez în mod corect”.

    ROMÂNIA – Premierul Ilie Bolojan

    „Premierul Ilie Bolojan salută încheierea acordului comercial şi consideră că este un semn bun”, a transmis biroul de presă al Guvernului. „Acordul elimină incertitudinile care au cauzat disfuncţionalităţi şi nesiguranţă în relaţiile comerciale transatlantice”.

    FINLANDA – Premierul Petteri Orpo

    „Acordul aduce un grad necesar de previzibilitate pentru economia globală şi pentru companiile finlandeze. Trebuie continuată munca de eliminare a barierelor comerciale. Doar un comerţ transatlantic liber aduce beneficii maxime de ambele părţi”.

    GERMANIA – Ministrul Economiei, Katherina Reiche

    „Acordul, cu tariful său de bază de 15%, este cu siguranţă o provocare pentru noi. Dar partea bună este că oferă predictibilitate”.

    DANEMARCA – Ministrul de Externe, Lars Løkke Rasmussen

    „Condiţiile comerciale nu vor mai fi la fel de favorabile ca înainte, iar aceasta nu a fost alegerea noastră. Totuşi, trebuie găsit un echilibru care să stabilizeze situaţia şi care să fie acceptabil pentru ambele părţi”.

    SUEDIA – Ministrul Comerţului, Benjamin Dousa

    „Acest acord nu îmbogăţeşte pe nimeni, dar s-ar putea să fie cea mai puţin rea variantă. Ce pare pozitiv pentru Suedia, dintr-o evaluare preliminară, este că acordul aduce un anumit grad de previzibilitate”.

    IRLANDA – Ministrul Comerţului, Simon Harris

    „Acordul oferă un grad de certitudine atât de necesar pentru companiile irlandeze, europene şi americane, care împreună formează cea mai integrată relaţie comercială din lume. Chiar dacă Irlanda regretă includerea tarifului de bază de 15% în acord, este important că avem acum mai multă claritate în ceea ce priveşte fundamentele relaţiei comerciale UE-SUA, esenţială pentru locuri de muncă, creştere economică şi investiţii”.

  • Execuţia bugetară la 6 luni: deficit de 69 mld lei, respectiv 3,6% din PIB, venituri totale de 310 mld lei, în creştere cu 12,7% şi cheltuieli de 380 miliarde lei, în creştere cu 12,1%

    MInisterul de Finanţe a publicat luni execuţia bugetară la 6 luni care s-a încheiat cu un deficit de 69,8 mld lei, respectiv 3,68% din PIB faţă de deficitul de 63,67 mld lei, respectiv 3,62% din PIB aferent celor şase luni ale anului 2024.

    Comparativ cu primul semestru din 2024, deficitul bugetar a crescut cu aproape 10%. 

    Veniturile totale au însumat 310 mld lei, în creştere cu 12,7% (an/an), susţinută atât de avansul veniturilor curente – în principal impozitul pe salarii şi venit şi contribuţii de asigurări -, cât şi de evoluţia veniturilor din fonduri europene.

    Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale au crescut cu 0,74 puncte procentuale (+0,5 pp în cazul veniturilor curente – cu precădere impozit pe salarii şi venit şi contribuţii de asigurări şi +0,24 pp la fonduri europene).

    Cheltuielile bugetare s-au majorat cu 12,1%, la 380  mld lei.  Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o creştere cu 0,8 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024, de la 19,3% din PIB la 20,1% din PIB.

    ► Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 30,34 mld lei, înregistrând o creştere de 21,8% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+84,8%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reţinerea cotei de impozit de 8%. Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată şi în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (22,0%) – peste dinamica fondului de salarii din economie (11,8%1 ), evoluţia acestei categorii de venituri fiind influenţată de eliminarea facilităţilor fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator.

    ► Contribuţiile de asigurări au înregistrat 103,46 mld lei, consemnând o creştere de 11,6% (an/an), uşor sub cea a fondului de salarii din economie. Evoluţia a acestor încasări a fost influenţată şi de un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat faţă de cel realizat în primele şase luni ale anului trecut (10,9 mld. lei în ian-iun 2025, faţă de 8,4 mld lei în ianiun 2024).

    ►Încasările din impozitul pe profit au însumat 17,23 mld lei, consemnând o creştere de 10,9% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenţii economici.

    ► Încasările nete din TVA au însumat 59,27 mld lei, marcând o creştere de 3,8% (an/an). Evoluţia acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+9,7%), faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (16,41 mld. lei în ian-iun 2025, comparativ cu 14,96 mld lei în ian-iun 2024), cât şi de un efect de bază ridicat şi o dinamică mai temperată a cifrei de afaceri. Totodată, încasările mai accelerate din iunie pot fi atribuite unui efect de bază favorabil, generat de nivelul scăzut al bazei de impozitare din iunie 2024.

    ►Veniturile din accize au însumat 21,96 mld lei, consemnând o creştere de 11,9% (an/an), în condiţiile unor evoluţii pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+13,6%) şi accizele pentru produsele din tutun (11,6%). Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile

    ► Veniturile nefiscale au însumat 28,68 mld lei, în creştere cu 7,7%, în condiţiile în care încasările aferente lunii martie includ 1,6 mld lei reprezentând venituri din ajutoare de stat recuperate de la Societatea Carpatica Feroviar România – S.A.

    ►Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 25,07 mld lei, în creştere cu 30,9% (an/an).

    ► Cheltuielile de personal au însumat 85,46 mld lei, în creştere cu 10,1%. Exprimate ca pondere în PIB,  reprezintă un nivel de 4,5% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

    ► Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 45,51 mld lei, în creştere cu 1%. O creştere se reflectă la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 2,6% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.

    ► Cheltuielile cu dobânzile au fost de 25,23 mld lei, cu 7,62 mld lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

    ► Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 126,57 mld lei în creştere cu 15,3%. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024. Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe cele 6 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 1,71 mld lei.

    ► Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 6,59 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători şi sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (581,21 mil lei).

    ► Alte cheltuieli au fost de 9,01 mld lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile şi sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

    ► Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 29,91 mld lei, în creştere cu 22,19% 

    ► Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 50,44 mld lei, cu 9,03% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 46,27 mld.

  • Acordul comercial cu americanii anunţat de Ursula von der Leyen dezamăgeşte investitorii: Moneda euro scade faţă de dolar, iar pieţele financiare pierd din avânt. „Este de fapt o deteriorare a relaţiilor comerciale, nu o îmbunătăţire”

    Moneda unică europeană a continuat să se deprecieze luni, pe fondul temerilor investitorilor că noul acord comercial semnat între Uniunea Europeană şi Statele Unite va afecta şi mai mult creşterea economică fragilă a zonei euro, notează FT.

    În tranzacţiile de luni după-amiază, euro a pierdut 0,7% în raport cu dolarul american, coborând la 1,166 USD. O depreciere similară a fost înregistrată şi faţă de lira sterlină.

    Conform înţelegerii convenite duminică, majoritatea exporturilor europene către SUA vor fi taxate cu un tarif vamal de 15%. În schimb, Bruxelles-ul nu a obţinut nicio concesie notabilă din partea Washingtonului.

    Chiar dacă noul tarif este mai mic decât cel de 30% cu care ameninţase anterior preşedintele american Donald Trump, şi pe care intenţiona să-l aplice începând cu 1 august, analiştii avertizează că impactul asupra sectorului european de export rămâne semnificativ.

    „E bine că s-a ajuns la un acord, dar, dincolo de aparenţe, este de fapt o deteriorare a relaţiilor comerciale, nu o îmbunătăţire”, a comentat Trevor Greetham, director de investiţii la Royal London Asset Management.

    Piaţa bursieră europeană a renunţat rapid la optimismul iniţial provocat de anunţarea acordului. Sentimentul de uşurare a fost înlocuit de preocupări legate de impactul asupra economiei zonei euro, care a înregistrat o creştere modestă de doar 0,4% în primul trimestru al anului.

    Indicele DAX al bursei din Frankfurt a scăzut cu 0,2%, după ce urcase anterior cu 1% la deschiderea sesiunii.

    Îngrijorările din pieţe au fost amplificate de reacţiile dure venite din partea oficialilor europeni. Premierul francez François Bayrou a criticat vehement acordul, afirmând că „blocul comunitar s-a resemnat într-o poziţie de supunere”.

    La rândul lor, liderii partidelor de extremă dreapta din Franţa şi Germania au denunţat înţelegerea. Alice Weidel, copreşedintă a formaţiunii germane Alternativa pentru Germania (AfD), a scris pe platforma X că acordul „nu este o înţelegere, ci o palmă dată consumatorilor şi producătorilor europeni!”

    Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cea care a negociat acordul cu Donald Trump, a susţinut însă că înţelegerea „aduce un plus de certitudine într-o perioadă marcată de instabilitate, atât pentru cetăţenii, cât şi pentru companiile de pe ambele maluri ale Atlanticului”.

  • Niculae Bălan, Preşedinte UNPIR: Scopul insolvenţei este să ofere soluţii, nu bariere la asanarea mediului economic

    În ultima perioadă, se discută tot mai mult despre modificarea legislaţiei insolvenţei, în contextul angajamentelor asumate de România la nivel european şi al preocupărilor legate de pierderile bugetare. Reforma este necesară, însă ea trebuie gândită astfel încât să menţină echilibrul între interesul statului, al creditorilor şi funcţionarea sănătoasă a mediului de afaceri. Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR) trebuie să fie un partener în acest proces.

    Problemele privind recuperarea creanţelor, inclusiv a celor fiscale nu ţin doar de legislaţia insolvenţei

    În dezbaterea actuală, insolvenţa este adesea prezentată ca sursa pierderilor bugetare. Aceasta este o abordare parţială. Cauzele reale sunt complexe şi includ şi alte domenii, economice,  legislative, în special legislaţia fiscală şi procedurile de executare silită.

    Recuperarea creanţelor este adesea întârziată din cauza procedurilor fiscale greoaie, a lipsei unor mecanisme eficiente de urmărire a activelor şi a blocajelor administrative. În plus, un cadru fiscal imprevizibil pune presiune pe lichiditatea companiilor, ceea ce conduce frecvent la dificultăţi financiare.

    De multe ori, la insolvenţă se ajunge prea târziu. Datele ONRC arată că mecanismul insolvenţei în România este folosit, în majoritatea cazurilor, când firmele nu mai pot fi salvate. La începutul lunii iulie 2025, dintre cei 21.652 de profesionişti aflaţi în insolvenţă, 14.775 (aproape 68%) erau deja în faliment. Situaţia e similară şi pentru societăţile care îşi respectă obligaţiile de raportare şi au bilanţul pe 2023 depus. Pe acest segment, din 10.782 de societăţi, 6.841 (circa 63%) erau în faliment, ceea ce înseamnă că aceste afaceri nu au apelat la protecţia legală la timp pentru a se restructura, ci abia când nu mai aveau nicio şansă. Această tendinţă transformă insolvenţa dintr-un instrument de redresare într-o simplă anticameră a falimentului.

    De aceea, reforma legislaţiei insolvenţei trebuie să fie corelată cu modificări în legislaţia fiscală şi cu îmbunătăţirea instrumentelor de executare. O schimbare izolată nu va rezolva problemele structurale.

    Propunerile de reformă: utile, dar necesită echilibru

    În spaţiul public au fost vehiculate mai multe idei: verificarea bunei credinţe la deschiderea procedurii, limitarea perioadei de reorganizare la nouă luni, sancţiuni pentru practicieni sau interdicţii pentru administratorii implicaţi în insolvenţe repetate.

    UNPIR sprijină transparenţa şi responsabilizarea, dar atrage atenţia că unele propuneri, aplicate rigid, pot afecta mediul economic. Reducerea excesivă a termenului pentru reorganizare ar putea face imposibilă salvarea companiilor viabile, ceea ce ar duce la falimente şi pierderi suplimentare pentru creditori. În acelaşi timp, sancţiunile automate aplicate practicienilor, fără a ţine cont de cauze externe (cum ar fi întârzierile în procedurile fiscale sau lipsa resurselor instanţelor), ar crea dezechilibre şi ar descuraja implicarea în dosare complexe.

    Deschiderea procedurii insolvenţei este o obligaţie legala şi o soluţie reglementată, neplata datoriilor are ca principiu o cauză economică

    Dacă, atunci când apare starea de insolvenţă, reprezentantul unei firme nu solicită deschiderea insolvenţei şi întârzie cu mai mult de şase luni solicitarea procedurii, riscă sancţiuni penale, inclusiv închisoare sau amendă. Această regulă subliniază că insolvenţa nu este opţională şi nici un tertip, ci o responsabilitate impusă de lege pentru protejarea creditorilor şi menţinerea disciplinei economice.

    Procedura insolvenţei nu este un mecanism de evitare a obligaţiilor fiscale, ci o soluţie juridică esenţială într-o economie de piaţă. Aceasta permite restructurarea companiilor viabile, protejează locurile de muncă şi asigură recuperarea creanţelor într-un cadru legal. Fără această procedură, numeroase firme ar intra direct în faliment, cu efecte negative în lanţ.

    Este adevărat că există abuzuri, dar acestea reprezintă excepţii şi trebuie tratate individual. Membrii Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR) au obligaţii clare, sunt supuşi controlului instanţelor şi organismului profesional, iar abaterile nu sunt tolerate.

    Apel la colaborare pentru asigurarea cerinţei de protejare a mediului de afaceri

    UNPIR susţine reforma, dar consideră esenţial ca aceasta să fie realizată prin dialog cu toate părţile implicate: autorităţi, mediul de afaceri şi profesionişti. Doar prin consultare reală putem construi un cadru legal coerent, corelat cu legislaţia fiscală şi adaptat realităţilor economice.

    Practicienii în insolvenţă sunt parteneri în acest proces, nu adversari. Ei contribuie la aplicarea legii, la recuperarea creanţelor şi la menţinerea stabilităţii economice. Reforma nu trebuie să fie o reacţie la percepţii negative, ci o soluţie gândită pentru eficienţă şi sustenabilitate.

    UNPIR face apel la colaborare pentru o reformă echilibrată, care să reducă folosirea frauduloasă a prevederilor legale, să elimine agenţii economici care pot contamina mediul economic, dar să păstreze şansa companiilor viabile de a se redresa. Doar împreună putem construi un cadru legal modern, funcţional şi favorabil economiei româneşti.


     

     

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj, consilier onorific al premierului Ilie Bolojan: Mă cheamă Dragoş şi, la Cluj-Napoca, lucrez într-o echipă cu 800 de colegi care produc ”Made in Romania” pentru 40 de ţări

    Bibiana conduce o echipă care fabrică la Topoloveni produse de origine geografică controlată exportate în zeci de ţări.

    Dumitru fabrică cu o echipă numeroasă mobilă la Şimleu şi la Satu Mare, echipa a reuşit să creeze o marcă fanion a României până în îndepărtatul Kazahstan.

    Dorel are trei echipe în trei ţări, dintre care una în România, la Bistriţa, care fabrică materiale de construcţii. Dorel este un mare luptător.

    Ioan a creat la Alba Iulia un adevărat imperiu industrial de mâncare şi nu se opreşte din construit noi capacitaţi de producţie.

    Dorinel este în fruntea unei echipe de mii, dacă nu chiar zeci de mii de oameni, care construiesc kilometri de autostrăzi.

    Alt Ioan, din Iaşi de data asta, este parte dintr-o echipă de 1.500 de specialişti care fabrică antibiotice pentru întreaga Europă.

    Horaţiu are o echipa care fabrică la Braşov materiale de construcţii.

    Ştefan s-a reconvertit în chimist – au rămas puţini chimişti în România – are în subordine mii de angajaţi gata sa redea splendoarea de odinioară acestui sector industrial.

    Leon – Leon este produsul unei echipe de români, ingineri, tehnicieni şi muncitori din Paşcani – se întrece umăr la umăr cu marile grupuri de construcţii de mijloace de transport din lume.

    Tot în Paşcani, Doru fabrică articole de îmbrăcăminte, unele dintre ele au fost purtate de echipa olimpică o României de la Paris din 2024.

    Ovidiu conduce şi el două echipe care fabrică mobilă la Baia Mare şi Bistriţa, este furnizor pentru cele mai mari case de mobilă din lume.

    Norbert, tot cu două echipe, sute de oameni, fabrică băuturi răcoritoare lângă Bucureşti şi hrana pentru animale la Carei.

    Mircea fabrică în Cluj-Napoca, alături de o echipă de peste 300 de oameni, produse destinate îngrijirii pielii. Şi el se bate de la egal la egal cu toţi giganţii industriei cosmetice mondiale.

    Irina şi colegii ei din Nanov fabrică îngheţată – n-o să găsiţi îngheţata lor în toate lanţurile comerciale dar atunci când o veţi găsi o să vă întrebaţi cum de nu aţi ştiut de acel gust până atunci.

    Victor fabrica la Arad, alături de o echipă de 50 de oameni, vagoane de călători, troleibuze, tramvaie şi metrouri pe care le exportă pe trei continente.

    Patricia, la Iaşi, a creat de la zero, cu 200 de colegi, o companie de produse cosmetice şi pentru îngrijirea sănătăţii care se exportă acum în peste 20 de ţări.

    Samy, împreună cu cei 150 de angajaţi ai săi, produce la Târgovişte oţel destinat industriei utilajelor de construcţii, utilajelor agricole şi echipamentelor de ridicat şi exportă peste 90% din producţie.

    Eduard are o echipa la Piatra Neamţ care produce băuturi vitaminizate pe care le exportă în Cehia, Emiratele Arabe Unite, Bulgaria şi Republica Moldova.

    Radu are şi el două fabrici unde produce mezeluri, lactate şi ready-meal, o echipa cu sute de colegi.  Radu are încredere şi a predat ştacheta companiei generaţiei mai tinere.

    Aceştia sunt doar o mică parte dintre oamenii de afaceri din România care sunt o mândrie pentru noi toţi, chiar dacă nu ne gândim la ei, nu îi cunoaştem, nu ştim cine sunt membrii echipelor lor.

    Problemele oamenilor de afaceri din România nu au nici o legătura cu reformarea sau nu a întreprinderilor de stat. Dacă-i întâlneşti au să-ţi vorbească despre greutăţile în finanţare, în atragerea de resursă umană, în aprovizionarea cu materii prime, în intrarea pe reţelele comerciale, în atragerea de fonduri europene, în competiţia cu criminalitatea fiscala şi în găsirea de pieţe pentru export.  

    Este complicat şi frustrant să faci afaceri la noi. Dar, pe oricare dintre cei de mai sus, oricând daca i-aţi pune în faţa unui microfon, cu însemnele Guvernului şi cu tricolorul în spatele lor, vă vor spune că România, aşa imperfectă cum este, este o ţară care merită tot respectul.