BusinessMagazin

Blog

  • IMM ROMÂNIA: Creşterea taxării şi impozitării este un atac asupra antreprenoriatului românesc şi al întreprinderilor mici şi mijlocii

    Reprezentantii IMM România atrag atentia că reducerea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi şi creşterea impozitului pe dividende, prevăzute în proiectul de ordonantă de urgentă, vor avea efecte catastrofale pentru antreprenorii români, în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii, ducând, cel mai probabil, la falimente în lanţ şi la pierderea a zeci de mii de locuri de muncă.

    ”În loc de a reduce drastic cheltuielile publice, guvernul apelează din nou la soluţia taxării suplimentare a celor care au dus şi până acum greul susţinerii financiare, prin taxe şi impozite, a unui aparat administrativ supradimensionat şi ineficient, atât la nivel central cât şi la nivel local”, se arată în mesajul IMM România.

    În plus, măsurile de reducere a pragului de taxare pentru microîntreprinderi la 250.000 euro din 2025 şi la 100.000 euro din 2026, precum si creşterea impozitului pe dividende de la 8% la 10%, sunt propuse a fi luate cu doar 3 zile înainte de implementare. ” Efectul acestor măsuri este cu atât mai devastator, cu cât nu lasă timp efectiv de calcule, modificări ale preţurilor, optimizare a costurilor şi schimbări de strategii pentru antreprenori. Pentru mulţi dintre aceştia, noile prevederi înseamnă nici mai mult nici mai puţin decât închiderea afacerilor sau reducerea personalului, un cadou otrăvit de sărbători”.

    Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii din România angajează peste jumătate din forţa de muncă din România. IMM România spune că aceste măsuri nu au fost niciodată discutate cu mediul de afaceri şi nu a fost realizat niciun studiu de impact cu privire la efectele acestora pe termen mediu şi lung.

    ”Înţelegem nevoia de a reduce drastic deficitul bugetar, dar măsurile guvernamentale ar trebui să se concentreze în principal pe măsuri de reducere a cheltuielilor publice, nu pe impunerea unei poveri fiscale suplimentare pe cei care au dus şi până acum greul creşterii economiei româneşti. Orice măsură de creştere a impozitării mediului de afaceri trebuie să vină în contrapartidă cu măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare”.

    IMM România solicită Guvernului să elimine din proiectul de Ordonanţă de Urgenţă toate masurile care au impact asupra mediului de afaceri, inclusiv reducerea pragului la microîntreprinderi, creşterea impozitului pe dividende şi eliminarea facilităţilor fiscale din anumite domenii.

     

  • Topul destinaţiilor de călătorie în 2025. Ce loc ocupă România în clasamentul revistei americane Vogue?

    România se află pe primul loc în topul destinaţiilor de călătorie în 2025, conform unui clasament realizat de editorii secţiunii de lifestyle al revistei americane Vogue.

    „A durat ceva timp pentru a ajunge acolo, dar în sfârşit se pare că România iese din umbra istoriei sale tumultoase din secolul al XX-lea. Este una dintre economiile cu cea mai rapidă creştere din Uniunea Europeană, scenele sale gastronomice şi culturale sunt înfloritoare şi este acea ţară rară care le are cu adevărat pe toate — de la zona artistică plină de viaţă din Cluj-Napoca până la drumeţii uimitoare în Munţii Carpaţi, de la plajele Mării Negre de pe coasta sa de est până la muzeele de talie mondială ale Capitalei sale, Bucureşti”, scrie Liam Hess, editor Vogue.

    Practic, România este pusă înaintea unor destinaţii precum Kyoto din Japonia şi Tasmania din Australia, în viziunea editorilor revistei americane.

    Editorii revistei americane notează că din 2025, turiştii vor avea o nouă posibilitate de cazare de cinci stele şi anume Corinthia Bucharest, “care va servi drept rampă de lansare pentru explorarea acestei ţări europene cele mai subestimate”.

    De asemenea, aceştia notează că turiştii trebuie să-şi facă timp pentru a vizita Transilvania, dar să pună pe listă şi unităţi de cazare precum Bethlen Estates şi Matca.

    Care sunt destinaţiile recomandate pentru călătorii de editorii Vogue în 2025:

    • România
    • Bozeman şi Big Sky, Montana (SUA)
    • Tasmania, Australia
    • Kyoto, Japonia
    • The Inner Hebrides, Scoţia
    • Siwa, Egipt
    • Melides, Portugalia
    • The Black Forest, Germania
    • The Ryukyu Islands, Japonia
    • Patmos, Grecia

     

     

     

  • În plin deficit de energie, România scoate de la naftalină infama taxă pe stâlp şi riscă să afecteze pe orizontală toate proiectele existente şi în dezvoltare, de la eoliene sau solare, până la Cernavodă şi Marea Meagră. “Totul trebuie reevaluat acum”, “Impactul în sistem este major”

    “Totul trebuie reevaluat. Ne gândeam să investim într-un parc solar, dar punem frâna la tot. Recalculăm tot. Nu se poate să introduce o astfel de taxă în plin deficit de energie. Înţeleg nevoia de a aduce bani, dar nu aceasta este soluţia. Orientează-te pe profit, dar nu pune o taxă cu un termen de aplicabilitate nelimitat care afectează totul”, spune un specialist din domeniul energetic în legătura cu surpriza pe final de an anunţată de Guvern privind reintroducerea “infamei” taxe pe stâlp, adică impozitarea construcţiilor, antenelor, stâlpilor, etc., cu 1,5%. 

    Decizia finală privind forma de aplicare ar trebui luată azi.

    ”Impozitul pe construcţii se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit pe clădiri potrivit prevederilor titlului IX. Intră sub incidenţa acestor prevederi şi valoarea clădirilor din parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice care, potrivit legii, nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri. În situaţia construcţiilor de natura domeniului public/privat al statului sau al UAT-urilor impozitul este datorat de contribuabilii care le au în administrare/concesiune/ folosinţă cu titlu gratuit/închiriere. (2)  În situaţia în care, în cursul anului curent, se înregistrează operaţiuni de majorare sau diminuare a valorii construcţiilor menţionate la art. 497, impozitul pe construcţii calculat potrivit alin. (1) nu se recalculează. Aceste modificări sunt luate în considerare pentru determinarea impozitului pe construcţii datorat pentru anul următor”, se arată în Ordonanţa de austeritate a Guvernului Ciolacu 2 – publicată duminică sub forma unui proiect în transparenţă decizională de Ministerul Finanţelor.

    Guvernul Ponta 1 a introdus prima dată ”taxa pe stâlp”, dar ulterior a fost scoasă pe vremea lui Dragnea. 

    “Federaţia Patronală a Energie (FPE) îşi exprimă profunda îngrijorare în legătură cu propunerea recentă de introducere a unei taxe de 1,5% aplicabile construcţiilor speciale (aşa numita “taxă pe stâlp”), inclusă în Ordonanţa de Urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025. FPE atrage atenţia Guvernului că această măsură a fost propusă fără o consultare transparentă şi fără un dialog social prealabil cu actorii relevanţi din domeniu. Federaţia subliniază că astfel de iniţiative contravin principiilor bunei guvernări şi recentelor promisiuni făcute în cadrul dialogului social dintre Guvern şi patronate. Deşi FPE înţelege necesitatea Guvernului de a adopta măsuri fiscale pentru asigurarea sustenabilităţii bugetare, consideră că această taxă este excesivă şi ar putea avea un impact sever asupra sectoarelor economice strategice”, spun reprezentanţii FPE.

    Potrivit acestora, într-un context economic deja marcat de instabilitate şi lipsă de predictibilitate, această măsură   descurajează semnificativ investiţiile în sectoare strategice, de interes naţional şi provoacă firmele să reducă locurile de muncă şi să pună presiune pe preţurile finale suportate de consumatori.

    “Acest impozit va afecta semnificativ contribuabilii care au investit foarte mult şi pe termen lung (dat fiind faptul că impozitul este direct proporţional cu valoarea investiţiilor efectuate). Impozitul, aplicat retroactiv asupra investiţiilor deja realizate, poate duce la scumpiri, reducerea consumului şi creşterea inflaţiei. În lipsa posibilităţii de transferare a costurilor către preţuri finale, companiile vor avea mai puţine resurse pentru dezvoltare, afectând tranziţia energetică şi economia verde. De asemenea, măsura agravează problemele financiare din sector, punând în pericol securitatea energetică şi determinând unele companii să renunţe la investiţii sau chiar să-şi înceteze activitatea, cu impact negativ asupra şomajului şi economiei.”

    Modul de calcul al taxei ridică semne de întrebare. “Nici noi nu înţelegem exact la ce se aplică”, spune un reprezentant al unei companii din domeniul energetic.

    “Propunerea de impozitare pe baza valorii brute a activelor, fără a ţine cont de uzura acestora, reprezintă o abordare economică eronată. FPE consideră că baza de impunere ar trebui să fie valoarea fiscală rămasă neamortizată, care reflectă mai fidel realitatea economică. Activele din categoria construcţii au cele mai mari durate normale de funcţionare din întreg catalogul de clasificare a mijloacelor fixe, majoritatea activelor situându-se în intervalul 10-60 de ani (foarte puţine tipuri de active au o durată de funcţionare sub 10 ani). În condiţiile în care cota de 1,5% pe an se aplică la valoarea brută a activelor, rezultă că o societate este obligată să plătească la bugetul statului între 15% şi 90% din valoarea activului achiziţionat pentru scopuri productive. Din această perspectivă impozitul se dovedeşte nu numai excesiv, dar reprezintă şi o dovadă de neînţelegere de către iniţiatorii actului normativ a impactului pe care această măsură urmează să îl aibă asupra funcţionării economiei reale, cu efecte dezastruoase pe termen mediu şi lung”, adauga FPE.

    “Azi facem calculele. Impactul asupra sistemului energetic e major”, spune un alt CEO de companie energetică.

    FPE cere practic reanalizarea acestei măsuri pe baza unui dialog cu industria.

    Asociaţia Energia Inteligentă atrage şi ea atenţia.

    “Dar pe lângă problema de securitate (reducerea/îngheţarea investiţiilor), care o creează această ”ordonanţă trenuleţ” toate aceste taxe se vor regăsi în tarife şi în cheltuielile de producţie, şi mai departe în preţuri. Analizând doar valorile clădirilor speciale din sectorul de gaze naturale (sonde de gaze, platforme şi clădiri aferente instalaţiilor tehnologice), am evaluat o creştere a preţului la gaze cu cca 2,7% faţă de preţul plafonat existent în prezent. Populaţia va fi pusă să acopere o parte din cheltuielile iresponsabile, prin creşterea preţului la gaze, energie electrică, produse petroliere şi energie termică, urmare a taxelor pe clădiri speciale impuse de Noul Guvern de la 1 ianuarie 2025”, menţionează AEI.

  • Afaceri de la Zero. Cum a reuşit un mic antreprenor să transforme un obiect pe care toată lumea îl trece cu vederea într-unul care atrage atenţia? Cătălin Rednic, întrerupătoarele Ornatus: Par a fi mici tablouri. Mă sperie ideea de serie

    Cătălin Rednic a pus bazele Ornatus în 2021, iar de atunci livrează pe piaţă întrerupătoare cu totul speciale, care încheie armonios orice proiect de design interior. Create în atelierul din casa sa, întrerupătoarele Ornatus combină răşinile epoxidice (material din care se pot realiza diferite obiecte – n.red.) cu boabe de cafea, tipuri de seminţe sau sare de Hymalaya, astfel că rezultatul atrage atenţia, dar şi comenzile.

    “Am ajuns printr-o conjunctură în America şi acolo am realizat nişte tencuieli speciale, autodidact. Tot atunci am descoperit partea asta de frumos. Revenind în România, m-am jucat cu răşinile epoxidice”, spune Cătălin Rednic, fondatorul Ornatus, într-un nou episod al Afaceri de la Zero, proiectul editorial ZF dedicat micilor antreprenori. 

    Iniţial, utilizând aceste răşini, Cătălin a realizat blaturi de bucătărie, dar fiind vorba despre obiecte mari, care cereau spaţii ample de depozitare după realizare, antreprenorul în devenire s-a reorientat spre un produs mai mic.

    “Nu aveam spaţiu de depozitare. Apoi m-am orientat pe partea de întrerupătoare pe care am înglobat fel şi fel de seminţe, pigmenţi perlaţi. Am făcut foarte multe teste, vreo 6 luni cu asta m-am ocupat.”

    Cu studii în zona de construcţii, pasiunea pentru zona de design l-a adus însă pe calea antreprenoriatului, astfel că în 2021 îşi face propria firmă pentru a se dedica realizării de întrerupătoare altfel. 

    “Mi-am dat seama că la nivel de design interior nu s-a închis decorul. Este cumva şi ultima fază, dar şi partea de întrerupătoare este importantă. În 2021, am pornit cu multă muncă de învaţare în spate. Am lucrat un an înainte de a pune câteva colecţii pe site. Abia atunci am fost mulţumit de calitatea produsului.” Investiţia în atelier s-a ridicat la circa 5.000-7.000 de euro. Preţul unui produs porneşte de la 190 de lei, dar în funcţie de materialul utilizat sau de gradul de personalizare cerut, preţul poate varia. 

    “Sunt foarte multe cerinţe la nivel de personalizare. Folosesc răşini epoxidice în care sunt înglobate semninţe naturale sau diferite tipuri de pigmenţi. Sunt provocat de proiectele în care clienţii chiar vor ceva personalizat. În 4 milimetri, pot îngloba orice se doreşte pentru a personaliza decorul respectiv. Par a fi mici tablouri. Clienţii cei mai îndrăzneţi sunt din zona artistică. Dar tot mai mulţi au aflat despre calitatea produselor.” 

    Promovarea produselor s-a făcut prin social media, iar acestea pot fi comandate de pe site-ul ornatus.ro. 

    “Sunt nouă colecţii realizate, mai am o colecţie în lucru, din răşini acrilice cu praf de piatră pigmentat. Pe mine mă sperie ideea de serie. Dacă apare seria, apare plictiseala, aşa că cel mai bine pentru mine este ca produsele să rămână în zona de artizanat.”

    Realizarea unui întrerupător durează circa 12 zile lucrătoare de la plasarea comenzii. 

    “Am crescut organic, dacă faci lucrurile bine, în timp lucrurile se aşază. Cu răbdare şi cu multă trudă, lucrurile se întâmplă”, mai spune Cătălin.

  • Managerii estimează pentru decembrie 2024 -februarie 2025 creşterea preţurilor în toate domeniile de activitate, relativa stabilitate a activităţii în comerţ şi servicii, în paralel cu scăderea moderată a numărului de angajati în industria prelucrătoare şi construcţii

    Managerii din economie estimează pentru perioada decembrie 2024 -februarie 2025 creşterea preţurilor în toate domeniile de activitate, relativa stabilitate a activităţii economice în comerţul cu amănuntul şi servicii şi o scădere moderată a numărului de angajati în industria prelucrătoare şi construcţii, arată datele INS publicate luni.

    În cadrul anchetei de conjunctură din luna decembrie 2024, managerii din industria prelucrătoare previzionează pentru următoarele trei luni  scăderea moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -13%) şi a numărului de angajati, soldul conjunctural fiind de -8%.

    Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere în următoarele trei luni (sold conjunctural +19%).

    În constructii, managerii se aşteaptă la o reducere a volumului producţiei (sold conjunctural -19%), dar şi a numărului de angajati(sold conjunctural -9%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii, managerii preconizează o creştere a acestora (sold conjunctural +24%).

    În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni o relativă stabilitate a activităţii economice (sold conjunctural -4%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural +7%). Angajatorii estimează o creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +12%) şi a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +35%).

    Pentru zona de servicii, cererea (cifra de afaceri) va înregistra relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +2%). Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural 0%). Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creştere (sold conjunctural +17%).

     

     

     

     

     

  • Cea mai mare bătaie de joc a guvernului PSD-PNL este înfiinţarea unui nou departament pentru „eficienţă guvernamentală” prin acelaşi OUG prin care cresc taxele, afirmă parlamentarul USR Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei

    Cea mai mare bătaie de joc a guvernului PSD-PNL este înfiinţarea unui nou departament pentru <eficienţă guvernamentală> prin acelaşi OUG prin care cresc taxele. Noul guvern ne spune aşa: <Taxele cresc acum, dar cheltuielile vor scădea după ce înfiinţăm un nou departament care cândva în viitor poate va propune tăieri pe care poate vom avea voinţa să le facem>”, scrie pe Facebook Claudiu Năsui.

    În opinia deputatului USR, „eficienţa guvernamentală nu are nevoie de un departament”.

    „Fie ai voinţa politică să tai cheltuielile, fie nu. Ce va face acel departament? În cel mai bun caz un raport prin care va spune ce se ştie deja. În cel mai rău caz, va toca bani mulţi ani de acum încolo fără să facă nimic precum majoritatea acestor departamente şi agenţii de stat cu nume pompoase. Problema statului român nu e că nu avea încă un departament în plus, ci că politicienii nu îşi doresc deloc reducerea semnificativă a cheltuielilor şi pune toată povara în spatele sectorului privat”, încheie Năsui.

  • Din cauza jocurilor politice ale lui Iohannis/PSD/PNL/Ciolacu/Ciucă/Servicii, vom avea o notă de plată pe care nu o vom putea duce: Ordonanţa Austerităţii este doar începutul unor revolte economice, politice şi sociale care vor urma

    Nu ştiu ce jocuri politice au vrut să facă PSD/Ciolacu, PNL/Ciucă, Iohannis, Serviciile şi toţi cei care le ţin “oalele de noapte” (Patul lui Procust – Camil Petrescu), dar toţi aceştia au aruncat economia, ţara, România, în aer. 

    Toţi aceşti analfabeţi politici de mai sus, care au vrut “să şi-o tragă” unul celuilat, au dus la apariţia lui Călin Georgescu şi a acestui cutremur politic care afectează România de sus până jos, blocând alegerile prezidenţiale fără niciun rezultat, dar cu punerea la îndoială a întregului sistemul politic din România. 

    Nici nu ne dăm seama acum ce costuri vom plăti din cauza jocurilor politice, ce pierderi economice vom avea (scădere economică, blocarea salariilor, darea oamenilor afară etc.), financiare (dobânzi mai mari, risc de ţară mai mare etc.), sociale (ura privind opinia fiecăruia, ura dintre bogaţi şi săraci, ura dintre salariaţi, directori şi patroni, proteste în stradă, tensiuni sociale) şi pierderi politice (este pusă la îndoială opţiunea euroatlantică a României şi înţelegerile privind apartenenţa la UE şi NATO). 

    Tot acest joc politic ne costă: 

    – Creşterea riscului politic şi economic privind România: creşterea CDS-ului României (riscul de intrare în faliment)

    – Scăderea ratingului de ţară al României şi aruncarea în categoria “Junk”: deja agenţiile de rating au schimbat perspectiva privind România de la “Stabil” la “Negativ”, iar de aici nu mai este decât un pas pentru trecerea la scăderea ratingului de ţară. 

    – Dobânzi mai mari la lei şi creşterea expunerii pe valută a României: în decembrie, din cauza cutremurului politic, Ministerul Finanţelor a plătit dobânzi mai mari, cu 40-50 de milioane de lei în plus, iar anul viitor, când necesarul de finanţare este cuprins între 250-300 de milioane de lei, vom plăti în plus faţă de dobânzile pe care ar fi trebuit să le plătim încă 1,5-2,5 miliarde de lei, adică 300-500 de milioane de euro. Cu aceşti bani s-ar fi putut face un spital, s-ar fi putut crea zece şcoli noi, s-ar fi putut construi o sală nouă de spectacole care să înlocuiască Sala Palatului; dacă extrapolăm creşterea dobânzilor cu un punct procentual pe o perioadă de zece ani, vom ajunge să plătim în plus dobânzi de 3-5 miliarde de euro. 

    – Creşterea accelerată a datoriei publice: pentru că avem nevoie de o finanţare bugetară mai mare la dobânzi mai mari, creşterea datoriei publice va creşte mult mai repede decât aşteptările şi ne vom izbi de zid mult mai repede.

    – Includerea României pe lista roşie a investitorilor: unii vor pleca de tot când ne va scădea ratingul, alţii vor cere dobânzi mai mari ca să rămână, alţii nu vor mai veni. 

    – Creşterea riscului de ţară, costurile mari de împrumut ale României vor duce la scăderea valorii activelor româneşti.

    – Scăderea Bursei: deja piaţa bursieră din România era percepută ca fiind supraevaluată faţă de bursele din jur, iar acum ceea ce se întâmplă pe scena politică şi ce va urma în economie vor constitui motive pentru revizuirea aşteptărilor în jos. 

    – Pilonul II de Pensii, unde 8,2 milioane de români au o parte din banii de pensie, va fi afectat de scăderea valorii titlurilor de stat româneşti şi scăderea acţiunilor la Bursă. 

    – Cursul valutar leu/euro va fi sub o presiune imensă: nu se ştie cât va ma putea BNR să ţină cursul stabil, având în vedere tensiunile economice şi financiare care vor urma. 

    – Ordonanţa “Trenuleţ”/Ordonanţa Austerităţii  va duce la creşterea inflaţiei: toate impozitele şi taxele vor fi transferate în costurile finale, va urma scăderea consumului, scăderea încasărilor la buget, iar finalul va fi o scădere economică în T1, T2, T3/2025.

    – Scăderea economică va duce la un deficit bugetar şi mai mare, ceea ce va însemna că guvernul Ciolacu 2 sau cine va fi la Palatul Victoria, va trebui să majoreze alte taxe şi impozite. 

    – Din cauza scăderii economice care va urma, instabilităţii fiscale, lipsei de credibilitate a guvernului, companiile private – atât cele româneşti, cât şi cele străine – vor opri investiţiile, vor opri angajările, vor opri majorările de salarii şi vor începe să dea oameni afară (am văzut acest lucru în 2009/2010/2011/2012).

    – Toate aceste măsuri fiscale vor lovi companiile în cascadă, iar economia îşi va reveni doar după 4-5 ani: instabilitatea economică va lovi cel mai mult în companiile antreprenoriale româneşti – micro, mici, mijlocii, care nu prea au capacitatea şi nici banii de a face faţă turbulenţelor economice. 

    – Băncile îşi vor reduce creditarea din cauza majorării riscului, ceea ce va afecta cel mai mult companiile româneşti; guvernul nu prea mai are capacitate de a acorda garanţii pentru credite, ceea ce va însemna că băncile nu îşi vor asuma riscuri mai mari. 

    – Proiectele publice de investiţii sunt puse sub semnul întrebării pentru că nu sunt bani suficienţi pentru toată lumea. 

    – Piaţa imobiliară rezidenţială se va bloca şi mai mult pentru că nimeni nu ştie ce să facă acum, dacă să mai cumpere sau nu. Dacă dezvoltatorii nu îşi vând proiectele, nu mai au bani să înceapă altele noi. 

    Poate o parte dintre aceste măsuri fiscale din Ordonanţa “Trenuleţ” ar fi fost adoptate şi dacă nu am fi avut cutremurul politic. Dar problema este că în acest moment România a ajuns pe o listă roşie, punându-se la îndoială opţiunea politică. 

    Toţi politicienii români folosesc această expresie proastă “Câinele nu pleacă niciodată de la măcelărie”, pe ideea că investitorii străini nu vor pleca din România pentru că aici fac profit şi o duc bine. Din păcate nu este aşa – cea mai bună dovadă este că gigantul german E.ON vrea să plece cât mai repede şi alături de el mai sunt grupuri vestice care s-au săturat de administraţia politică şi publică din România, de promisiunile celor care sunt la putere şi de lipsa de decizii a guvernului/ministerelor/miniştrilor/autorităţilor publice/funcţionarilor publici. 

    Problema este că, deşi a crescut enorm în ultimii douăzeci de ani (de la un PIB de 30 de miliarde de euro am ajuns la 350 de miliarde de euro pe an, de la un salariu mediu de 150 de euro/lună am depăşit 1.000 de euro/lună), România nu este suficient de puternică pentru a gestiona intern aceste crize politice, economice şi financiare. Guvernul nu se poate împrumuta numai de pe piaţa internă pentru finanţarea deficitului, ci are nevoie şi de investitori şi creditori externi, ceea ce înseamnă că trebuie să se împrumute în euro/dolari, ceea ce va duce la creşterea expunerii pe valută, la fel ca în 2008.

    Investitorii/antreprenorii/patronii români, deşi au făcut mulţi bani în ultimii 15 ani, preferă acum să-i ducă în afară, aşteptând prăbuşirea activelor interne ca să le cumpere mult mai ieftin.

    Iohannis a primit de la Băsescu o situaţie politică bună, fără îndoieli privind opţiunea românilor.

    Din păcate, Iohannis va lăsa moştenire următorului preşedinte, cel care va veni, o Românie unde guvernul va fi contestat din cauza măsurilor nepopulare, asta dacă nu va cădea între timp, o ţară instabilă politic/economic/social, cu un preşedinte care nu se ştie ce opţiuni politice va avea, cu un establishment politic crăpat în grupuleţe, fiecare preocupat “să i-o tragă” celuilalt, cu o societate din ce în ce mai divizată, gata să iasă în stradă.

    Iohannis se va retrage la golf, iar toţi ceilalţi vor rămâne să plătească costurile acestor analfabeţi politici, cu jocurile lor.

    Iar aceste costuri sunt reale.

  • Antreprenorii români au prins curaj să iasă cu achiziţii în afara graniţelor: 2024 este anul cu cele mai multe tranzacţii făcute de români peste hotare

    În România sunt 15.000 de firme cu capital majoritar din Ungaria, 1.300 din Cehia, 3.200 din Bulgaria şi 1.700 din Polonia. 

    În timp ce vecinii şi-au consolidat an de an prezenţa pe piaţa românească, prezenţa companiilor româneşti cu operaţiuni în afara graniţelor a fost timidă. Ultimii ani arată însă o schimbare, iar capitalul românesc începe să contruiască primii campioni regionali. 

    2024 este anul în care ZF a numărat cele mai multe tranzacţii realizate de români în afara graniţelor. 

    În decembrie 2024, grupul Aquila, unul dintre liderii în servicii integrate de distribuţie şi logistică pentru piaţa de bunuri de larg consum, a semnat un acord de preluare al companiei ungare KITAX, în top 5 în ţara vecină, valoarea tranzacţiei fiind de maxim 14 mil. euro. Este a doua ieşire în afara graniţelor pentru compania românească, după Republica Moldova. 

    „Acest demers ne apropie de ambiţiile de dezvoltare regională după succesul înregistrat în Republica Moldova prin achiziţia companiei Trigor AVD”, declara în comunicatul care a anunţat tranzacţia Cătălin Vasile, CEO al Aquila, companie antreprenorială fondată în 1994 de către Alin Adrian Dociu şi Constantin Cătălin Vasile şi listată în 2021 la BVB. 

    Tot în decembrie, grupul TeraPlast a anunţat continuarea expansiunii în Europa prin preluarea activelor pentru producţia de ţevi din PVC şi PE, deţinute de Wavin Ungaria (businessul de Constructii si Infrastructura al Orbia.

    Valoarea tranzacţiei este de 7 milioane de euro.

    „Obiectivul nostru este să creştem vânzările în Europa de vest, iar achiziţia acestei fabrici ne va permite să eliminăm dezavantajul calităţii proaste a infrastructurii rutiere, reducând costurile de transport şi timpii de livrare” , a spus în cpmunicatul de presă care anunţă tranzacţia Dorel Goia, preşedintele Consiliului de Administraţie TeraPlast.

    În Ungaria, TeraPlast are alte două fabrici – Polytech si Pro-Moulding, iar noul acord va permite creşterea grupului in Europa, în condiţiile în care vânzările din afara României reprezintă deja 25% din cifra de afaceri consolidată.

    În ultimii ani nevoia de campioni regionali cu “rădăcini” în România a apărut din ce în ce mai des în mediul de business, în condiţiile în care în sens invers, mai ales din Polonia, Ungaria sau Cehia ambiţiile regionale au fost evidente. 

    Timid mai întâi, dar mult mai articulat în ultimul an, antreprenorii români au prins curaj să se uite spre o hartă de extindere mai mare, cea regională. 

    Tranzacţiile au loc de cele mai multe ori în domeniile în care firma activează şi în România, aşa cum este cazul Aquila, Teraplast, Sameday care a cumpărat în iulie 2024 Pactic din Ungaria sau Digi care a preluat al patrulea cel mai mare operator de telecomunicaţii din Portugalia, Nowo Communications, într-o tranzacţie de 150 mil. euro. 

    Dar sunt antreprenori care ies cu achiziţii în afara “tiparului” de business din România. 

    Pavăl Holding, grupul consolidat de fraţii Adrian şi Dragoş Pavăl, fondatorii Dedeman, a preluat al doilea activ important din turism în acest an, în afara graniţelor.

    Pavăl Holding a cumpărat Waldhaus Flims Wellness Resort, un complex hotelier aflat în Alpii Elveţieni, poziţionat pe segmentul de lux.

    Hotelul din Elveţia are o îndelungată istorie, fiind astăzi plasat pe segmentul de lux al ospitalităţii. Complexul a fost deschis în 1877 sub numele de Hotel Waldhaus, funcţionând timp de 70 de ani doar pe durata verii. Hotelul a funcţionat până în vara anului trecut, când foştii proprietari au decis să închidă unitatea de cazare pe perioadă nedeterminată. 

    Prima investiţie în afara ţării a grupului antreprenorial românesc a fost în 2023 prin  achiziţionarea hotelului Gardone de pe malul lacului Garda din Italia.

    La finalul anului, achiziţia clubului de fotbal Genoa din Italia de către Dan Şucu, proprietarul grupului Mobexpert din industria mobilei, dar şi al clubului de fotbal Rapid Bucureşti, a atras atenţia asupra anvergurii la care a ajuns capitalul privat românesc. 

    Gazzetta dello Sport, cel mai citit ziar de sport din Italia, i-a dedicat lui Dan Şucu şi poveştii sale de business două pagini din ediţia tipărită de după preluarea celui mai vechi club de fotbal din Serie A.

    Ferenc Korponay, cunoscut pentru că a fondat, dezvoltat şi apoi vândut businessul Maravet, activ în domeniul produselor pentru animale, către holdingul american Henry Schein, şi-a axat afacerile, începând cu 2020, pe numeroase plasamente făcute prin intermediul Vetimex Capital, vehicului de investiţii al omului de afaceri ce are peste 25 de ani de experienţă în industria de produse veterinare.

    În prezent, antreprenorul din Baia Mare estimează că numărul companiilor în care deţine participaţii directe sau indirecte se apropie de 70, un portofoliu care acoperă domenii variate, începând cu zona de imobiliare, până la agricultură sau companii de investiţii de capital precum ROCA Investments, soluţie de private equity care urmăreşte consolidarea şi sca¬larea IMM-urilor româneşti cu potenţial. Investiţiile sale sunt realizate atât în ţară, cât şi în afară. 

    În prima parte din 2024, antreprenorul a parafat o primă mutare şi în Ungaria (WAF Kft, o firmă de distribuţie de medicamente şi de hrană pentru animale).“Foarte mulţi dintre antreprenorii pe care îi cunosc, şi care au făcut exit, au reinvestit în alte societăţi şi şi-au diversificat portofoliul”.

    Tranzacţiile semnate în 2024 de companiile româneşti se adaugă unui portofoliu de ambiţii regionale care includ şi Banca Transilvania (Victoria Bank, Republica Moldova, 2018), BitDefender (RedSocks Security BV – Olanda, eTech – Australia, 2018), Scandia (Spania, 2018), Superbet (2021),  eMag în Ungaria, în 2019 sau Bico Industries, parte a holdingului ROCA, într-o serie de tranzacţii în Republica Moldova şi Lituania.

    Un studiu EY privind structura pieţei de fuziuni şi achiziţii în 2023 arată că ponderea românilor care au preluat afaceri în afara ţării în total fuziuni şi achiziţii în 2023 a fost de 5%, un procent care va creşte în 2024 potrivit estimărilor ZF.

  • Harta unicornilor din Europa Centrală şi de Est: România are 40 de companii cu afaceri anuale de peste 1 mld. euro şi ocupă locul patru în regiune. Cine îi ia faţa?

    România are 40 de „unicorni”, mai exact companii cu afaceri de peste 1 mld. euro anual. Este vorba de rezultatele pe 2023, cele mai recente disponibile.

    După numărul de „unicorni”, piaţa locală se află pe locul al patrulea în Europa Centrală şi de Est, după Polonia, Cehia şi Ungaria, arată o analiză ZF pe baza raportului Coface CEE Top 500 Ranking – ediţia 2024 (cea mai recentă).

    Deşi România suflă în ceafa Ungariei şi a Cehiei, care au 43 şi, respectiv, 44 de unicorni, trebuie remarcate două lucruri. Pe de-o parte, economia locală e mai mare decât a celor două ţări, iar populaţia e de două ori mai numeroasă. Chiar şi aşa, raportul acesta de puteri nu se menţine şi la nivelul celor mai mari companii, România fiind în pierdere.

    Totodată, România a pierdut un loc în top în ultimul an, fiind înlocuită de Ungaria, după ce numărul de unicorni a scăzut (de la 42 la 40). Deşi este evidentă evoluţia pozitivă a economiei autohtone în ultimii ani (faţă de ediţia din 2021, care analizează rezultatele financiare din 2020, numărul de companii cu afaceri de peste 1 mld. euro s-a dublat), este totodată vizibilă o involuţie în ultimul an. Aceasta vine pe fondul unui an complex, cu inflaţie ridicată, creştere economică anemică, consum prudent şi preţuri mai mici la energie, fapt ce a dus la o scădere drastică a businessurilor companiilor din domeniu.

    Este aceasta doar o situaţie contextuală?

    În ultimul deceniu, economia României s-a aflat pe un trend puternic ascendent, fapt ce a atras atenţia investitorilor locali şi străini deopotrivă. Această creştere a PIB-ului a dus la un volum investiţional mai mare, fapt ce se vede în timp într-un mediu de business mai puternic, mai dezvoltat, mai stabil. Numărul companiilor mari a devenit tot mai mare, la fel şi numărul „unicornilor”. E vorba de firme cu o cifră de afaceri de peste 1 miliard de euro anual.

    Această situaţie nu este specifică doar României, ci şi altor economii regionale, cum ar fi Polonia, spre exemplu, ţară deja cunoscută drept lider în Europa Centrală şi de Est cel puţin la capitolul PIB şi populaţie.

    Totuşi, raportat la ultimul deceniu, România s-a dezvoltat mai alert şi decât Polonia, şi decât alte ţări, fapt ce a făcut ca, treptat, puterea de cumpărare să o depăşească pe alocuri (în unele zone) pe cea din Ungaria. Totodată, salariul mediu net este peste cel din ţara vecină şi se apropie de cel din Polonia. 

    Chiar şi aşa, atât Polonia, cât şi Ungaria şi Cehia au mai mulţi unicorni şi mai multe firme în top 500 cele mai mari companii din Europa Centrală şi de Est.

    Aşadar, în continuare, România mai are mult de crescut până să aspire la statutul Poloniei, de campion regional. Această ţară are, spre exemplu, 130 de unicorni, de peste trei ori mai mulţi decât România, la o populaţie de două ori mai mare.

    O soluţie pentru a obţine o poziţie similară poate fi dezvoltarea marilor companii româneşti dincolo de graniţă, după modelul Dacia, poate cel mai cunoscut brand autohton al tuturor timpurilor. 

    Pe măsură ce tot mai multe afaceri locale ajung în alte geografii, pe măsură ce şi alţi consumatori decât cei autohtoni le descoperă produsele şi serviciile, businessul românesc poate creşte mai rapid.

     

    A pierdut podiumul

    România ocupă al patrulea loc în regiune în ceea ce priveşte numărul de firme în top 500 cele mai mari companii din Europa Centrală şi de Est. Piaţa locală a coborât un loc faţă de ediţia din 2023, fiind înlocuită pe podium de Ungaria. De altfel, competiţia pentru acest loc trei în regiune se dă de mai mulţi ani între cele două ţări, în timp ce liderii rămân, momentan, neclintiţi – Polonia şi, la mare depărtare, Cehia.

    Cifra de afaceri a companiilor româneşti din clasament a scăzut puternic în 2023, cu aproape 13%, la 97,8 mld. euro. Datele sunt valabile la nivelul lui 2023, iar evoluţia este faţă de anul anterior.

    Această evoluţie vine pe de-o parte pe fondul unui an 2023 dificil, cu o inflaţie care îşi arate colţii în consum şi cu preţuri în picaj în energie, fapt ce s-a văzut în rezultatele companiilor de profil, care au raportat afaceri mai pământene faţă de anul de glorie 2022.

    Această involuţie nu e specifică doar României, şi Cehia, dar şi Slovacia, Slovenia sau Bulgaria au mai puţine companii în top 500 din regiune, semn că businessurile din aceste ţări au scăzut sau nu au crescut la fel de repede precum cele din alte state. Cine sunt însă câştigătoare? Polonia, Ungaria, Croaţia şi Serbia au mai multe firme în top 500 decât în anul anterior.

  • Noi credem în aur, sau cum băncile centrale care cumpără metal preţios ucid încet supremaţia dolarului

    În 2017, Germania a adus acasă lingouri de aur de aproape 31 de miliarde de dolari care au stat depozitate la New York şi Paris după al Doilea Război Mondial. Poate că nicio altă ţară (cu excepţia, poate, a Zimbabwelui) nu înţelege mai bine puterea lingourilor de aur de a păstra valoarea ca Germania.

    Hiperinflaţia din timpul Republicii de la Weimar din anii 1920 i-a făcut pe cetăţeni să meargă cu roaba plină cu mărcile germane aproape fără valoare pentru a cumpăra doar strictul necesar. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Germania nazistă a jefuit aproximativ 4 tone de aur pe care l-a depozitat în Reichsbank. Dar, în 1948, aliaţii l-au recuperat şi l-au restituit proprietarilor de drept, golind de lingouri seifurile Germaniei.

    Nu a trecut însă mult până când Germania a fost din nou în măsură să cumpere aur. Wirtschaftswunder – miracolul economic – din anii 1950-60 a permis Germaniei de Vest, occidentale, să acumuleze cantităţi mari de aur. În cadrul sistemului Bretton Woods al ratelor de schimb fixe, Germania putea folosi dolari, câştigaţi prin afacerile de export de succes care schimbau moneda americană cu mărci, pentru a cumpăra aur la
    35 de dolari uncia.

    Business MAGAZIN. Noi credem în aur