BusinessMagazin

Blog

  • Lectia lui Warren Buffett pentru tinerii jurnalisti

    Se spune ca marile averi se cladesc cu greu, dolar cu dolar. Si se mai spune ca multi dintre cei care si-au cladit afacerile de miliarde dolar cu dolar duc o viata simpla, ba chiar analizeaza pana si felul in care pot fi reduse costurile cu iluminatul birourilor sau cu hartia de scris. La fel s-a spus si despre Warren Buffett – locuieste in aceeasi casa ca acum 40 de ani, se imbraca in costume ieftine, detine un Lincoln banal din 1999 pe ale carui placute de inmatriculare scrie, culmea, Thrifty (in traducere libera zgarcit). Au scris si redactorii TARGET despre obiceiurile de economisire “compulsiva” ale lui Buffett si ale lui Ingvar Kamprad de la Ikea si despre cat de modeste sunt proprietatile si garderoba lor. Sau despre felul in care aceste obiceiuri pot deveni o afectiune obsesiva studiata de psihanalisti.Buffett a ajuns al doilea cel mai bogat om din lume investind acolo unde nimeni nu s-ar fi asteptat sa obtina profit si facand lucruri la care rivalii sai nici nu s-ar fi gandit. Omul a inceput sa faca bani de la 6 ani, cumparand 5 sticle de Coca-Cola de la bacania bunicului sau cu 25 de centi si vanzandu-le ulterior cu un profit de 5 centi la fiecare sticla. Cateva zeci de ani mai tarziu, ca o ironie, a ajuns unul dintre cei mai importanti actionari ai companiei ale carei produse i-au deschis drumul in business.Si tot ca o ironie, la putin timp dupa inchiderea editiei pe care ati inceput deja sa o cititi, “zgarcitul” a anuntat ca va dona 37 din cele 44 de miliarde de dolari pe care le detine pentru operele de caritate ale fundatiei conduse de bunul sau prieten, Bill Gates, fondatorul Microsoft. Lectia servita, in cazul in care manevra nu intra sub incidenta legilor care reglementeaza manipularea Bursei (actiunile Berkshire Hathaway, compania pe care a fondat-o, au scazut brusc dupa anunt) – ceea ce este extrem de putin probabil – arata conditia necesara pentru un business de succes. Pasul inainte, intr-o directie pe care n-a intuit-o nimeni altcineva, a facut diferenta dintre Buffett si restul investitorilor. Mai mult, una din zicalele sale devenite celebre este “du-te acolo unde va fi pucul, nu unde acesta se afla acum”, facand referire la sportul sau favorit, hocheiul pe gheata. Dar care a fost resortul care l-a determinat pe cel care spunea despre sine ca este 15% Fisher si 85% Graham (Benjamin Graham si Phillip Fisher, mentorii sai, doi economisti conservatori inraiti) sa renunte la aproape tot ceea ce a acumulat de-a lungul a mai bine de 5 decenii? A fost oare dorinta arzatoare de a echilibra cumva balanta inegalitatii economice mondiale? A fost cumva unul din invatamintele celor doi mentori ai sai? Sau blazarea cauzata de sentimentul de a fi ajuns in varf?Oricare ar fi fost, lectia lui Buffett trebuie asumata atat de tinerii jurnalisti, cat si de oamenii de afaceri autohtoni. Istoria ne-a demonstrat – cine a fost cu un pas inaintea grupului a avut succes. Prima companie care a intrat pe piata retailului de electrocasnice, Altex in 1992, este liderul pietei in momentul de fata dupa vanzari (Flanco, numarul doi, a luat fiinta doi ani mai tarziu). Desi nu este o regula, iar business-ul romanesc este profund atipic, exemplele pot continua cu cei care au infiintat in 1996 filiala locala a brokerului imobiliar Colliers, lider de piata, in conditiile in care numarul doi pe piata, Eurisko, a fost infiintat abia un an mai tarziu. Acum, la mai mult de un deceniu de la momentul infiintarii primelor start-up-uri ce au reusit sa se strecoare prin sita globalizarii, au inceput sa apara si rezultatele. A inceput sa se vada in filozofia de viata si in felul in care traiesc cei ce au avut succes. O arata si statisticile referitoare la structura consumului de bunuri de lux. Oricum ar fi, eu inca il caut pe primul Warren Buffett al Romaniei.

  • Tutorele de peste mari si tari

    Ce legatura poate avea un examen decisiv pentru care nu ai invatat nimic cu succesul in afaceri? Aparent, nici una. Multi ar spune ca cele doua sunt intr-o opozitie clara. Insa un examen decisiv al unui student american poate face un business de succes pentru un intreprinzator indian. Companiile de tutoring sunt pe val de ceva vreme in lume. Zeci de mii de studenti si elevi americani se bazeaza pe meditatorii lor pentru a-si mari mediile sau pentru a obtine un scor cat mai mare la testele SAT (bacalaureat). Tarifele meditatiilor online sunt cu mult mai mici decat cele fata-in-fata si sunt posibile la orice ora din zi si din noapte.Ceea ce nu stiu studentii este ca pe prietenul lor Mike care se pricepe la matematica ca nimeni altul il cheama de fapt Mahakali Murthy sau Cheng Ling. Companiile care asigura servicii de tutoring s-au gandit ca daca muncitorii low-paid din India si China pot sa coasa haine, sa faca software pentru computere sau sa vanda asigurari, de ce n-ar putea sa mediteze si copiii vesticilor? Cererea de meditatori ieftini provenita din Statele Unite este responsabila pentru crearea unei industrii infloritoare in Asia. Circa 80% din industria indiana de tutoring online este acaparata de elevii si studentii din Statele Unite, conform datelor Educomp Solution, o companie de tutoring cu sediul in New Dehli. “Cred ca pur si simplu in aceasta parte a lumii exista un talent imens in ceea ce priveste matematica si stiinta. India are cei mai buni meditatori si cei mai buni profesori din lume”, explica fenomenul Roy Bikram, fondatorul si directorul executiv al Studyloft.com, una dintre cele mai mari companii de tutoring.Iar acesta nu este decat inceputul. Colegiile din Kentucky au apelat la varianta outsourcing-ului pentru a rezolva o alta sarcina consumatoare de timp. Ei au delegat sarcina corectarii lucrarilor companiei Smarthinking, o companie care deja lucreaza cu 70.000 de elevi la 300 de scoli din toata America.

  • Cine scoate ghizii la pensie

    Telefonul mobil se poate dovedi cel mai bun prieten al turistului intr-o vizita intr-un muzeu sau un oras, sustin reprezentantii primei companii din lume care a inceput sa ofere ghiduri audio interactive ce pot fi ascultate pe telefon.Telefonul poate imprumuta vocea unei celebritati precum Larry King, celebrul jurnalist al CNN, sau Steven Tyler, solistul formatiei Aerosmith. Vocile celor doi joaca rolul de “povestitori” pentru Talking Street, o companie americana care ofera ghiduri audio pentru turistii aflati in trecere prin orase americane precum New York, Boston sau Washington. Alti “ghizi” angajati de companie mai sunt Sigourney Weaver, actrita care a jucat in seria de filme Alien, sau Jerry Stiller, care a interpretat rolul lui Frank Constanza, tatal lui George, in sitcom-ul Seinfeld.Totul a inceput in ManhattanCe trebuie sa faca utilizatorii pentru a accesa ghidul audio al Talking Street? Mai intai trebuie sa-l cumpere, fie prin telefonul mobil (contravaloarea urmand sa apara pe factura telefonica), fie de pe site-ul companiei, prin card de credit. Pretul unui tur este de 6 dolari. Dupa care, formand un numar furnizat de companie, le va “raspunde” vocea unei celebritati, gata sa ii indrume intr-un tur audio al orasului, urmand traseul a circa 15 obiective. Turul dureaza, cu tot cu timpul necesar pentru deplasare de la un obiectiv la altul, circa doua ore (din care 40 de minute reprezinta durata efectiva a legaturii telefonice cu Talking Street). Pentru a se orienta, utilizatorii pot folosi orice harta a orasului, inclusiv pe cea disponibila pentru download pe site-ul companiei. Fiecare obiectiv vizitat presupune o alta convorbire telefonica, ceea ce inseamna ca turul poate fi intrerupt oricand pentru a fi reluat mai tarziu. Valabilitatea ghidului interactiv e de o saptamana de la data achizitionarii, asa ca turistii nu trebuie sa alerge prin tot orasul pentru a ajunge la urmatorul obiectiv inainte sa expire timpul.Ghidul poate fi folosit de pe orice telefon, indiferent de operator, dar cartelele SIM americane taxeaza convorbirile la tarif local, ceea ce reduce costurile aferente serviciilor de roaming.Miles Kronby, creatorul Talking Street, si-a pus in aplicare ideea in anul 2003 cu primul tur interactiv in East Side – New York. El nu a vrut sa precizeze cati oameni au achizitionat ghidul, dar a spus ca reactiile primite in urma primului tur au fost incurajatoare. In 2004, serviciul a fost lansat in Manhattan si Boston, iar in iarna anului trecut a urmat Washington. Kronby admite ca este posibil ca astfel de experiente sa nu ia niciodata complet locul cartilor-ghid si ghizilor “umani”. Dar spune ca pe masura ce tehnologia telefoanelor mobile se va imbunatati, popularitatea “telefoanelor-ghid” va creste. Iar ghizii “live” trebuie probabil sa se gandeasca de pe-acum la ce-ar putea sa faca in plus pentru a le tine piept “rivalilor” dotati cu cipuri electronice.Telefonul – critic de artaMulte muzee, odata impotriva telefoanelor galagioase, incurajeaza acum folosirea acestor aparate. Anul trecut, zeci de institutii de arta, printre care muzee din Los Angeles, Washington si Minneapolis, au inceput sa ofere ghiduri interactive pentru telefonul mobil, cele mai multe fiind gratuite. Alte zeci de astfel de institutii se pregatesc sa implementeze asemenea servicii.Insa intrarea mobilului pe salile muzeelor are o istorie interesanta. Marile muzee europene au adoptat deja de cativa ani moda ghidurilor audio care dau informatii la cerere despre diverse picturi sau sculpturi, prin tastarea, pe un gadget dotat cu casti pe care il primeste la intrare, a unui cod afisat alaturi de exponat. Tocmai pentru ca aceste gadgeturi au un design pe care oamenii de multe ori il gasesc greu de inteles – “Pe ce buton apas ca sa pun pauza? Cum fac sa mai ascult odata?” – dar si pentru ca unii consumatori se arata ingrijorati de riscul de a purta o pereche de casti care a mai fost purtata de cine stie cati alti oameni, autoritatile mai multor muzee au inceput sa ofere ghiduri audio interactive ce pot fi ascultate pe telefoanele mobile ale vizitatorilor.”In general nu inchiriez ghiduri audio cu casti atunci cand merg intr-un muzeu decat daca gasesc acolo un Monet sau altceva impresionant”, a spus Chris Mengarelli, 53 de ani, care a folosit recent telefonul mobil pe post de ghid in Muzeul de Arta San Jose. “A fost mult mai convenabil decat sa inchiriez un set de casti si nu mi-am mai facut griji ca as putea sa contactez vreo boala transmisibila”, a explicat el, citat de presa internationala.Folosirea acestui tip de serviciu este simpla. Vizitatorii apeleaza de pe mobilul lor un numar de telefon si apoi tasteaza codul exponatului. De regula, toata vizita se poate incadra intr-o singura convorbire, in timpul careia se tasteaza din cand in cand codurile exponatelor, urmate de rularea inregistrarilor audio.Alte muzee, cum este Muzeul de Arta Moderna din San Francisco, au gasit metode diferite de a-i atrage pe fanii tehnologiei, dand posibilitatea vizitatorilor sa descarce fisiere audio, de pe site-ul muzeului, pe care le pot asculta pe iPod sau pe playere audio portabile in timp ce privesc exponatele. Este adevarat insa ca simplul acces la solutii tehnologice moderne nu garanteaza calitatea informatiilor oferite.”Doar pentru ca poti sa asculti descrieri pe telefon despre fiecare piesa dintr-o expozitie, nu inseamna neaparat ca acele mesaje sunt nemaipomenite”, a spus Peter Samis, consultant educational al muzeului din San Francisco. “Muzeele sunt relativ novice in privinta acestui serviciu si nu au experienta in producerea acestui tip de continut”, a mai adaugat Samis.Totusi, se pare ca ghidurile interactive au schimbat modul in care unii vizitatori “consuma” arta.TURUL AUDIOCompania???orase acoperiteTalking Street???New York, Boston, WashingtonSoundwalk???Paris, orase din IndiaJjourneys???orase din ItaliaPodGuides???orase din Belgia si Marea Britanie

  • Mobil junior

    Nu intamplator mobilul arata atat de “special”. Producatorii au avut in minte un obiectiv foarte clar cand au inceput sa comercializeze acest nou tip de gadgeturi. Telefoanele trebuie sa arate ca niste jucarii, pentru a-i atrage pe copii, dar sa se comporte ca niste produse tehnologice de ultima generatie, pentru a-i putea convinge pe parinti sa le cumpere. “Nebunia” a inceput in Japonia, unde concurenta intre producatorii de mobile a devenit atat de apriga incat ei au inceput sa caute noi nise de consumatori. Doar in Japonia, anul trecut s-au cheltuit 275 de milioane de dolari pentru telefoanele mobile si serviciile de telefonie dedicate copiilor, conform datelor publicate de institutul de cercetare Yano din Japonia.In Statele Unite principalii furnizori de servicii de telefonie mobila, precum Verizon, Cingular sau T-Mobile au introdus deja pe piata pachete speciale care includ atat telefoane destinate copiilor, cat si servicii dedicate acestora. Compania Sprint Nextel a lansat in luna aprilie serviciul “Family Locator”, care permite parintilor sa cunoasca in permanenta localizarea telefonului copilului, potrivit presei internationale. De asemenea, parintii pot opta sa fie anuntati in cazul in care copilul nu se afla intr-un anumit loc – cursuri, sala de sport – intr-un anumit moment al zilei.Apel in asteptareIn Romania, ca si in majoritatea tarilor europene, nu exista inca o piata adevarata pentru astfel de telefoane. Este foarte probabil insa ca lucrurile sa se schimbe in viitor – n-ar fi prima oara cand un trend dictat de Asia ar incepe sa prinda si pe batranul continent (vezi 3G-ul).”Asa cum exista un segment foarte bine definit al telefoanelor cu functii de business, se pot identifica si alte segmente importante ca volum in totalul pietei”, observa Catalin Patrasescu, partener al companiei de analiza a pietei SmartPoint. “Sunt necesare personalizari in adresarea categoriilor de consumatori cu atat mai mult cu cat, in ultimii 5-7 ani, filosofia comunicarii mobile a trecut printr-un lant de schimbari importante.”Poate, insa, piata romaneasca sa intre in atentia producatorilor de telefoane mobile pentru copii? “In momentul actual, cu siguranta nu. Unul din motivele principale este faptul ca tehnologiile mobile de localizare, inclusiv GPS, sunt abia la inceput de drum in Romania, iar serviciile 3G inca nu au acoperire nationala”, a explicat pentru TARGET Cristian Cojocaru, GSM Sales Manager la LG Romania. LG este una dintre primele companii din lume care au intrat pe segmentul telefoniei pentru copii.Functii specialeVarsta la care oamenii incep sa foloseasca pentru prima data un telefon mobil scade constant. In acelasi timp, rata de penetrare a telefoniei creste in toate zonele geografice. “Telefonul mobil este la fel de important pentru copil ca si pentru un om matur”, admite Sorin Stoica, fondatorul retailerului de telefoane mobile si accesorii Dasimpex. “In Romania parintii le cumpara copiilor telefoane simple si ieftine, iar majoritatea aleg varianta cartelelor pre-paid in locul abonamentelor”, descrie el obiceiurile de cumparare ale parintilor. “Pe masura ce vor patrunde pe piata o serie mai larga de ofertanti de continut, iar protejarea fata de reclame la anumite servicii nu va fi garantata, telefoanele cu functii speciale vor deveni o necesitate”, prevede analistul de la SmartPoint. “Principiul va fi similar celui aplicat in navigarea pe Internet.”Politist cu butoaneProducatorii de telefoane mobile au mizat pe faptul ca in familia moderna ambii parinti lucreaza si nu pot fi in permanenta langa copiii lor. Copiii au activitati extrascolare la care trebuie sa mearga singuri, iar parintii vor sa stie, in orice moment, unde se afla acestia si daca sunt in siguranta. Astfel, functia GPS (localizare prin satelit), care este intalnita si la unele modele “pentru adulti”, pare sa fie una din functiile cele mai importante ale acestor telefoane. Publicitatea si marketingul pun, bineinteles, accent pe avantajele de a cumpara un astfel de obiect: parintele are un ajutor in plus pentru a-l supraveghea pe cel mic, pentru a comunica cu el atunci cand este la distanta si, sustin producatorii, este si un mijloc rapid pentru copil de a cere ajutor in caz de pericol.Un segment neglijat”Din pacate trebuie sa recunosc ca noi, retailerii, am neglijat aceasta categorie de consumatori pe care o consideram una indirecta, deoarece minorii nu dispun de un venit constant pentru a-si achizitiona o anumita marca de telefon”, spune presedintele Dasimpex. Pretul unui telefon mobil destinat exclusiv copiilor este de aproximativ 100 de dolari pe pietele din Statele Unite sau Japonia. Telefoanele pentru copii au dimensiuni reduse – potrivite pentru mana unui copil -, sunt foarte colorate, au de regula un numar redus de taste pentru simplitate in utilizare si, daca sunt destinate copiilor prescolari, lumineaza in diverse culori. Unele modele de telefoane pentru copii cantaresc foarte putin – in jur de 70 de grame. La nivel mondial segmentul de piata reprezentat de copii si tineri este extrem de atractiv si cu potential ridicat pentru orice producator de telefoane mobile. Asa ca “intr-un viitor nu foarte indelungat, cu siguranta sunt sanse ca aceste produse sa ajunga si pe piata din Romania”, spune Cojocaru. Ce stie sa faca?Cu toate ca designul te duce cu gandul mai degraba la o jucarie, mobilul pentru copii e un gadget destul de complex. Poate fi dotat cu o functie de localizare prin satelit (GPS), sistem de alarma prin care parintii pot fi alertati de copil in caz de pericol, jocuri educative si acces limitat (cenzurat) la Internet. In plus, cu aceste telefoane parintii au posibilitatea de a limita numarul de minute care pot fi vorbite si numerele de telefon care pot fi apelate sau de la care se poate primi apel. De asemenea, au control asupra numerelor de telefon care pot fi stocate in agenda.ENFORA TIC TALKlansare – august 2005Enfora Tic Talk, lansat in august 2005, nu seamana deloc cu un telefon, designul sau fiind similar cu cel al unui cronometru. Este un oval din plastic, cu un ecran alb-negru in mijloc si nu dispune de tastatura. Totul este controlat de un buton circular (un “volan”) si de alte doua butoane. Telefonul se adreseaza copiilor pasionati de jocuri. Gadgetul vine cu cinci jocuri educative create de compania LeapFrog – un joc de ortografie, doua de matematica, Spanzuratoarea si un joc de cultura generala.LG MIGOlansare – martie 2006LG Electronics se adreseaza copiilor prin modelul LG Migo, prezentat la CES (consumer electronic show) in Las Vegas in martie anul acesta. Migo este un telefon de mici dimensiuni, cu un aspect vesel, de culoare verde si cu display LCD. Are doua antene scurte – una pentru captarea semnalului si cealalta pentru serviciul GPS. Are cinci taste – patru pentru apelare rapida si una prin care parintii pot fi alertati in caz de urgenta – si doua butoane pentru acceptarea si respingerea apelurilor. In plus, vine dotat cu 10 tonuri de apel special create pentru copii.FIREFLYlansare – martie 2005 Telefonul mobil pentru copii al producatorului american Firefly, lansat in martie 2005, este un terminal cu doar cinci taste – doua taste pentru apelarea rapida a unuia din parinti, alte doua taste pentru acceptarea si respingerea apelurilor si o tasta prin care poate fi accesata agenda telefonica in care pot fi stocate pana la 20 de numere de telefon. Telefonul Firefly nu permite primirea sau trimiterea mesajelor scrise sau multimedia. Producatorii au vrut sa realizeze un telefon foarte simplu, fiind convinsi ca poate fi acceptat si la ore.

  • Semn de intensificare a concurentei

    Economisti sustin ca practica “mercenarilor de business” (manageri de top care se muta de la un competitor la altul) este un semn de intensificare a concurentei, in special pe pietele de retail. Pe aceste piete, atragerea de clienti s-a transformat intr-o lupta pe viata si pe moarte. Paradoxal, managerii au insa in contractele de munca celebra clauza “non-solicit”, care le interzice acestora, dupa ce au parasit compania, sa atraga clienti sau colegi la noul loc de munca, daca acesta este incompetitie cu angajatorul anterior.

  • Alexander cel Mare

    Cand vine vorba de achizitii extravagante, majoritatea milionarilor se limiteaza la ultimul model de masina nervoasa sau la o vila de dimensiunile unui hotel, pe care nu apuca niciodata sa o strabata in intregime. Insa pentru Scott Alexander, antreprenorul englez supranumit “cel mai vanitos britanic”, asemenea lucruri sunt mult prea banale.Magnatul si-a cumparat un orasel intreg pe litoralul bulgar, pe care intentioneaza sa-l boteze cu numele sau. “M-am hotarat sa-l numesc Alexander, ceea ce presupun ca este un gest cam impertinent. Insa e mai amuzant asa, iar numele bulgar oricum este foarte greu de pronuntat,” a raspuns el amuzat de reactiile presei care catalogheaza intentia sa ca una deplasata si egoista. Gestul sau nici macar nu e atat de surprinzator, pentru un om care a dedicat un intreg perete din penthouse-ul sau din Manchester unui portret propriu si care a facut din extravaganta un stil de viata. Omul de afaceri de 31 de ani intentioneaza sa faca din “Alexander” o statiune luxoasa pentru englezi si afirma ca toti cei 1.000 de rezidenti ai statiunii pe care a achizitionat-o cu 4,5 mil. euro sunt “foarte incantati” de proiectul sau. “Bulgaria este o tara care va fi pe val in scurt timp. Eu prevad o masiva explozie imobiliara in zona. Motivele: Bulgaria are plaje pitoresti, incepand cu luna mai si pana in octombrie vremea este frumoasa, iar mancarea este fantastica si ieftina,” spune Scott Alexander.

  • Credinta in afaceri

    Un economist american, John Grubber, a demonstrat ca daca o persoana isi dubleaza ritmul de participare la slujbele din Biserica, isi va creste veniturile cu 10%. Pentru ca oamenii care merg la Biserica isi impartasesc necazurile, se relaxeaza si au sanse sa munceasca mai cu spor, deci sa faca mai multi bani. Mizand sau nu pe teoriile lui Grubber, Biserica Ortodoxa Romana a intrat serios in afaceri. Ea a concesionat recent un hotel de doua stele din Sibiu companiei Continental Hotels. Hotelierul vrea sa investeasca 3 milioane de euro in amenajarea hotelului pentru a-l aduce la un nivel de patru stele. Biserica a obtinut hotelul Bulevard de la un fost proprietar, in urma unei cereri de retrocedare. Si arhiepiscopia Alba-Iulia are ganduri mari in business, dat fiind faptul ca a vandut pe piata Rasdaq un pachet de actiuni la VES Sighisoara, pentru a-si putea plati datoriile. Arhiepiscopia mai are in prezent pe Bursa actiuni la VES Sighisoara si la Banca Transilvania. In total, valoarea portofoliului sau se ridica la 80.000 de euro. Arhiepiscopia isi finanteaza investitiile pe piata de capital in cea mai mare parte din vanzarile de lumanari si de tiparituri religioase.Reprezentantii arhiepiscopiei au motivat ca au fost fortati sa vanda din actiunile detinute la VES pentru ca aveau nevoie de lichiditati. Ei au mai explicat ca plasamentul pe bursa nu a fost realizat cu intentii speculative, ci pentru a ajunge la o participatie de 30% din capitalul societatii VES. Obiectivul nu a fost atins din cauza lipsei de bani. Arhiepiscopia Alba au afirmat ca desi investitiile pe bursa sunt mai riscante, vor sa ramana activi pe piata de capital, pentru ca, spre deosebire de alte parohii, care au proprietati, ei nu au aceste bunuri care sa le aduca venituri constante.

  • La dublu cu DaimlerChrysler

    Dupa succesul Logan-ului, Romania a inceput sa devina interesanta pentru gigantii industriei auto. Primul semn este decizia concernului germano-american DaimlerChrysler de a intra pe piata romaneasca din 2007, printr-un joint-venture cu Autorom – firma controlata de omul de afaceri Ion Tiriac. Noua entitate, care se va numi cel mai probabil DaimlerChrysler Romania, se va ocupa de partea de import si distributie a marcilor detinute de grupul auto. Detaliile legate de parteneriat nu au fost stabilite deocamdata, insa controlul nu va mai fi in mana lui Tiriac. Autorom este in prezent importatorul exclusiv al marcilor Mercedes Benz, Chrysler, Jeep, Smart si Dodge, detinute de DaimlerChrysler. Cifra de afaceri pe anul trecut a Autorom a fost, conform unor estimari oficiale, de aproape 50 de milioane de euro, 80% din venituri provenind din importurile autoturismelor Mercedes. In 2005 au fost vandute pe piata romaneasca, in total, 3.746 de autovehicule produse de DaimlerChrysler.Joint-venture-ul cu DaimlerChrysler se inscrie in logica fostului tenisman – a carui avere a fost estimata anul trecut, de Business Magazin, la peste un miliard de euro – de a se asocia cu nume mari din Occident, asa cum a facut si in cazul societatii de asigurari, al bancii Ion Tiriac sau al parteneriatului cu nemtii de la Metro.

  • Se poarta anonim

    Companiile franceze se gandesc la promovarea unor proceduri “obiective” de lupta impotriva discriminarii: introducerea CV-ului anonim. Cum victimele discriminarii sunt in principal imigrantii, un CV fara nume, poza sau detalii de nationalitate ar insemna egalitate in sanse in randul candidatilor. Exista foarte multe persoane de culoare al caror CV este respins doar din cauza numelui “strain” sau al pozei care nu corespunde look-ului “? la francaise”. CV-ul anonim a intampinat si reactii reticente: “ceea ce nu poate fi masurat ramane nesemnificativ”, spune un manager francez, invocand alte metode mai eficiente de recrutare, cum ar fi testele.La inceputul anului trecut insusi primul-ministru, Jean-Pierre Raffarin, a relansat ideea CV-ului anonim. Dar parerea tipic franceza este ca acest CV anonim nu poate rezolva mare lucru, fiind vazut doar ca o solutie ipocrita si demagogica. Compania franceza de asigurari AXA testeaza noua politica de recrutare de ceva vreme. Pe site-ul companiei campurile ca “Nume”, “Prenume”,”Sex”, “Adresa” sau “Nationalitate” sunt ascunse in timpul analizei formularelor de candidatura. Scepticii spun ca in prima faza angajatorul nu si-ar da seama de nationalitatea candidatului, dar la interviu dezamagirea va fi cu atat mai mare si vor exista scuze de genul: “Ne pare rau, dar postul este deja ocupat. Avem CV-ul dumneavoastra in baza noastra de date si va vom contacta de indata ce va aparea un post corespunzator”.Franta cere creiere care sa ajute la cresterea economica si totusi exista multe companii care, la interviuri, isi favorizeaza clar “compatriotii”. Oficialii francezi spun ca pe principiul libertate, egalitate, fraternitate, toate companiile invoca empatia, dar un sistem care sa lupte impotriva discriminarii este inca departe.

  • Tipii de la cablu

    Dar zambetul linistit al lui Whitacre, un texan de 64 de ani, i-a descumpanit si pe cei mai aprigi critici ai strategiei sale. Pariul de care seful SBC era sigur si pe care a mizat inca 4 miliarde de dolari dupa achizitia AT&T se numea IPTV (Internet Protocol TV), un concept nou care avea sa creeze puntea de legatura intre serviciile de internet si industria de home-entertainment. IPTV este tehnologia care permite transportarea semnalului TV in format digital (de unde rezulta o calitate superioara a imaginii si a sunetului) prin cabluri pe care in mod normal “circula” Internetul, pana in casa consumatorului.De 10 ori intr-un anDoi intreprinzatori romani, Silviu Sabau si Iosif Szavuj, au facut pasul inaintea concurentei si au mizat la randul lor 1 milion de euro pana in prezent in furnizarea de servicii IPTV pe piata romaneasca. Cei doi detin compania Ines, cu afaceri estimate la 6 milioane de euro anul trecut, unul dintre cei mai importanti furnizori de servicii internet si solutii de telecomunicatii din Romania, serviciile IPTV din oferta companiei devenind operationale spre finalul anului trecut.Rezultatele iNes nu sunt foarte spectaculoase deocamdata – compania avea, la finalul anului trecut, doar 50 de abonati la IPTV, mult sub asteptarile initiale, in conditiile in care pretul pachetului de instalare se ridica la cateva sute de euro, iar aria de acoperire a serviciilor e destul de limitata – Bucuresti si imprejurimile sale. Anul acesta business-ul a prins viteza, numarul clientilor ajungand deja la circa 500, potrivit lui Radu Rusu, director al diviziei IPTV la iNes.Mai dureaza 5 aniServiciul IPTV din oferta iNes costa 100 de euro pe luna, pentru persoane fizice si 250 de euro pentru clientii corporatisti, in care sunt incluse si servicii de telefonie si acces la Internet. Conform oficialilor iNes, 80% dintre clienti sunt consumatori individuali si restul sunt companii, fiind vizate in special zonele rezidentiale din Baneasa si Iancu Nicolae, unde serviciile de cablu nu ofera o calitate a imaginii suficienta pentru televizoarele cu ecrane plate, cu diagonale de peste 30 de inci (peste 76 de centimetri). “Cred ca iNes a luat-o inaintea pietei. Mai pot aparea si alti operatori cu oferte, dar ramane de vazut daca este un model de business convingator”, spune Dinu Malacopol, director de Internet si date la UPC/Astral, unul dintre principalii jucatori din piata serviciilor de telecomunicatie din Romania. Va putea, insa, televiziunea interactiva prin IP sa ia locul televiziunii traditionale? “Cu siguranta in urmatorii 5 ani televiziunea clasica prin cablu va fi inlocuita de televiziunea interactiva IPTV”, este de parere Cristian Buha, Client Service Director la iNes. Pentru asta, este nevoie insa de servicii cu valoare adaugata mare, sunt de parere alti specialisti din piata. Dinu Malacopol spune ca peste 5 ani va exista o piata pentru serviciile IPTV in Romania, insa “si oferta va fi mai variata si specializata”. Si explica: “de pilda, posturi TV pentru pasionatii de numismatica sau de barci cu motor, realizate sau macar traduse in limba romana”. Malacopol spune ca UPC nu are deocamdata in pregatire un astfel de serviciu si crede ca “piata nu este pregatita”, pentru ca numarul celor interesati este inca prea mic. Furnizarea serviciilor video-on-demand face parte si din strategia RomTelecom, care ia in considerare oferirea de servicii de IPTV in viitor. Consumatorii “tintiti” de companie vor fi “utilizatorii tineri, interesati de tehnologiile moderne”, conform lui Dan Nastasa, seful diviziei de dezvoltare de produse a RomTelecom.Potrivit estimarilor reprezentantilor iNes de la momentul lansarii serviciului IPTV, Bucurestiul este o piata de circa 10.000 de abonati, intr-un interval de 3 ani, iar pe masura ce vanzarile de echipamente de infrastructura necesare vor creste, acestea se vor ieftini, ceea ce va influenta pozitiv costul. Grila de posturi cuprinde in momentul de fata circa 100 de posturi TV. “Numarul programelor este in crestere pe masura obtinerii de noi licente si a diversificarii cererii din partea utilizatorilor”, spune Buha. Functia “timeshifting” e disponibila deocamdata pentru 6 posturi TV, functie care permite redifuzarea in orice moment a oricarei emisiuni transmise pe posturile PRO TV, Antena1, TVR 1, Prima, Euforia, si Realitatea in ultimele 48 de ore. Varujan Pambuccian, presedintele Comisiei IT&C din Camera Deputatilor, este ceva mai optimist in privinta viitorului IPTV. “Romania este pregatita, acesta este viitorul”, spune el. Pambuccian este de acord ca mai exista scepticism in piata, insa spune ca orientarea consumatorilor catre IPTV “se va intampla mai curand decat credem”. Nici macar argumentul preturilor mari nu-l sperie: “Lucrurile de genul asta incep scump si se termina ieftin”. Si, cel putin privind la exemplul computerelor si al accesului la Internet, pare sa aiba dreptate. Piata romaneasca de Internet si date este estimata la aproximativ 250 de milioane de euro in 2005, cu o rata medie de crestere anuala de 15%.Milioane de programe-hibridPentru a putea avea acces la acest serviciu nu este necesar un computer si nici macar un televizor high-end (cu toate ca cea mai buna experienta de vizionare se obtine pe ecrane tip plasma sau LCD). Oferta furnizorilor include un set-top box, o “cutiuta” in care semnalul digital e convertit in semnal TV compatibil cu orice televizor. Pe langa faptul ca serveste la decodarea imaginilor si transmiterea semnalelor TV, set-top box-ul poate oferi mai multe functii printre care video la cerere (VOD), ghid electronic de programe (EPG), managementul drepturilor digitale (DRM- se refera la administrarea drepturilor de autor in mediul digital) si o varietate de servicii multimedia interactive.De asemenea, IPTV ofera posibilitatea receptionarii simultane a milioane de programe-hibrid, obtinute din combinarea programelor de televiziune, filmelor, site-urilor web si chiar a jocurilor pe calculator. Spre exemplu, o functie a unui software pentru IPTV de la Microsoft permite vizionarea a mai multor meciuri de baseball in acelasi timp, utilizatorul putand alege ce anume vrea sa urmareasca, fiind disponibile si statistici despre jucatori. IPTV permite personalizarea grilei de programe, tehnologia permitand inregistrarea emisiunilor si difuzarea lor dupa un interval de timp, la cerere si in ordinea dorita. In plus, tehnologia permite oferirea de servicii de tip video-on-demand – anumite evenimente, concerte, meciuri, filme, pot fi cumparate si livrate la cerere, doar celor care vor sa le vada, plata fiind facuta “la bucata”.Germanii au ales microsoftDeutsche Telekom, cea mai mare companie de telecomunicatii din Europa, a anuntat la inceputul acestui an ca a selectat platforma software Microsoft ca solutie tehnica pentru lansarea serviciile sale de IPTV in 10 orase din Germania. Operatorul va investi 3 mld. euro pentru a crea o noua retea de fibra optica, care ar urma sa includa intr-un inel de mare viteza 50 de orase din Germania pana in 2007. Viteza de transfer a datelor in retea va fi de aproximativ 50 MB/secunda, de cinci pana la zece ori mai rapida decat cea mai buna conexiune broadband actuala. Valoarea tranzactiei cu Microsoft este a doua ca marime dintre toate tranzactiile ce au avut ca obiect platforma software Microsoft IPTV Edition.Ce are in plus1. Calitate mai buna a imaginii deoarece semnalul TV este digital2. Serviciul de baza permite vizionarea programelor difuzate cu mult timp in urma (programele sunt inregistrate pe server), prin aplicatia “timeshifting”3. Propria ta grila de televiziuni si serviciul EPG (electronic program guide) care permite vizionarea ghidului de programe propriu4. Mai puteti avea un serviciu care va permite sa inregistrati anumite emisiuni dorite – similar cu optiunile oferite de un videorecorder Serviciul se numeste PVR – personal video recording5. Prin IPTV aveti si posibilitatea comandarii de programe la cerere (VOD – video on demand), cu plata “la bucata” Cei mai mari furnizori IPTVKingston Interactive Television, lansat in Marea Britanie in octombrie 1999Fastweb in ItaliaImagenio, operator Telefonica in SpaniaYahoo! BB / Softbank in JaponiaNow Broadband TV in Hong Kong, lansat in 2003SuperSun in Hong Kong, lansat in 2005Media on demand (MOD) in China, operator Chunghwa TelecomHomechoice in Marea Britanie