BusinessMagazin

Blog

  • Marcel Ciolacu: „Reformăm statul şi reducem cheltuielile publice pentru a proteja economia”

    Printre aceste măsuri se numără îngheţarea salariilor demnitarilor, reducerea finanţării pentru partide cu 25% şi îngheţarea angajărilor în sectorul public pentru anul 2025.

    Premierul a subliniat că sporurile şi premiile suplimentare pentru bugetari vor fi eliminate, iar fiecare leu plătit în salarii va fi justificat prin criterii de performanţă şi evaluări. De asemenea, Guvernul va iniţia un proces de desfiinţare şi comasare a instituţiilor publice redundante şi va înfiinţa un Departament pentru eficientizarea activităţii guvernamentale, care va lucra exclusiv cu specialişti guvernamentali în regim pro bono.

    Ciolacu a precizat că, pe lângă reducerea cheltuielilor, sunt necesare măsuri pentru creşterea veniturilor la bugetul de stat. În acest sens, Guvernul va elimina facilităţile fiscale existente şi va introduce un sistem fiscal catalogat drept „echitabil”.

    Reducerea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi va fi aplicată gradual pentru a evita un şoc economic, afectând circa 30.000 de IMM-uri, reprezentând 10% din total, care vor beneficia însă de sprijin prin scheme de ajutor de stat.

    Premierul a subliniat că impozitul pe construcţiile speciale va fi aplicat doar după consultări cu marile companii, iar impozitul pe dividende va fi aliniat la nivelul impozitului pe venit, de 10%, menţinând România printre ţările din UE cu cele mai mici rate de impozitare la acest capitol.

    În final, Ciolacu a transmis un mesaj ferm către companiile care externalizează profiturile şi evită plata taxelor, cerându-le să respecte obligaţiile fiscale. Totodată, premierul a făcut un apel către pensionari şi cetăţenii cu venituri mici, promiţând că măsurile de acum vor permite Guvernului să găsească resurse financiare pentru indexarea pensiilor sau acordarea unui sprijin suplimentar în 2025.

    El a solicitat solidaritate din partea companiilor, prin îngheţarea preţurilor pentru o perioadă de şase luni, în semn de sprijin pentru populaţie şi economia naţională. Măsurile anunţate, potrivit premierului, sunt esenţiale pentru a asigura stabilitatea financiară şi a reduce presiunile economice asupra românilor.

     

  • Cum vede un antreprenor cu 3.200 de angajaţi noile modificări fiscale: ne afectează foarte mult. Anul asta suntem pe zero, iar anul viitor nu ştim cum va fi. Nu putem da afara oameni pentru că îi găsim foarte greu

    Vasile Lucuţ, antreprenorul care deţine Unicarm, unul dintre cei mai mari producători de alimente de pe plan local, care deţine şi o reţea de 130 de magazine, spune că anul viitor va fi unul foarte greu pentru industria alimentară şi pentru agricultură, având în vedere că “ordonanţa trenuleţ” vine după un an 2024 deja dificil pentru sector.

    „Anul acesta suntem pe zero ca profit. Anul viitor cred că va fi rău. Ne-a afectat foarte mult impozitul de 1% pe cifra de afaceri, ne-a adus aproape pe pierdere. Nu ştiu cum ne vom descurca anul viitor, dar nu putem da afară pentru că şi aşa găsim greu oameni, nu avem cu cine lucra”, a spus antreprenorul, care deţine un grup cu 3.200 de oameni. Circa 1.500 dintre aceştia lucrează în producţie, iar restul în retail, compania din Satu Mare având peste 1.300 de magazine. Anul acesta, compania a angajat 200 de oameni.
    „Mă tem că dacă noile măsuri intră în vigoare, o să vedem creşteri de preţuri, dar şi scăderi de consum”, crede antreprenorul.

    El spune că deja din trimestrul patru din acest an, a luat decizia de a amâna investiţiile.

    „În fiecare an, deschideam 10-15 magazine, dar acum nu ştiu dacă vom mai menţine acest ritm”.

    Unicarm este, atât după numărul de magazine, cât şi după cifra de afaceri, unul dintre cele mai puternice businessuri româneşti din retailul alimentar, o piaţă dominată clar de companii străine mari.

    Pe lângă retail, grupul Unicarm cuprinde şase fabrici – de carne (cu linii diferite pentru carnea de porc şi de vită), conserve de carne, lapte, lapte praf, pâine (plus două linii de patiserie şi cofetărie) şi îngheţată. Mai mult, businessul antrepre­norial a investit în trei ferme – una vegetală şi două zootehnice.

     

     

  • ANAT: Majorarea impozitului pe dividende este o dublă impozitare, profitul companiilor fiind deja taxat. Este o supraimpozitare care afectează tocmai firmele care produc valoare şi contribuie substanţial la bugetul de stat

    Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) atrage atenţia asupra valului de măsuri fiscale care riscă să destabilizeze mediul de afaceri şi precizează că majorarea impozitului pe dividende, de la 8% la 10%, reprezintă o lovitură directă dată investitorilor, în conditiile în care acest impozit s-a dublat în ultimii 3 ani.

    ”Această măsură este o dublă impozitare – profitul companiilor este deja taxat, iar dividendele, care reprezintă sursa de venit a investitorilor, sunt din nou supuse impozitării. De-a lungul anilor, acest impozit a crescut progresiv, de la 5% într-un context economic stabil în 2016, până la 8% în 2023, iar acum la 10%. Este o supraimpozitare care afectează tocmai pe cei care produc valoare şi contribuie substanţial la bugetul de stat. Practic, impozitul pe dividende s-a dublat în ultimii 3 ani, fapt care descurajează mediul antreprenorial şi aşa subdimensionat faţă de potenţialul României şi, în mod deosebit, micii întreprinzători care, cel mai probabil, îşi vor închide afacerile”, se arată într-un comunicat al ANAT.

    În plus, Asociatia întreabă Guvernul de ce măsurile de reducere a cheltuielilor neproductive directe sunt ignorate, având în vedere că reducerea numărului de bugetari cu 10-15-20% în următorii 2-3 ani şi o restructurare eficientă a aparatului administrativ ar fi soluţii evidente. ”Dar aceste reforme esenţiale nu sunt nici măcar menţionate. România are un aparat de stat mult supradimensionat faţă de nevoile reale, mai ales în contextul mult clamatei digitalizări, pe care cu toţii o aşteptăm”.

    Agentiile de turism sunt nemultumite şi de faptul că toate măsurile anuntat de stat sunt luate ”din pix”, fără o minimă consultare cu mediul de afaceri, care este direct afectat.

    ”Adoptarea unor astfel de decizii peste noapte demonstrează o lipsă de respect pentru antreprenorii care susţin economia şi o incapacitate a decidenţilor de a propune reforme solide şi sustenabile”.

    În aceste conditii, ANAT solicită Guvernului să retragă această măsură, să iniţieze consultări reale cu mediul de afaceri şi să prezinte soluţii de reformare a cheltuielilor publice, pentru o economie sustenabilă.

     

     

     

  • BREAKING Taxa pe stâlp se amână. Premierul Ciolacu: Introducerea impozitului pe construcţii speciale nu se va aplica decât după ce vor fi emise normele şi după ce ministrul finanţelor va avea discuţii cu marile companii care vor urma să aibă investiţii

    Premierul Marcel Ciolacu a anunţat în urmă cu puţin timp la Palatul Victoria că introducerea impozitului pe construcţii speciale nu se va aplica decât după ce vor fi emise normele şi după ce ministrul finanţelor va avea discuţii cu marile companii care vor urma să aibă investiţii.

    El a făcut aceste declaraţii la şedinţa de guvern prin care va fi adoptată OUG. “Această ordonanţă nu este una a „austerităţii” sau „sărăciei” aşa cum se spune la televizor.  Austeritate a fost când s-au tăiat salarii cu 25%, când a crescut TVA de la 19 la 24% sau când s-au închis sute de şcoli şi spitale”.

    Ordonanţa de austeritate a Guvernului Ciolacu 2 – publicată duminică sub forma unui proiect în transparenţă decizională de Ministerul Finanţelor – prevedea printre altele impozitarea construcţiilor speciale cu 1,5% din valoare.

    Taxa pe stâlp nu era o noutate pentru investitori, ea fiind introdusă prima oară pe timpul Guvernului Ponta 1 în 2014 şi eliminată în 2017. Însă potrivit unei analize a Fondului Proprietatea din toamna lui 2015, companiile din portofoliul Fondului au plătit 1 mld. lei sub forma acestei taxe în 2014, din care 400 mil. lei au venit doar de la Petrom.

    Swiss Capital – cel mai mare broker de la Bursa de Valori – a estimat astăzi că taxa ar avea o valoare de 1 mld. lei de la cele mai mari companii din energie listate la Bursa de Valori. Pentru Petrom, Swiss Capital estimează un impozit de 430 mil. lei, iar pentru Hidroelectrica de 245 mil. lei

    Potrivit proiectului de ordonanţă, impozitul pe construcţii se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit pe clădiri. “Asupra valorii construcţiilor” este o exprimare neclară şi confuză, potrivit companiilor. Ce fel de valoare? Contabilă, valoarea pieţei?

    Taxa pe stâlp, introdusă în 2014 de guvernul Ponta, a fost eliminată în 2017 din mai multe motive legate de impactul negativ asupra economiei şi competitivităţii companiilor. Printre motivele principale care au condus la anularea acestei taxe se numără:

    Povara fiscală excesivă asupra companiilor

    Taxa afecta în special companiile cu investiţii semnificative în infrastructură şi active fixe, cum ar fi cele din energie, telecomunicaţii, agricultură şi industrie. Costurile ridicate au redus competitivitatea acestor companii pe piaţa internă şi externă.

    Descurajarea investiţiilor

    Taxa pe stâlp a fost percepută ca o piedică în atragerea de investiţii străine şi în stimularea investiţiilor interne. Impozitarea suplimentară a construcţiilor speciale a diminuat profitabilitatea proiectelor şi a descurajat dezvoltarea infrastructurii strategice.

    Impact negativ asupra economiei

    Companiile au transferat parţial costurile generate de taxă către consumatori, prin creşterea preţurilor la produse şi servicii, ceea ce a afectat consumul şi a generat presiuni inflaţioniste.

    Ineficienţa fiscală

    Deşi a fost introdusă ca o măsură pentru creşterea veniturilor bugetare, efectele adverse asupra economiei au diminuat impactul pozitiv pe termen lung. Taxa a fost văzută ca un impozit care penalizează dezvoltarea economică şi investiţiile productive.

    Critici din partea mediului de afaceri

    Asociaţiile de afaceri şi investitori au criticat taxa pe stâlp pentru caracterul său regresiv şi discriminatoriu, solicitând eliminarea acesteia pentru a îmbunătăţi climatul investiţional din România.

    Eliminarea taxei în 2017 a fost justificată de guvernul de atunci prin necesitatea de a stimula mediul de afaceri şi de a încuraja investiţiile în sectoare-cheie ale economiei.

     

  • Premierul Marcel Ciolacu: Adoptăm măsuri ferme pentru a proteja România de riscuri financiare majore

    Premierul a subliniat că deficitul bugetar ridicat, de 3,92% din PIB peste nivelul prevăzut în buget, impune măsuri urgente pentru a evita riscuri economice severe.

    Ciolacu a anunţat că Guvernul va adopta Ordonanţa „Trenuleţ”, care urmăreşte reducerea deficitului bugetar la 7% în 2025, în conformitate cu angajamentele asumate faţă de Comisia Europeană.

    Premierul a respins acuzaţiile că această ordonanţă ar reprezenta austeritate, explicând că măsurile sunt structurate pentru a stopa creşterea cheltuielilor statului, a reduce risipa bugetară şi a creşte veniturile la buget prin reforme structurale incluse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

    Premierul a apărat deciziile luate de Guvern în acest an, menţionând majorările de pensii şi salarii, investiţiile în infrastructură, sănătate şi energie, subvenţiile pentru menţinerea preţurilor la utilităţi şi eliminarea inechităţilor pentru pensionari. Aceste măsuri, a spus el, au fost esenţiale pentru „a face dreptate pentru milioane de oameni şi a sprijini economia”.

    Ciolacu a avertizat că lipsa unor măsuri economice responsabile ar putea duce la scăderea rating-ului de ţară, alungarea investitorilor şi creşterea dobânzilor la împrumuturi, ceea ce ar genera recesiune, falimente şi şomaj. El a subliniat importanţa menţinerii accesului la fondurile europene şi din PNRR, care sunt esenţiale pentru modernizarea României.

    Ciolacu a încheiat spunând: „Ca prim-ministru, sunt pregătit pentru orice critică. În acest mandat nu am de gând să fiu popular, ci să fiu extrem de eficient. Criticaţi-mă pe mine, dar lăsaţi România să meargă înainte şi să se dezvolte. Nu se poate altfel!”

  • USR acuză Guvernul Ciolacu de măsuri economice imorale şi neconstituţionale

    Într-un comunicat, USR condamnă adoptarea „ordonanţei trenuleţ” fără o consultare reală cu patronatele şi sindicatele, subliniind că măsurile propuse reprezintă „un atentat la stabilitatea economică a României”.

    Printre principalele critici se numără reducerea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi, de la 500.000 de euro la 250.000 de euro, şi eliminarea facilităţilor fiscale în sectoare cheie, precum construcţiile şi IT-ul. Conform USR, aceste măsuri au fost luate fără respectarea prevederilor Codului Fiscal, care impune un termen de minimum 6 luni înainte de intrarea în vigoare a modificărilor.

    Cătălin Drulă, deputat USR, a acuzat Guvernul de încălcarea statului de drept prin adoptarea unor măsuri neconstituţionale. „Ciolacu continuă aceleaşi politici imorale, ilegale şi iresponsabile. Nota de plată este dată mediului privat, sufocat de noi taxe, în timp ce clientela de partid se îmbogăţeşte”, a declarat Drulă.

    Cristian Ghinea, senator USR, a subliniat contradicţia între promisiunile electorale şi măsurile luate: „Este inacceptabil ca Guvernul să pună pe umerii antreprenorilor noi taxe cu doar două zile înainte de aplicare, în timp ce promitea stabilitate şi predictibilitate.”

    USR avertizează că noile măsuri vor duce la închiderea firmelor, pierderea locurilor de muncă şi scumpirea produselor. De asemenea, eliminarea facilităţilor fiscale în construcţii, IT, agricultură şi industria alimentară este considerată o măsură pripită şi fără justificare în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

    USR cere retragerea ordonanţei în forma actuală şi iniţierea unor consultări reale cu mediul de afaceri şi partenerii sociali. De asemenea, partidul solicită adoptarea unor politici economice care să reducă risipa bugetară şi să sprijine mediul privat, fără a împovăra suplimentar contribuabilii.

    Guvernul este acuzat de incompetenţă şi lipsă de transparenţă, încheind anul 2024 fără a accesa fonduri din PNRR şi fără progrese semnificative în implementarea reformelor necesare.

     

  • Eliminarea scutirilor fiscale pentru angajaţii din ITC condamnată de Federaţia Sindicatelor

    Această scutire, care urma să expire în 2028 conform Codului Fiscal, a fost eliminată fără consultare prealabilă, generând nemulţumiri şi îngrijorări în rândul angajaţilor şi companiilor.

    Impact negativ asupra economiei şi lucrătorilor
    Potrivit Federaţiei, eliminarea scutirii fiscale va reduce veniturile reale ale angajaţilor din IT&C şi va destabiliza companiile care îşi bazează planificarea fiscală pe politici predictibile. Într-un sector strategic deja afectat de provocări geopolitice şi economice, măsura va avea un efect de domino, afectând atât angajaţii, cât şi competitivitatea economică a României.

    Lipsa dialogului social şi a transparenţei
    Federaţia acuză Guvernul de ignorarea principiilor dialogului social. Varianta iniţială a ordonanţei transmisă Consiliului Naţional Tripartit nu includea această măsură, dar o versiune actualizată a fost publicată cu doar câteva ore înaintea şedinţei de guvern. Acest proces grăbit subminează încrederea populaţiei şi a partenerilor sociali, alimentând criza de încredere în instituţiile statului.

    Solicitările Federaţiei Sindicatelor din IT&C
    Federaţia cere retragerea acestei măsuri din ordonanţă şi iniţierea unui dialog real cu partenerii sociali pentru identificarea unor soluţii sustenabile. De asemenea, subliniază necesitatea respectării principiilor de predictibilitate fiscală şi a transparenţei în luarea deciziilor.

    Într-un context economic fragil, cu un deficit guvernamental de peste 8% din PIB, Federaţia avertizează că astfel de măsuri pot afecta pe termen lung un sector strategic esenţial pentru competitivitatea economică a ţării.

     

  • Marius Lulea (AUR): „Guvernul pregăteşte o apocalipsă fiscală care va distruge economia României”

    Prim-vicepreşedintele AUR, Marius Lulea, a lansat critici dure la adresa Guvernului, acuzându-l de implementarea unei politici fiscale care ameninţă sectoarele economice cheie ale ţării. 

    Lulea a declarat că măsurile anunţate, inclusiv creşterea taxelor şi eliminarea facilităţilor fiscale, vor avea efecte devastatoare asupra economiei, în special în construcţii, agricultură şi IT.

    „Taxele mărite nu vor aduce nici măcar 1% în plus la buget, dar vor împinge firmele spre evaziune sau închidere. Agricultura, construcţiile şi sectorul IT sunt sacrificate, iar românii sunt forţaţi să plece în diaspora”, a afirmat Lulea.

    El a atras atenţia că eliminarea facilităţilor fiscale din construcţii va afecta grav sectoarele conexe, precum energia şi logistica, şi va creşte costurile pentru consumatori. În agricultură, fermierii deja afectaţi de subvenţii mici vor fi împovăraţi de taxe mai mari, în timp ce sectorul IT riscă să piardă companii şi talente către alte ţări.

    Lulea a acuzat guvernul de trădare a promisiunilor electorale şi de adoptarea unor politici economice care „îngroapă economia într-o criză profundă”.

    Ca alternativă, AUR propune un program economic inspirat de modele de succes din SUA şi Coreea de Sud, axat pe sprijinirea antreprenorilor, creşterea bazei de impozitare prin stimularea producţiei interne şi crearea de locuri de muncă mai bine plătite.

    „România merită mai mult decât distrugerea economică premeditată. O guvernare AUR este singura soluţie reală pentru salvarea economiei şi pentru a aduce românii acasă”, a concluzionat Marius Lulea.

     

  • AKTOR a început forajul la al 4-lea tunel pe secţiunea Apaţa-Caţa a tronsonului de cale ferată Braşov-Sighişoara

    Bucureşti, 30 decembrie 2024. Compania de construcţii AKTOR forează acum toate cele patru tuneluri de pe firul viitoarei linii de cale ferată Braşov-Simeria, parte din Coridorul Rin-Dunăre, tronsonul Braşov-Sighişoara, subsecţiunea 2: Apaţa-Caţa după pornirea celei de-a patra maşini de foraj TBM (tunnel boring machine), denumită Konstantina, la jumătatea lunii decembrie.

    Cu o lungime de 100 de metri, ”cârtiţa” de 1.500 de tone a început să sape în panta dealului situat la doar 4 km vest de Racoş (locaţie pe hartă), alăturându-se maşinii de foraj Alexandra, care a început lucrul la jumătatea lunii octombrie şi acum este deja înăuntrul muntelui. Cele două maşini de foraj vor săpa o pereche de tuneluri lungi de câte 5,1 km în direcţia Homorod. Este vorba de perechea nordică de tuneluri forate de Aktor pe acest viitor segment de cale ferată, şi care continuă perechea de tuneluri sudică, în lungime de 6,9 ​​km, unde TBM-urile Varvara şi Eleni au început lucrările în primăvară şi au ajuns deja în adâncul muntelui, în direcţia Apaţa.

    “Acesta este un proiect de amploare, unul dintre puţinele din Europa în care patru maşini forează patru tuneluri în acelaşi timp, dovadă a capacităţii AKTOR de a livra proiecte de infrastructură de ultimă generaţie, care sporesc conectivitatea în România şi în întreaga regiune. Toată echipă este mândră să participe la această lucrare istorică, de consolidare a Coridorului Rin-Dunăre, contribuind la creşterea durabilă şi mobilitatea regiunii pentru generaţiile viitoare. Le mulţumesc muncitorilor implicaţi pentru efortul şi dăruirea lor şi autorităţilor pentru sprijin”, a declarat Alexandros Exarchou, Preşedinte al Consiliului de Administraţie şi CEO al Aktor Group.

    Pe măsură ce avansează în interiorul muntelui, TBM-urile montează în jurul lor prefabricate de beton de 1,5 metri lăţime fiecare, ca un inel, pentru a crea forma circulară a tunelului.

    “Procesul de asamblare şi poziţionare a unui TBM şi începerea operaţiunii de foraj este complex şi necesită planificare, pregătire şi execuţie detaliată. Folosind TBM-uri, putem fora tuneluri cu o mai mare precizie, siguranţă şi protecţie a mediului decât permit metodele tradiţionale. Această abordare inovatoare a forajului de tuneluri deschide noi posibilităţi pentru dezvoltarea infrastructurii, minimizând în acelaşi timp impactul asupra zonei înconjurătoare”, explică Sotirios Koropoulis, directorul de proiect tronsonul Apaţa-Caţa, şantier Lot 2. Iata şi un scurt reportaj de pe şantier, aici.

    Tunelurile vor fi interconectate prin 13 galerii de legătură, cu o lungime totală de 601 metri liniari pentru tunelurile Ormeniş, respectiv 10 galerii de legătură, cu o lungime totală de 417 metri liniari pentru tunelurile Homorod.

    Pasajele subterane Ormeniş/Homorod vor consta fiecare din două tuneluri feroviare cu câte o linie de cale ferată. Distanţa dintre cele două tuneluri forate va fi variabilă şi este planificată să fie între 30m în apropierea zonelor de intrare şi 70m în apropierea zonei de suprasarcină înaltă.

    Cele patru tuneluri vor avea un diametru interior de 8,6 metri (un diametru exterior de 9,4 metri, datorită căptuşelii din beton). Cele patru TBM folosite de Aktor au fost construite de compania HERREKNECHT. Un TBM poate să foreze tuneluri cu o viteză medie de 10-15 metri pe zi, timp şase zile pe săptămână, urmate de o zi de întreţinere.

    Tunelurile se află pe firul viitoarei linii de cale ferată Braşov-Simeria, parte din Coridorul Rin-Dunăre, tronsonul Braşov-Sighişoara, subsecţiunea 2: Apaţa-Caţa. Proiectul este cofinanţat de Uniunea Europeană, iar contractul a fost semnat de Compania Naţională de Căi Ferate (CFR SA) cu consorţiul AKTOR SA – Alstom Transport SA – Compania Arcada.

    Despre Grupul de companii AKTOR

    AKTOR Group of Companies este un jucător de top pe piaţa din Europa de Sud-Est, valorificând 70 de ani de experienţă pentru a implementa proiecte tehnice la scară largă şi pentru a investi strategic în sectoare precum energia verde, imobiliare, proiecte de concesiune, parteneriate public-private (PPP), şi managementul integrat al instalaţiilor. Grupul AKTOR va direcţiona 2 miliarde EUR în achiziţii şi investiţii pentru a realiza o cifră de afaceri de 1,4 miliarde EUR şi un EBITDA de 184 milioane EUR până în 2025, printr-un portofoliu diversificat de activităţi. Până în 2025, forţa de muncă a Grupului este de aşteptat să depăşească 8.800 de angajaţi în Grecia şi în străinătate. Misiunea Grupului AKTOR este de a deveni o forţă motrice pentru progres în domeniile sale de operare, creând valoare pentru acţionarii săi şi societate, contribuind la progres şi prosperitate şi îmbunătăţind viaţa oamenilor către un viitor durabil.

    AKTOR România este cea mai mare subsidiară de construcţii a grupului şi este prezentă în ţară de peste 20 de ani. Compania a finalizat şase proiecte majore şi are încă şapte în derulare. Dintre acestea, reabilitarea liniei de cale ferată Braşov – Simeria (tronsonul Coşlariu – Sighişoara – sub-tronsoanele: 1. Braşov-Apaţa şi 3. Caţa-Sighişoara şi sub-tronsoanele 2. Apaţa – Caţa) presupune modernizarea unei părţi vitale a Coridorul IV paneuropean pentru călătorii cu trenul de mare viteză.

     

    Urmăriţi AKTOR S.A. Romania pe LinkedIn | YouTube

     

  • Cătălin Drulă: „Ciolacu va rămâne în istorie ca un criminal economic”

    Deputatul USR de Timiş, Cătălin Drulă, a criticat dur Guvernul Ciolacu pentru introducerea de noi taxe fără respectarea termenului legal de 6 luni prevăzut de Codul Fiscal. Într-o postare, Drulă a subliniat că această măsură este „o acţiune vădit neconstituţională”.

    Drulă menţionează că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului (OUG) privind austeritatea include o derogare care permite intrarea în vigoare a noilor taxe începând cu 1 ianuarie 2025.

    „Codul Fiscal prevede clar că orice modificare trebuie să intre în vigoare după cel puţin 6 luni. Guvernul şi-a dat singur derogare de la această regulă, încălcând legea-cadru. Este inadmisibil ca într-un stat de drept să ignori legea doar pentru că nu îţi convine”, a scris liderul USR.

    Drulă a calificat politicile Guvernului drept „imorale, ilegale şi iresponsabile”, acuzându-l pe premierul Marcel Ciolacu că a ascuns intenţionat detaliile acestui proiect în timpul negocierilor. În plus, el a criticat Partidul Naţional Liberal (PNL) pentru complicitatea sa în susţinerea măsurilor propuse.

    Deputatul a adăugat că noile taxe vor afecta grav mediul privat, contrar promisiunilor făcute de coaliţia PSD-PNL, care a garantat că nu vor exista creşteri de taxe în 2025. „Ciolacu va rămâne în istorie ca un criminal economic. A distrus finanţele ţării în timp ce clientela de partid s-a îmbogăţit”, a concluzionat Drulă.

    Conform Codului Fiscal, modificările legislative privind taxele şi impozitele trebuie să respecte un termen de implementare de minimum 6 luni, stipulat în articolul 4. Cu toate acestea, OUG-ul adoptat de Guvern introduce derogări de la această prevedere, stârnind controverse şi acuzaţii de încălcare a statului de drept.