BusinessMagazin

Blog

  • Regizorul James Cameron vrea să extindă universul Avatar printr-o antologie animată

    Într-un interviu acordat revistei Empire, publicat marţi, cineastul a confirmat că a avut discuţii cu Disney privind dezvoltarea unor poveşti animate plasate în lumea Pandorei — unele dintre ele posibil sub formă de film artistic, fie pentru streaming, fie pentru cinematografe.

    „Am spus: «Vreau să fac o serie animată antologică, în esenţă plasată în această lume, dar cu poveşti pe care nu te-ai aştepta să le vezi acolo»”, a declarat Cameron. El adaugă că proiectul ar putea explora aspecte colaterale ale francizei: „Poveşti de fundal ale unor personaje sau evenimente tangente care s-au petrecut în afara camerei. Cine a ajuns primul pe Pandora? Prima expediţie. Ai putea merge oriunde îţi doreşti”.

    Inspirat de exemple precum The Animatrix sau seria Love, Death + Robots, Cameron vede în animaţie o şansă de a adăuga „textură şi detalii baroce” universului Avatar. Deşi proiectul este într-un stadiu incipient, regizorul spune că urmează să identifice „povestitorii potriviţi, animatori independenţi” care ar putea contribui la viziunea sa.

    Universul Avatar a depăşit deja graniţele cinematografiei, fiind prezent în jocuri video precum Frontiers of Pandora şi în parcuri tematice, prin atracţia Pandora – The World of Avatar de la Walt Disney World.

    Până atunci, Cameron rămâne concentrat pe saga principală: după The Way of Water, următorul film, Avatar: Fire And Ash, care va fi lansat în decembrie, a fost prezentat luni în primul trailer oficial, care a avut peste 7 milioane de vizionări, în numai 12 ore.

  • Starmer l-a întrerupt pe Trump care îl critica pe primarul Londrei: „este prietenul meu”

    În timpul conferinţei de presă de luni preşedintele american l-a atacat pe Sadiq Khan, spunând că face „o treabă foarte proastă”. Întrebat de un jurnalist dacă intenţionează să vină la Londra în septembrie într-o vizită de stat, Donald Trump a răspuns afirmativ, adăugând că „nu sunt un fan al primarului dumneavoastră, cred că face o treabă foarte proastă”. „E un tip rău”, a continuat republicanul. Imediat, prim-ministrul britanic Keir Starmer a intervenit pentru a-i reaminti că primarul este „prietenul” său, potrivit Le Figaro.

    Relaţia dintre primarul Londrei şi miliardarul american a fost întotdeauna marcată de tensiuni. Un purtător de cuvânt al lui Sadiq Khan, care este primar al Londrei din 2016, a declarat că este „încântat că preşedintele Trump vrea să vină în cel mai mare oraş din lume”. „Va vedea cum diversitatea noastră ne face mai puternici, nu mai slabi, mai bogaţi, nu mai săraci”, a adăugat el.

    În 2019, preşedintele SUA a declarat că Sadiq Khan, fiul unor imigranţi pakistanezi şi musulman practicant, face „o treabă foarte proastă în privinţa terorismului”. La rândul său, primarul laburist a spus că Donald Trump reprezintă „populismul de extremă dreapta” şi l-a acuzat pe american că l-a atacat în timpul primului său mandat din cauza „culorii pielii” şi a religiei sale. Donald Trump se află într-o vizită în Scoţia în care a combinat golful, diplomaţia şi negocierile comerciale. El se va întoarce în Regatul Unit pentru o vizită de stat între 17 şi 19 septembrie.

  • Cod roşu de grindină şi averse în Moldova

    Potrivit ANM este vorba despre „grindină de medii şi posibil mari dimensiuni (peste 4 cm), averse torenţiale (30…40 l/mp), frecvente descărcări electrice, vijelie (cu viteze de 70…80 km/h)”.

    Sunt vizate localităţile Flămânzi, Frumuşica, Tudora din judeţul Botoşani, Dolhasca, Liteni şi Dolheşti din judeţul Suceava şi Hârlău, Deleni, Cotnari, Scobinţi, Lespezi, Vânători, Cepleniţa şi Sireţel din judeţul Iaşi.

    Avertizarea cod roşu este valabilă marţi, până la ora 00.30.

  • Un sindrom afectează tot mai mulţi angajaţi, dar companiile se fac că nu văd problema

    Sindromul burnout: un subiect tabu pentru companii, o realitate pentru angajaţi

    Termenul de burnout (epuizarea prin muncă) a fost creat în anii ‘70 în America pentru a descrie consecinţele stresului cronic la locul de muncă, dar după o jumătate de secol ştim că poate fi experimentat de oricine. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a inclus din 2019 (chiar anul începerii pandemiei de COVID-19) sindromul de burnout ca fenomen ocupaţional în Clasificarea Internaţională a Maladiilor, ediţia a XI-a (din engleză – International Classification of Diseases sau prescurtat ICD-11), sistem folosit la scară largă drept reper în stabilirea diagnosticelor medicale. Deşi sindromul burnout nu este clasificat ca afecţiune medicală, acesta este definit în ICD 11 drept „un sindrom conceptualizat ca rezultat al gestionării fără succes a stresului cronic de la locul de muncă”.

    Odată introdus în ICD-11, OMS sfătuieşte persoanele care suferă de burnout să caute tratament şi terapie la specialişti. Dar câţi dintre noi o fac? Citeam un articol din The New York Times unde un psihiatru de la Universitatea Washington din St. Louis spunea că ştie că se îndreaptă spre un nou burnout când, deşi abia se trezeşte, se simte imediat iritată de mail-urile primite şi nu vrea să se ridice din pat. E un lucru pe care l-am auzit la toţi prietenii din jurul meu, dar şi la colegii de muncă. Să nu îţi doreşti să te ridici din pat pentru a începe o nouă zi (fie ea la job, la facultate sau o zi obişnuită de weekend) a devenit o normalitate, încât ni se pare de-a dreptul ciudat când cineva ne spune că se simte bine şi se bucură de un început de săptămână. „Cum?” e întrebarea care ne trece prin minte.

    Cazurile de burnout au înregistrat o creştere masivă în contextul pandemiei de COVID-19 şi a izbucnirii războiului dintre Rusia şi Ucraina, iar România ocupă poziţii îngrijorătoare în clasamentele referitoare la stres. Potrivit unui studiu realizat în 2022, peste 20% din aproape 2.700 de angajaţi din România erau dispuşi să demisioneze fără să aibă o altă ofertă. Conform Codului Muncii din România, „durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână”.

    Durata maximă admisă a timpului de muncă, inclusiv orele suplimentare, este de cel mult 48 de ore pe săptămână. În realitate, mulţi angajaţi depăşesc acest nivel, iar mailurile intră cu mult şi după ora 18:00. Cei care au lucrat de acasă în timpul pandemiei sau continuă să lucreze astfel sunt de două ori mai predispuşi să depăşească programul normal de lucru, conform datelor furnizate de Eurofund, agenţia UE pentru monitorizarea condiţiilor de trai şi muncă. O prietenă care lucrează într-o agenţie de publicitate îmi povestea că îşi începe dimineţile cu zeci de mailuri care intră pe ecranul telefonului şi care au fost trimise la 2-3 dimineaţa. Nici nu apucă să oprească alarma, că se instalează anxietatea. Mulţi dintre noi avem aceeaşi experienţă. În Portugalia, din 2021, angajatorii nu mai pot să-şi contacteze angajaţii – prin e-mail, mesaje sau telefon – în afara programului de lucru şi, cu excepţia cazului în care există o urgenţă, companiile care continuă să îi contacteze riscă să fie amendate pentru încălcarea legislaţiei muncii. Măsura a fost introdusă pentru companiile cu mai mult de 10 angajaţi, cu scopul de a îmbunătăţi echilibrul dintre viaţa profesională şi viaţa privată.

    În România, stresul profesional nu este încă reglementat în prevederile privind sănătatea şi securitatea în muncă (SSM). Există doar o menţiune scurtă într-o lege care recunoaşte stresul ca pe o formă de hărţuire morală la locul de muncă. Totuşi, burnoutul nu este încă recunoscut în reglementările de la noi din ţară. În 2022, Inspecţia Muncii îşi propunea să aducă un proiect normativ care să reglementeze stresul profesional. Doar că acest lucru nu s-a mai întâmplat. Inspecţia Muncii a subliniat atunci intenţia sa de a elabora o propunere de acte normative care „să recunoască stresul profesional şi să stipuleze un minim de cerinţe pentru prevenirea acestuia şi protecţia lucrătorilor” şi să lucreze la adaptarea unei metode de a evalua stresul la locul de muncă. Deşi angajaţii din România lucrează în medie cu peste 30% mai mult decât media europeană, productivitatea ţării este de şase ori mai mică decât media UE, conform unui raport Eurostat. Un studiu din 2022 realizat de Statista a constatat că 67% din cei chestionaţi trec printr-un burnout, România aflându-se astfel pe locul doi în Europa (Polonia se află în fruntea listei, cu un procent de 70%). Dar burnoutul nu poate fi atribuit unei singure cauze. Deşi, în general, se poate spune că la locurile noastre de muncă ni se cer tot mai multe, un factor important în suprasolicitarea angajaţilor poate fi şi social media. Scriam într-un articol trecut despre FoMo (Fear of Missing out) şi cum social media proiectează imagini de succes care nu sunt realiste (de multe ori nici măcar reale), contribuind la presiunea pe care angajaţii o resimt. De exemplu, mulţi dintre noi ne vedem colegii aparent fericiţi în vacanţe exotice şi dăm scroll pe jumătate frustraţi, pe jumătate vinovaţi pentru că ne simţim aşa. Dacă la un moment dat salariile noastre păreau suficiente pentru un trai decent şi două vacanţe pe an, odată cu războiul din apropierea noastră şi inflaţia care creşte de la o zi la alta, ne trezim în fiecare zi eliminând lucruri de pe listele de cumpărături şi gândindu-ne cu anxietate dacă ne vom permite măcar o vacanţă vara aceasta (şi cu siguranţă nu într-o destinaţie exotică). Acest lucru ne determină pe mulţi să facem ore suplimentare şi să acceptăm sarcini care poate nu intră în fişa postului doar pentru a ne conforma standardelor nerealiste pe care le vedem peste tot pe reţelele sociale şi a ne permite astfel de vacanţe. Dar sindromul de burnout trebuie luat în serios. Conform specialiştilor, recuperarea după burnout poate fi un proces complex şi de durată, variind semnificativ de la o persoană la alta. În general, poate dura de la câteva luni până la câţiva ani, în funcţie de severitatea stării de epuizare şi de resursele disponibile pentru recuperare. Persoana afectată trebuie să îşi acorde timp pentru odihnă şi să îşi ajusteze programul pentru a reduce stresul. Intervenţiile profesionale, cum ar fi consilierea psihologică sau terapia, reprezintă susţinerea crucială în gestionarea simptomelor şi în dezvoltarea unor strategii eficiente de coping (de a face faţă – n.red.). Pe lângă odihnă şi terapie, adoptarea unui stil de viaţă sănătos joacă un rol important în recuperare. În plus, este esenţial ca persoana afectată să înveţe să stabilească limite clare între viaţa profesională şi cea personală, să prioritizeze activităţile care îi aduc bucurie şi să îşi dezvolte abilităţi de gestionare a timpului şi stresului. Deşi intrăm în burnout pentru că muncim mai mult decât putem gestiona pentru a obţine venituri mai mari, calitatea vieţii scade semnificativ, ceea ce ne obligă să apelăm mai târziu la specialişti. În acest caz, suntem nevoiţi să investim o bună parte din salariile noastre în terapie. Dar românii nu (prea) merg la terapie. Într-un studiu realizat în 2022 de D&D Research cu scopul de a analiza percepţia românilor asupra bunăstării lor psiho-emoţionale („Starea de bine a românilor”), 59% dintre respondenţi au declarat că s-au confruntat în ultimul an cu stres, anxietate sau dificultate în gestionarea emoţiilor. Starea de bine la locul de muncă este, de asemenea, îngrijorătoare, 30% dintre români raportând un impact negativ al vieţii profesionale asupra vieţii personale. Printre simptomele frecvente se numără oboseala (36%), iritabilitatea (32%), incapacitatea de a se relaxa acasă (30%) şi timpul redus petrecut cu familia (32%). În plus, 25% dintre respondenţi consideră că au un program de lucru nerezonabil. Aproximativ 48% dintre români se simt suprasolicitaţi la muncă, iar 38% sunt afectaţi de burnout. Deşi 44% dintre respondenţi au considerat că mersul la psiholog ar putea fi un ajutor, 89% dintre români nu au apelat niciodată la servicii de psihoterapie. Doar 22% dintre respondenţi au recunoscut că în ultimul an au simţit nevoia să discute cu un terapeut, însă dintre aceştia, doar jumătate au şi apelat la unul.   

    Deşi angajaţii din România lucrează în medie cu peste 30% mai mult decât media europeană, productivitatea ţării este de şase ori mai mică decât media UE, conform unui raport Eurostat. Un studiu din 2022 realizat de Statista a constatat că 67% din cei chestionaţi trec printr-un burnout, România aflându-se astfel pe locul doi în Europa (Polonia se află în fruntea listei, cu un procent de 70%).

    Oana Ioniţă este Social Media Manager, BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar, DA Premium

  • În plin proces de analiză a portofoliului şi a ţărilor unde are activitate, România este piaţa din Europa cu cea mai bună evoluţie în S1/2025 pentru grupul francez Carrefour

    ♦ Pe plan local, vânzările au crescut cu 2,7%, în timp ce în Polonia a fost raportat un declin de 1,1%, iar în Italia unul de 0,1% ♦ De altfel, Carrefour a anunţat vânzarea operaţiunilor din Cizmă.

    Grupul francez Carrefour, unul dintre cei mai puter­nici retaileri de pe plan lo­cal, şi-a majorat vânzările brute din România în primele şase luni din 2025 cu 2,7% versus aceeaşi perioadă din anul anterior, până la 1,517 mld. euro. Avansul este like for like, fară a se ţine cont de expansiune.

    Este cea mai bună evoluţie dintre pie­ţe­le europene principale pe care grupul e prezent. Spre comparaţie, în Polonia, a fost raportat un declin de 1,1%, iar în Italia unul de 0,1%. În Spania, încasările au crescut cu 2,2%, iar în Belgia cu 0,4%.

    Totuşi, trebuie remarcat faptul că piaţa locală şi-a menţinut ritmul de creştere în perioada aprilie-iunie versus ianuarie-martie, în timp ce în cazul tuturor celorlalte ţări s-au putut remarca îmbunătăţiri de performanţă. Situaţia locală trebuie însă analizată în contextul politic şi economic autohton, marcat de alegeri prezidenţiale şi de incertitudine.

    Oficialii Carrefour nu oferă detalii des­pre piaţa din România, dar spun că în Polo­nia competiţia a fost acerbă, aşa că au fost necesare investiţii în preţuri, fapt ce a con­dus la scăderea vânzărilor. Când vine vorba de Belgia şi Italia, în raport apare amintită evoluţia pozitivă – un al doilea trimestru pe plus, după un altul pe minus.

     

    De ce contează?

    Rezultatele din 2025 sunt cu atât mai im­portante cu cât grupul Carrefour e în plin proces de analiză a portofoliului şi a ţărilor unde are activitate. ZF a scris recent că gigantul analizează vânzarea operaţiuni­lor din Europa Centrală şi de Est, inclusiv din România, citând surse din piaţă. Discu­ţiile, deşi nu sunt iminente, se poartă cu mai multe părţi – o serie de retaileri deja pre­zenţi în piaţă şi, totodată, cel puţin un fond de investiţii.

    Mutarea vine într-o perioadă în care gigantul cu afaceri de peste 85 mld. euro anual încearcă să îşi găsească direcţia pe o piaţă în continuă schimbare atât la nivel de comportament de consum, cât şi la nivel de formate de magazine. La solicitarea ZF, oficialii Carrefour au răspuns atunci (în urmă cu câteva săptă­mâni) că există în curs o evaluare a portofoliului.

    „Aflat la jumătatea procesului de im­ple­mentare a planului strategic Carrefour 2026, şi ca răspuns la schimbările din piaţă, Grupul a iniţiat o analiză aprofundată a por­tofoliului său de activităţi, care acoperă toate liniile de business şi modelele organi­za­ţionale. Această evaluare a portofoliului a început, iar în acest moment Grupul nu comentează zvonurile din piaţă.“

    Informaţia privind analiza portofoliului e confirmată şi în raportul aferent primului semestru.

     

    O primă mutare majoră în Europa

    Între timp, francezii au şi anunţat exit-ul de pe piaţa din Italia, unde Carrefour are aproape 1.900 de magazine – 41 de hipermarketuri, 315 supermarketuri, 820 de magazine de proximitate şi 12 de tip cash & carry. În prima jumătate din 2025, vânzările pe această piaţă au fost de aproape 2 mld. euro, versus puţin peste 1,5 mld. euro în România.

    „Această mutare va permite grupului să îşi concentreze atenţia pe pieţele-cheie din Europa şi America Latină“, spun oficialii grupului fără a oferi nume.

    Carrefour a intrat în România în 2001, fiind unul dintre primii retaileri moderni care şi-a pus piaţa locală pe hartă. De-a lungul anilor, s-a mai discutat despre un eventual exit din România, iniţial în 2012, apoi în 2021, iar acum din nou.

    Până acum, de fiecare dată, grupul a luat măsuri pentru a-şi restructura activitatea, dar piaţa locală a „scăpat“ de la o eventuală vânzare.

    De data aceasta, cărţile încă se joacă.

    E vorba de o reţea de peste 450 de magazine sub diverse formate şi de vânzări anuale de circa 3,5 mld. euro.

  • Porsche „pariază“ 2 mil. euro pe Transfăgărăşan şi începe livrările primei ediţii limitate a unui 911

    Zece automobile Porsche 911 Carrera 4 GTS „Tribute to Transfă­gărăşan“, evaluate la peste 200.000 de euro cu TVA fiecare, formează o se­rie limitată de aproximativ 2 milioane de euro, destinată exclusiv pieţei ro­mâneşti şi pasionaţilor legendarului drum alpin. Primul exemplar a fost livrat recent unui client din România, iar celelalte nouă vor fi prezentate oficial la finalul lunii august.

    „Transfăgărăşanul este cunoscut de pasionaţii de maşini din întreaga lu­me pentru peisajele sale spectacu­loase şi virajele provocatoare. Aceas­tă serie aduce un omagiu drumului care a devenit un reper pentru comu­nitatea Porsche din România şi nu numai“, a declarat Adrian Pascu, di­rector executiv al importatorului Porsche.

    Seria „Tribute to Transfăgără­şan“ a fost anunţată iniţial în 2024, în cadrul evenimentului Transfăgărăşan Getaway, unde peste 110 automobile au sărbă­to­rit jumătate de secol de la inaugu­rarea şoselei şi 15 ani de Porsche Club Româ­nia. Proiectul ridică valoarea investiţiei pasionaţilor la aproximativ 2 milioane de euro, consolidând statu­tul României ca piaţă relevantă pentru Porsche în regiune.

    Proiectul a fost dezvoltat de Porsche în colaborare cu echipa de personalizare Sonderwunsch din Zuffenhausen şi marchează 50 de ani de la inaugurarea Transfăgărăşanu­lui. Fiecare dintre cele zece automo­bile este unicat, configurat împreună cu viitorii proprietari. Modelele păs­trează o temă comună – accente în culorile drapelului României, însem­ne aniversare şi elemente interioare personalizate – dar diferă prin finisa­je, materiale şi accesorii specifice fiecărui client.

    Baza tehnică a acestei serii este noul 911 Carrera 4 GTS, primul 911 omologat echipat cu sistem hibrid superuşor. Propulsorul T-Hybrid combină un motor boxer de 3,6 litri cu soluţii inspirate din motorsport, oferind o putere totală de 541 CP şi 610 Nm. Performanţele sunt demne de reputaţia modelului: acceleraţie 0-100 km/h în 3 secunde şi viteză maximă de 312 km/h.

  • După un deceniu de îngheţ, se înalţă şantierele eoliene din noul val: Un parc de 78 MW din Brăila demarează construcţiile la începutul lui 2026. Investiţia este de peste 100 mil. euro

    ♦ ZEN Energy Grup, un investitor din domeniul energiei regenerabile din Luxemburg, anunţă că anul viitor deschide şantierul pentru un parc eolian de 78 MW în Brăila ♦ Revenirea investitorilor pe şantierul eolian este o veste bună mai ales după ce, din cauza schimbărilor de legislaţie, România a reuşit să blocheze complet acest sector timp de un deceniu ♦ Energia eoliană a fost anul trecut a patra forţă din sistemul de producţie local şi a depăşit pentru al doilea an consecutiv producţia de energie pe cărbuni.

    ZEN Energy Group, un pro­du­cător de energie indepen­dent înregistrat în Luxem­burg, care a intrat pe piaţa lo­cală în urmă cu un an, a ajuns la etapa construcţiilor cu un parc eolian de 78 MW din Brăila. Potrivit infor­maţiilor disponible, proiectul necesită o investiţie de 102 milioane de euro, 70% din energie fac deja obiectul unui contract de tip PPA pe o perioadă de 10 ani, restul de 30% urmând să fie vândute pe bursa de energie OPCOM. Potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul ZEN Energy Group, parcul va fi compus din 13 turbine eoliene, fiecare cu o capacitate de 6 MW. Unul dintre finanţato­rii proiectului sunt austriecii de la Erste Bank, se mai arată pe site-ul ZEN.

    „Suntem încântaţi să anunţăm că proiectul nostru de parc eolian de 78 MW din România a obţinut prima autorizaţie de construire, care acoperă lucrările la substa­ţie şi cablare. Această realizare reprezintă o etapă importantă în demersul nostru de a demara oficial construcţia la faţa locului. Construcţia este programată să înceapă la începutul anului 2026, aducându-ne cu un pas mai aproape de promovarea producţiei de energie curată în regiune“, spune Yossi Edelstein, CEO al ZEN Energy Group.

    Compania mai are în derulare un parc eolian pe plan local, tot în Brăila, proiectul Unirea. Potrivt datelor publice, acesta va avea o capacitate de 102 MW, format din 17 turbine, şi de asemenea deţine un PPA semnat pentru întreaga producţie, timp de 10 ani. Finalizarea acestuia este estimată pentru al treilea trimestru din 2026.

    Eolienele au asigurat anul trecut peste 13% din producţia de energie a României şi au fost a patra cea mai importantă sursă de producţie din mixul energetic local, depăşind la mustaţă cărbunele, care a avut o pondere de 12,93%. Energia hidro rămâne imposibil de depăşit, dar pe termen lung, la nivelul anului 2030 adică, eolienele ar putea ajunge pe podium, înaintea gazului, dacă se vor îndeplini proiecţiile asumate prin Strategia Ener­ge­tică a României. În acest moment, Ro­mâ­nia are montată o capacitate de circa 3.000 MW în parcuri eoliene, majoritatea fiind rezultatul primului val regene­rabil, din perioada 2009-2014. După 2014 a urmat un blocaj total al pieţei, abia de anul trecut fiind reluate noi proiecte.

    Tot până la finalul anului 2026, ZEN îşi propune finalizarea unui proiect de stocare a energiei cu o capacitate de 600 MWh, care va fi localizat în Lacul Sărat, tot Brăila. Stocarea de energie devine cea mai fier­bin­te piaţă din sectorul energetic în contextul în care dezvoltarea proiectelor regenera­bile nu mai poate avansa fără aceste soluţii. La mijlocul lunii mai, potrivit datelor Transe­lectrica, puterea unităţilor de stoca­re din România era de 240,7 MW, care putea stoca sau produce 405 MWh de energie. Potrivit datelor din piaţă, investiţia medie pentru 1 MWh de stocare poate fi evaluată la 250.000 de euro.

    Saltul faţă de începutul anului trecut este enorm, pentru că la acel moment România nu avea decât 16 MW.

    În 2023 piaţa de stocare nu exista, dar până la finalul anului ar putea depăşi pragul de 500 MW.

     

     

     

  • Afaceri de la zero. Victor Miron a creat Cărţile pe faţă, un proiect cultural care încurajează cititul şi a dezvoltat zeci de campanii de promovare a lecturii, dar şi un booktruck cu care a parcurs zeci de mii de kilometri în mediul rural

    ♦ Echipa proiectului pornit de Victor Miron numără opt persoane şi peste 100 de voluntari care au participat la iniţiativele desfăşurate de-a lungul timpului. ♦ Proiectul Cărţile pe faţă a ajutat circa 10.000 de copii să citească.

    Victor Miron s-a îndrăgostit de cărţi în perioada liceului, datorită profesoarei lui de limba română. Ani mai târziu, şi-a promis să citească zilnic, cel puţin o oră şi a respectat această promisiune, iar în 2017 a hotărât să pornească proiectul cultural Cărţile pe faţă şi asociaţia cu acelaşi nume, pentru a-i încuraja şi pe ceilalţi să citească.

    „M-am gândit, iniţial, din joacă, să le propun şi altora să citească şi să posteze pe reţelele de socializare imagini în care faţa le era acoperită de o carte, cu mesajul „promovăm cititul, ne dăm cărţile pe faţă”. Asociaţia am pornit-o ceva mai târziu de la această iniţiativă, în 2017. Scopul era să convingem oamenii să citească măcar două cărţi pe lună”, a povestit el.

    De-a lungul timpului, Victor Miron şi-a pus creativitatea la încercare şi a dezvoltat numeroase campanii care încurajează cititul. Câteva exemple sunt: cabinet stomatologic-anticariat, unde oamenii primeau reducere la servicii stomatologice dacă îşi dădeau check-in în cabinet şi spuneau ce carte le-a adus zâmbetul pe buze sau un service auto cu bibliotecă.

    Cea mai populară campanie a fost cea care încuraja cititul în autobuz. Cei care citeau în autobuz, explică el, aveau transportul gratuit în judeţul Cluj.  „Mi se pare foarte important să-i convingem pe oameni să citească în spaţiul public, fie că sunt în autobuz, în grădina botanică, în parc sau chiar pe reţelele de socializare, pentru că aşa îi facem şi pe alţii curioşi să citească.” O altă iniţiativă a proiectului Cărţile pe faţă este booktruckul pe care Victor Miron l-a pornit în pandemie, când s-a retras, pe timpul lockdownului, la ţară. El a pus bazele unei biblioteci mobile care astăzi colindă satele din judeţul Cluj şi nu numai. „Am pornit cu o singură dubiţă, acum avem două şi ne pregătim să o cumpărăm pe a treia. Am parcurs zeci de mii de kilometri până acum. (…) De la începutul anului şcolar viitor vom fi în 20 de sate faţă de zece anul trecut”, a mai adăugat el.

    În tot acest proces, menţionează fondatorul proiectului, există sprijin şi din partea companiilor. În multe firme angajaţii au zile de voluntariat plătite şi aleg să şi le petreacă alături de asociaţia Cărţile pe faţă. Cea mai mare provocare pentru proiectul Cărţile pe faţă este finanţarea, spune fondatorul. Însă, partea bună este că există deschidere. Proiectul este finanţat din sposorizări şi donaţii, dar are şi sprijin de la o bancă. 

    Cărţile care ajung la cititori provin din donaţii, iar o parte dintre ele sunt cumpărate de asociaţie.

    Echipa proiectului pornit de Victor Miron numără opt persoane şi peste 100 de voluntari care au participat la iniţiativele desfăşurate de-a lungul timpului. Prin proiectul Cărţile pe faţă, el şi echipa lui au ajutat circa 10.000 de copii să citească.

    „Îmi doresc ca acest proiect să meargă mai departe şi fără mine. Îmi doresc să creştem echipa şi să facem în fiecare vară câte o bibliotecă mobilă”, a mai spus fondatorul.

  • Grindină de 4 cm şi averse torenţiale. Judeţul Bacău, sub cod roşu de vreme severă

    Potrivit meteorologilor, este vorba despre „averse torenţiale care vor acumula peste 40 l/mp, frecvente descărcări electrice, grindină de 2…4 cm, vânt cu viteze de 70…80 km/h”.

    În zona avertizată, în ultimele ore, s-au acumulat cantităţi de 50…70 l/mp, spun specialiştii.

    Potrivit acestora, fenomenele vizate vor afecta localităţile Asău, Agăş şi Brusturoasa din judeţul Bacău.

    Avertizarea de vreme severă va rămâne în vigoare până la ora 20:30.

  • Nicuşor Dan a fost întrebat de un copil ce face statul român pentru Diaspora: nu avem o strategie

    Preşedintele Nicuşor Dan a răspuns întrebărilor unui grup de copii români din diaspora, participanţi la cea de-a XVI-a ediţie a Programului de Tabere „ARC”.

    „Noi nu avem o strategie pentru diaspora, intuitiv trebuie să ajungem la momentul în care orice cetăţean din diaspora să ştie că se poate bizui pe statul său (…) şi fiecare comunitate trebuie să aibă acces la cultura română”, a răspuns preşedintele.

    Nicuşor Dan s-a referit şi la înfiinţarea unor instituţii de tipul interfaţă pentru cetăţenii români care vor să revină în ţară.

    Luni, grupul de copii români din diaspora, participanţi la cea de-a XVI-a ediţie a Programului de Tabere „ARC”, a vizitat Palatul şi Grădina Cotroceni.