BusinessMagazin

Blog

  • Nu cade odată guvernul?

    Un banc pe tema românilor cerşetori, vehiculat pe net, printre sutele de ironii sau indignări despre românii care invadează Franţa: “Entretien roumain: – Avez vous un CV? – ? – CV!!? – Oui, CV-plait donne moi 1 airos!” Alţi francezi îşi acuză cu furie, tot pe net, propriii politicieni: “Problema nu sunt romii, ci faptul că justiţia noastră nu-şi face treaba. Marii infractori care scapă nepedepsiţi, delincvenţii din cartiere în faţa cărora populaţia e neputincioasă şi atunci ajunge să voteze Frontul Naţional”.

    La noi, ţinta frustrării oscilează, la fel, între actualul guvern şi năvălitorii străini. Manifestanţii contra proiectului Roşia Montană acuză clasa politică în bloc şi vânzarea pe nimic a ţării către străini. Ioan Niculae, altminteri constant supărat că statul i-a ajutat numai pe investitorii străini, vesteşte că Renault va pleca în curând din România. Elena Udrea acuză guvernul că “în loc să apere interesele României, este mai preocupat să dea o mână de ajutor companiilor străine private”, iar organizatorii unei manifestaţii a “Românilor Anti-USL” anunţă pe Facebook că vor salva România “din lanţurile dictaturii neocomuniste USL”, vinovată de subminare a economiei naţionale fiindcă din cauza ei nu intrăm în Schengen.

    Că astfel de frustrări nu se pot rezolva nici cu o criză politică soldată cu revenirea foştilor guvernanţi la putere, nici cu un “Front Naţional” al nostru care să-i bage pe toţi politicienii în închisoare, să dea afară FMI şi să taxeze investitorii străini după modelul patentat de Viktor Orban e limpede. România nu are baza uriaşă de investiţii străine a Ungariei, care a determinat mereu o atitudine conciliantă a UE şi a comunităţii financiare faţă de naţionalismul economic al lui Orban. Imediat ce au izbucnit certurile din USL având ca pretext protestele pentru Roşia Montană, analiştii financiari au început să evalueze riscurile unei noi crize de guvern, după ce multiplele crize de anul trecut au reînviat în Europa şi în mediile investitorilor acuzaţia că România e o ţară imprevizibilă, dacă nu de-a dreptul neguvernabilă. Iar vechea regulă nescrisă arată că atunci când pe pieţele financiare sunt tensiuni, Europa de Est sau economiile emergente în general sunt judecate în bloc, iar investitorii se uită mai puţin la mediul de afaceri din fiecare ţară luată separat, în timp ce atunci când e măcar acalmie pe pieţe (cum e acum), orice eroare de politici economice sau orice criză de guvern dintr-o ţară e judecată şi taxată individual cu mai mare atenţie.

    Mai departe, România n-are nici un mare capital autohton capabil să înfrunte concurenţa externă fără susţinerea statului; nu pare să aibă nici politicieni capabili de coabitări civilizate mai lungi de câteva luni. Are doar o societate civilă nervoasă şi speriată de propria ei singurătate în faţa crizei economice, a politicienilor, a străinilor, a teoriilor conspiraţiei, a unui viitor nebulos. Aceeaşi nervozitate pe care, în felul lor, au arătat-o şi francezii, spaniolii, bulgarii, italienii, grecii sau polonezii. Niciunul dintre protestele din aceste ţări nu a anunţat însă vreo “primăvară” ori alt gen de revoluţie sezonieră, în ciuda laudelor din presa internă sau externă la adresa spiritului civic (de fapt, a nonviolenţei protestelor).

    Laudele vor continua, fiindcă aceeaşi presă (ca şi guvernele care nu mai trimit jandarmi să reprime pe nimeni) ştie că protestele de stradă şi uneori chiar şi căderile guvernelor sunt supape excelente de exprimare a unor tensiuni sociale imposibil de depăşit în condiţiile de acum, în care numai băncile centrale ţin criza să nu reizbucnească. Pandantul virtual al protestelor de stradă e la fel de lăudat; capacitatea de organizare a mulţimilor pe net nu mai e văzută de nimeni ca un aliat al anarhiei, ci drept un instrument al democraţiei, preţuit ca atare de politicienii şi finanţiştii care ştiu că protestele sunt, pe termen lung, în folosul lor.

    Din când în când, întrebarea “Nu cade odată guvernul?” e înlocuită cu observaţia cinstită “OK, dar dacă dăm jos clasa politică şi nu avem cu cine vota, cine va conduce ţara?” Această observaţie este fără sens. Protestele nu periclitează abstracţia numită “clasa politică”, fac bine sănătăţii psihice a cetăţenilor, îmbunătăţesc imaginea unei ţări în lume şi dau senzaţia popoarelor că pot face în continuar istorie, că îşi pot controla în continuare viitorul colectiv. Dacă pe valul protestelor se întâmplă să urce oameni de treabă sau tot nişte politicieni vechi, e doar o chestiune de timp până ce alte proteste vor dori să-i detroneze şi pe ei, înlocuind astfel cu succes abstracţia mobilizatoare a unui “proiect de ţară” (inexistent sau dispărut). Revoluţii însă nu mai există, iar democraţia aşa cum o ştim rămâne la locul ei, indiferent câte guverne i-ar cădea pe drum.

     

  • Alitalia, compania care pierde 1,5 mil. euro în fiecare zi, a primit o gură de aer de jumătate de miliard de euro

    Membrii consiliului de administraţie au aprobat un plan de atragere a 300 de milioane de euro prin emiterea de noi acţiuni către acţionarii existenţi. Air-France-KLM Group, cel mai mare acţionar al Alitalia, cu o participaţie de 25%, a anunţat că reprezentanţii săi au convenit să sprijine măsură pentru a permite continuarea activităţii operatorului aerian italian.

    Compania de stat Poste Italiane a decis să contribuie cu 75 de milioane de euro la Alitalia, iar cele mai mari două bănci, UniCredit şi Intesa Sanpaolo, vor garanta până la 100 de milioane de euro pentru eventualitatea în care emisiunea de drepturi de preemţiune nu va fi subscrisă în totalitate.

    Este pentru a doua oară în ultimii cinci ani când guvernul italian contribuie la salvarea operatorului aerian.

    Acţionarii Alitalia se vor întâlni luni pentru a aproba planul de finanţare. Air France-KLM nu s-a angajat încă să participe la majorarea de capital, care necesită şi acordul board-ului său. Air France-KLM a fost reticentă să investeasă noi fonduri în Alitalia, având în vedere că aplică propriul său plan de restructurare şi reduceri ale locurilor de muncă.

    Alitalia, cu circa 14.000 de angajaţi, s-a mai aflat în trecut în pragul falimentului. Operatorul a intrat în insolvenţă în 2008, după ce opoziţia politicienilor şi a sindicatelor a dus la eşecul tentativelor de vânzare a companiei, deţinută de stat, la acea dată, în proporţie de aproape 50%. Fostul premier Silvio Berlusconi a pledat pentru menţinerea Alitalia în proprietate italiană, după ce Air France şi-a retras oferta de achiziţie.

    Un grup de investitori reunit de Berlusconi, între care Intesa Sanpaolo şi Atlantia, cel mai mare operator de autostrăzi din Italia, a cumpărat principalele active ale Alitalia şi le-a unificat cu cele ale operatorului mai mic Air One. Ulterior, a fost vândută o participaţie către Air France-KLM.

    Resursele Alitalia au fost erodate de pierderile tot mai mari şi concurenţa venită din partea EasyJet.

    La problemele Alitalia se adaugă avertismentul companiei energetice Eni, de oprire a aprovizionării cu carburanţi, dacă operatorul nu demonstrează că poate continua activitatea.

    Pierderile Alitalia au urcat la 294 de milioane de euro în primul semestru, iar rezervele au scăzut la 128 de milioane de euro, de la 159 milioane euro la sfârşitul trimestrului unu.

  • Top 3 subiecte în The Wall Street Journal de astăzi

    Speranţele pentru ieşirea din impasul din în SUA prin negociere se diminuează

    Tensiunile dintre liderii senatului american sunt în continuare ridicate, după ce duminică a fost ridicată din nou problema reducerii automate a cheltuielilor bugetare, ca măsură pentru a evita defaultul Statelor Unite. 

    Rezerva Federală va prelungi politica de cumpărare de obligaţiuni

    Oprirea activităţii guvernului SUA şi lupta pentru creşterea plafonului de îndatorire publică face dificil de prevăzut evoluţia economiei globale şi a pieţelor, însă aduce lumină într-un domeniu: este mult mai probabil ca Rezerva Federală să păstreze mai multă vreme politica monetară actuală, pentru a minimiza daunele provocate de criza bugetară.

    Twitter va avea cele mai mici taxe pentru listarea la bursă din ultimul an

    Twitter foloseşte popularitatea crescută a reţelei de socializare şi competiţia intensă dintre bănci ca instrumente de negociere în vederea obţinerii unor termeni favorabili din partea firmelor care vor participa la listarea publică a companiei. Taxele pe care băncile le vor obţine sunt de 3,25% din banii strânşi din listarea la bursă,  cel mai mic procent plătit pentru o listare publică iniţială a unei companii din SUA în mai bine de un an, conform Ipreo, o firmă de consultanţă.

  • Protestatarii faţă de proiectul Roşia Montană au blocat Piaţa Universităţii din Bucureşti

    Protestatarii s-au adunat, duminică, în Capitală, la staţia de metrou 1 Mai, şi au mers în marş, timp de aproximativ trei ore, până la Piaţa Universităţii, în cea de-a şaptea săptămână de proteste faţă de proiectul minier.

    În Piaţa Universităţii, ei au ocupat intersecţia, trecând de cordonul de jandarmi care încercau să îi oprească.

    Pe traseu, ei s-au oprit în Piaţa Victoriei, unde aproximativ 3.000 de manifestanţi au format frunza ce reprezintă logo-ul campaniei “Salvaţi Roşia Montană!”, cu ajutorul unor bucăţi de hârtie verzi şi roşii pe care le-au ţinut deasupra capului.

    În faţa sediului Guvernului, ei au scandat “Demisia” şi “Trădarea de ţară, în aur se măsoară”.

    Manifestanţii au ajuns apoi la sediul DNA, unde au manifestat aproximativ 10 minute, scandând “DNA, vrem dosarul Roşia” şi “DNA fă-ţi birou la Roşia”, după care au pornit din nou în marş, spre Piaţa Universităţii, strigând “Jos Băsescu, Ponta şi Antonescu” şi “USL, PDL, aceeaşi mizerie”.

    Duminică în urmă cu o săptămână, aproximativ 100 de oameni s-au adunat la sediul DNA unde au scandat lozinci antiguvernamentale, acuzându-l pe premierul Victor Ponta că intervine în justiţie şi cerând demisia acestuia, în urma schimbărilor făcute de procurorul general Tiberiu Niţu la direcţie. Pe 2 octombrie, Tiberiu Niţu a dispus încetarea delegării procurorului Lucian Papici, şeful Secţiei I din DNA, care a finalizat urmărirea penală în dosarul Referendumului în care este cercetat vicepremierul Liviu Dragnea, şi a adjunctului acestuia, Mariana Alexandru.

    Protestatarii faţă de proiectul Roşia Montană, care, în 6 octombrie, au mers în marş timp de aproximativ trei ore, din cartierul Militari până în Piaţa Universităţii, nu li s-au alăturat atunci celor care protestau la DNA.

    Din 1 septembrie, în centrul Capitalei şi în mai multe oraşe din ţară, dar şi peste hotare au loc proteste ale celor care se opun proiectului minier de la Roşia Montană.

    Manifestanţii cer ca Parlamentul să respingă proiectul de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană şi să interzică, prin lege, folosirea cianurilor în activităţile miniere din România, Guvernul să respingă, prin hotărâre, în regim de urgenţă, acordul de mediu, Roşia Montană să fie inclusă pe lista tentativă a României pentru includerea în patrimoniul UNESCO şi demisia premierului Victor Ponta şi a celor patru iniţiatori ai proiectului de lege: miniştrii Dan Şova, Rovana Plumb, Daniel Barbu şi directorul ANRM Gheorghe Duţu.

    În urmă cu o săptămână, aproximativ 7.000 de protestatari faţă de proiectul minier de la Roşia Montană au mers în marş timp de aproximativ trei ore, din cartierul Militari până în Piaţa Universităţii, oprindu-se pe traseu la Palatul Cotroceni.

    În 29 septembrie, peste 2.000 de persoane au plecat în marş de la metrou Titan spre Universitate, pe traseul bd. Nicolae Grigorescu – bd. Camil Ressu – Dristor – bd. Mihai Bravu – str. Dristorului – str. Delea Nouă – Calea Călăraşilor – bd. Corneliu Coposu – bd. I. C. Brătianu.

    În 22 septembrie, aproximativ 15.000 de persoane au participat la marşul de protest faţă de exploatarea minieră de la Roşia Montană, aceşti mergând de la Universitate, pe Bulevardul Carol, Bulevardul Pache Protopopescu, Şoseaua Iancului, Şoseaua Pantelimon, Bulevardul Ferdinand, de unde au revenit în Piaţa Universităţii, pe care au ocupat-o timp de câteva ore.

    În 15 septembrie, aproximativ 15.000 de oameni au participat la marşul din Capitală, care s-a desfăşurat pe traseul Universitate, Unirii, Timpuri Noi, Mihai Bravu şi Tineretului, de unde au revenit în Piaţa Universităţii.

    În timpul manifestărilor din Capitală, protestatarii au blocat, în timpul nopţii, Bulevardul Regina Elisabeta şi alte artere importante, dar şi toată Piaţa Universităţii. De asemenea, ei au protestat la sediul Guvernului, al Parlamentului şi cel al Televiziunii Române.

    Protestele au început după ce Guvernul a aprobat, în 27 august, proiectul de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, documentul fiind transmis Parlamentului spre dezbatere.

    Proiectul a fost analizat de Comisia parlamentară specială, la care au fost audiaţi, până vineri, reprezentanţi ai mai multor instituţii. Membrii comisiei încep săptămâna viitoare dezbaterea proiectului pe articole.

    (Serviciul FOTO al agenţiei MEDIAFAX vă pune la dispoziţie imagini.)

  • Cel mai curajos avocat al crizei. A început în 2008, acum e în top 5 în România

    “Trebuie să anticipezi patru-cinci mişcări în avans, altfel eşti bătut înainte să te aşezi la masă„, descrie avocatul Francisc Peli, managing partner al firmei de avocatură PeliFilip, modul cum decurg lucrurile în şah, pasiunea lui din liceu, dar şi principala sa sursă de principii şi de strategie după care s-a ghidat în cariera de 15 ani.

    Spiritul de anticipare şi pragmatismul câştigate în cei cinci ani de joc de şah, dar şi sfaturile unui prieten de familie, absolvent de drept şi filosofie din perioada interbelică, care îi vizita familia în Braşov şi îi aducea cărţi, cu care vorbea despre liberalism şi cu care asculta Europa Liberă, l-au îndemnat spre Facultatea de Drept. După absolvirea liceului de matematică-fizică din Braşov în 1994, a început cursurile în cadrul Universităţii din Bucureşti, unde a intrat în lumea puternic teoretizată a şcolii de drept. „Era cam aceeaşi facultate care exista în 1964 şi care va exista şi în 2014: puteai învăţa lucrurile de bază, dar nu te pregătea deloc pentru viaţă, iar profesorii erau preocupaţi să inventeze speţe mai degrabă decât să le ia din lumea reală”, îşi aminteşte Peli.

    Impactul cu lumea reală a venit odată cu întoarcerea în Braşov, unde a profesat timp de un an în domeniul avocaturii de litigii. Îşi aminteşte că a câştigat majoritatea cazurilor din acea perioadă şi a ajuns, în primele şase luni de stagiatură, să pună concluzii atât la Judecătorie, cât şi la Tribunal şi la Curtea de Apel. După un an, a considerat că este timpul să se întoarcă la Bucureşti şi a început un alt stagiu, de această dată în cadrul firmei de avocatură Cobuz şi Asociaţii, sub ghidarea lui Marcel Cobuz. S-a confruntat pentru prima dată cu proiecte din domeniul pieţei de capital, dar şi cu listări şi cu restructurări de companii şi a făcut astfel primul pas către avocatura de business.

    Un interviu din anul 2000 cu avocatul canadian Michael Schilling, şef al biroului Linklaters (firmă de avocatură veche de 175 de ani şi una dintre cele mai importante la nivel global), dar şi cu Ioan Miculiţi avea să îi definească traseul de mai târziu al carierei. „Linklaters era o insulă cu totul altfel decât lumea avocaturii din România, un mediu anglo- saxon în care ceea ce urma să mi se întâmple era experienţa unei altfel de academii”, îşi aminteşte Francisc Peli. A întâlnit acolo oameni „pregătiţi să te pregătească şi angajaţi să te angajeze„ şi a avut oportunitatea de a lucra cu avocaţi anglo-saxoni veniţi la Bucureşti tocmai ca să pregătească avocaţii români. Astfel, dacă în general în firmele româneşti se spune că avocatura se fură, avocaţii din cadrul Linklaters urmau o programă în care calitatea trebuia învăţată şi trebuia să se regăsească de la modul cum scriau materialele şi engleza folosită până la spiritul comercial aplicat. În 2005, a plecat de la Linklaters, iar în timp ce colegii lui s-au orientat spre firme internaţionale sau au ales joburi mai puţin solicitante, Francisc Peli a ales să se alăture lui Ioan Nestor în NNDKP.

    „Diferenţa între Linklaters şi firma Nestor în acel moment era ca între a fi într-un castel şi în câmp deschis.” Nestor era în curs de organizare, proces în care Peli consideră că a avut un cuvânt important de spus. A aprofundat acolo specializarea pe segmentul de imobiliare şi, dacă în momentul când a ajuns în firmă această practică era acoperită de două persoane, la plecarea lui erau 20. „Când am ieşit din firmă, 90% din măsurile incluse în memo-ul de 14 pagini pe care îl scrisesem la început erau implementate.„ 2008 a fost anul când a simţit că a acumulat suficient şi este momentul să îşi înfiinţeze propriul birou de avocatură.

    PeliFilip a luat naştere după ce Francisc Peli a părăsit NNDKP împreună cu patru parteneri: Carmen Peli, specializată pe finanţări, concurenţă comercială şi fuziuni şi achiziţii, Cristina Filip, responsabilă cu domeniul energiei şi fuziuni şi achiziţii, Monica Iancu, specializată în energie, şi Oana Albotă, specializată în imobiliare.

     

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 14-20 octombrie

    14.10
    Reuniunea Eurogroup (Luxemburg)

    15.10
    Reuniunea Ecofin

    15.10
    INSSE anunţă datele definitive privind valoarea producţiei agricole în 2012

    15.10
    Concert Orphaned Land (Silver Church, Bucureşti)

    16-19.10
    Târgurile internaţionale tehnice TIB, Inventika şi 3E (Romexpo Bucureşti)

    16-20.10
    Târgul Naţional pentru Artizanat şi Meşteşuguri (Romexpo Bucureşti)

    16.10
    Comisia Europeană adoptă strategia de extindere a UE pe 2013 şi cele opt rapoarte de ţară privind ţările candidate

    17.10
    Concert de jazz: Tigran şi Vijay Iyer (Sala Radio, Bucureşti)

    17.10
    Reuniunea Consiliului BCE (Frankfurt)

    17-18.10
    Forumul European pentru Turism (Vilnius)

    20.10
    Concert Queensryche (Turbohalle, Bucureşti)

    până la 20.10
    Expoziţia “Destine întrerupte. Pogromul din Iaşi, iunie 1941” (Muzeul Ţăranului Român, Bucureşti)

    până la 27.10
    Expoziţia “130 de ani de la naşterea lui Dimitrie Leonida” (Muzeul Naţional Tehnic, Bucureşti)
     

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Până unde mai poate să scadă inflaţia

    Dumitru Dulgheru, analist BCR, consideră că fără reducerea TVA la pâine, preţurile alimentelor ar fi crescut cu 0,1% în loc să scadă cu 1,8%. Preţul pâinii, produs cu pondere mare în coşul de consum (aproape 7%), s-a redus cu 11,5% ca efect al reducerii TVA de la 24% la 9%, ceea ce încurajează Guvernul să promită acum şi o tăiere a TVA tot la 9% pentru carne, un alt produs unde evaziunea fiscală este ridicată. Ministerul Agriculturii estimează că în 2011-2012 au dispărut în economia subterană cca 71.000 de tone de carne de porc.

    O inflaţie anuală sub 2,5% ar permite BNR să accelereze ritmul de reducere a dobânzii de politică monetară, care ar putea ajunge la 4% încă din noiembrie curent, arată Dulgheru.

    La rândul lor, analiştii UniCredit estimează că rata inflaţiei va rămâne redusă până la jumătatea anului viitor, în timp ce creşterea PIB va înregistra, probabil, un uşor recul în 2014, ceea ce oferă BNR marjă de acţune pentru reducerea dobânzii de politică monetară.

    În estimarea analiştilor Raiffeisen, inflaţia anuală ar putea ajunge la finele anului în curs sub 2% şi ar putea scădea mai departe în primul trimestru din 2014, undeva între 1% şi 1,5%.

  • UniCredit Leasing a lansat serviciul de asistenţă rutieră gratuită pentru călătoriile în Europa

    Oferirea gratuită a acestui tip de asistenţă, începând cu 1 octombrie, reprezintă o premieră pentru clienţii de leasing din România.

    Serviciile de asistenţă rutieră constau în depanarea la locul evenimentului asigurat; tractarea maşinii până la cel mai apropiat service auto de brand; transportul pasagerilor şi al bagajelor până în ţara de origine sau până la destinaţia iniţială a călătoriei; cazarea hotelieră pentru cel mult trei nopţi; la cererea beneficiarului, este asigurat un autovehicul pe o durată de până la 3 zile. De asemenea, dacă defecţiunea, accidentul sau coliziunea au avut loc la o distanţă mai mare de 50 km de domiciliul permanent al beneficiarului, se oferă serviciul de transport în regim de taxi.

    Aceste beneficii sunt completate cu un pachet de servicii privind managementul accidentului.

    Ţările pentru care se aplică gratuitatea asistenţei sunt Andora, Austria, Belgia, Bosnia-Herzegovina, Bulgaria, Ceuta, Republica Ceha, Croatia, Denemarca, Finlanda, Franta, Germania, Gibraltar, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Liechtenstein, Luxemburg, Malta, Monaco, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Romania, San Marino, Serbia şi Muntenegru, Slovacia, Slovenia, Spania (continentala), Suedia, Elvetia, Turcia (sectorul european), Marea Britanie, Vatican.

    Cu o reţea de 16 sucursale, UniCredit Leasing, parte a grupului UniCredit, are acoperire la nivel naţional, oferind pe lângă leasing financiar, prin UniCredit Leasing Corporation IFN, servicii de brokeraj de asigurări prin UniCredit Insurance Broker, precum şi leasing operational şi servicii de management al flotelor prin firma UniCredit Fleet Management.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    3,74 mld. euro
    deficitul comercial după primele opt luni, cu peste 40% mai mic faţă de aceeaşi perioadă din 2012, după ce exporturile au crescut cu 7,9% în euro, iar importurile au scăzut cu 0,8%

    25,4%
    scăderea numărului de bovine sacrificate în august faţă de iulie, în timp ce faţă de august 2012 scăderea a fost de 11,7%; în aceleaşi intervale, greutatea lor în carcasă s-a redus cu 29%, respectiv cu 21,9%

    25%
    ponderea cumpărătorilor din comerţul modern care aleg produse din oferta de mărci proprii a magazinelor, conform unui studiu din iulie al Mercury Research

    375.000 tone
    producţia estimată de mere a sezonului de toamnă, în creştere cu 7% faţă de anul trecut, care ar urma să aducă în economie venituri de 330 mil. euro

    71 mld. dolari
    valoarea transferurilor de la lucrătorii din străinătate estimate pentru 2013 în India, care conduce topul ţărilor recipiente, în timp ce ca pondere a transferurilor în PIB, topul este condus de Tadjikistan (48%)

    640 mil. euro
    deficitul comercial al României în august, mai mic cu 371,8 mil. euro decât în aceeaşi lună din 2012


     

  • Roata economiei globale se întoarce din nou în avantajul ţărilor dezvoltate

    Revigorarea creşterii în SUA şi în zona euro ar urma să vină însă cu riscul unor dobânzi mai mari, după ani de zile în care costurile împrumuturilor pentru state nu au încetat să scadă, ca efect al injecţiilor de lichiditate ale băncilor centrale pe piaţă.

    Dobânzile mai mari de pe pieţele dezvoltate, la rândul lor, ar urma să determine reorientarea investitorilor dinspre pieţele emergente, după cum arată tendinţa fluxurilor de bani în şi din titluri de stat din ultimele luni. “Se observă o rotaţie a creşterii economice dinspre economiile emergente spre cele dezvoltate, ceea ce înseamnă două consecinţe pentru ţările emergente, inclusiv România: cerere externă mai mare şi costuri financiare mai mari”, arată raportul băncii.

    Aceste concluzii coincid cu avertismentul lansat recent de Christine Lagarde, directorul general al FMI, care a remarcat că pentru prima oară în ultimii ani, creşterea economică globală a încetat să mai fie condusă în 2013 de economiile emergente. După Lagarde, prioritatea zero pentru aceste economii este acum să evite turbulenţele de piaţă legate de încheierea treptată a programului de relaxare monetară cantitativă al Rezervei Federale a SUA – mai exact, să facă faţă unui exod brutal al capitalurilor, după ce tiparniţa Fed se va fi oprit.