BusinessMagazin

Blog

  • 100 tineri manageri de top. Alexandru Rădulescu, Pedro Grup: Calităţile pe care le apreciez cel mai mult sunt: onestitatea, buna-voinţă şi adaptabilitatea, dar şi iniţiativa şi asumarea responsabilităţii

    Alexandru Rădulescu, Chief Sales Officer, ARQA , Pedro Grup, 39 de ani

    Cifră de afaceri (2023): 118,2 mil. lei

    Profit net: 15,4 mil. lei

    Număr de angajaţi: 78

    „Calităţile pe care le apreciez cel mai mult sunt: onestitatea, buna-voinţă şi adaptabilitatea, pe de o parte, dar şi iniţiativa şi asumarea responsabilităţii, pe de altă parte. La polul opus, defectul pe care nu îl pot accepta este lipsa sincerităţii.”

    De-a lungul carierei de 18 ani, Alexandru Rădulescu a gestionat vânzarea, atât direct, cât şi prin intermediul echipelor coordonate, a 17 proiecte rezidenţiale, însumând peste 1.000 de unităţi locative, cu o valoare totală de 150 de milioane de euro şi a coordonat şi format peste 50 de consultanţi imobiliari.

  • Câciu: Guvernarea este un lucru mai serios decât orice. Nu preşedintele conduce guvernul

    „Avem nevoie de un Partid Social Democrat puternic în Parlamentul României. Vedem rezultatul alegerilor prezidenţiale pe turul întâi şi vreau să fim foarte bine înţeleşi. Vedem deja efecte negative în economia României. Nu cred că mai e un secret pentru nimeni că dobânzile au crescut cu un punct procentual. Vorbesc de dobânzile la care se împrumută statul, vedem bursa negativ, totul în roşu. Şi asta înseamnă, de fapt, reacţia investitorilor României faţă de o posibilitate, pe de o parte, ca România să intre într-un derapaj, pe de altă parte să intre în austeritate. Românii trebuie să ştie că nu vrem să repetăm nici dieta Boc, nici dieta Câţu cu austeritatea. (…) De fiecare dată, când Partidul Social-Democrat a fost la guvernare, s-a văzut un echilibru în societatea românească. Trebuie ca duminică toţi oamenii să înţeleagă că aleg între un viitor sigur sau aleg un experiment”, spune Adrian Câciu.

    El afirmă că „cel mai important pentru toţi românii, pentru duminică, este să iasă la vot şi să voteze Partidul Social-Democrat”

    „Am foarte mare încredere în luciditatea românilor. Atenţie, vorbesc de Parlamentul României. Guvernarea este un lucru mai serios decât orice. Parlamentul României trebuie să aibă ca prim partid politic Partidul Social-Democrat. Este, dacă vreţi, garanţia pentru ceea ce înseamnă o Românie dezvoltată pe de-o parte, dar şi un nivel de trai în creştere. Gândiţi-vă această iarnă cum va fi cu liberalizarea preţurilor la energie. Gândiţi-vă haosul de pe piaţele financiare. Gândiţi-vă ca România să nu mai fie mâine finanţată, mâine vorbind după alegeri. Nu cred că România îşi doreşte, şi românii îşi doresc un haos în această ţară. Asta e mesajul meu. Atenţie, noi discutăm de guvernare. Nu preşedintele conduce guvernul”, adaugă social-democratul.

    Potrivit lui Adrian Câciu, PSD este „un partid care a demonstrat întotdeauna că a avut grijă de românii”.

    Candidatul PSD la alegerile prezidenţiale, Marcel Ciolacu, a ratat intrarea în turul doi, după ce s-a clasat pe locul trei, după independentul Călin Georgescu şi Elena Lasconi (USR).

  • Mihai Tudose, ironic: O să ne dăm toţi demisia şi o să plecăm în munţi şi închidem PSD-ul

    „Probabil ca va fi o alianţă de guvernare. Avem toate opţiunile deschise. Opţiunea 1 este să rămânem la guvernare. PSD este, totuşi cel mai mare partid”, a spus Mihai Tudose, referitor la viitorul politic al Partidului Social Democrat.

    Întrebat dacă îşi va da demisia, în condiţiile în care candidatul PSD nu a intrat în turul al doilea, el a spus ironic, că „o să ne dăm toţi dimisia şi plecăm în munţi şi închidem PSD-ul”.

    Tudose a recunoscut că ceea ce s-a întâmplat „este un eşec. Asta e. O să tragem concluziile după. Nu acum, în timpul războiului”.

    El a mai spus că „dacă românii vor alege din nou un experiment, facem experimentul ăla, că românii sunt stăpâni pe ţară, nu altcineva”.

    Cât despre prezenţa la alegeri, Tudose este de părere că „pe data de 1 decembrie cred că va fi o prezenţă cel puţin la fel de mare. Peste 50%”.

  • Romanian Business Leaders: Strângem rândurile pentru libertate şi democraţie! Facem apel către toate forţele democratice pentru un front comun pro euro-atlantic

    Asociatia Romanian Business Leaders (RBL) face un apel la toate fortele democratice pentru a face front comun pro euro-atlatic la alegerile parlamentare şi prezidentiale, având în vedere rezultatul primul tur din 24 noiembrie.

    ”Alegerile din 24 noiembrie 2024 sunt un duş cu gheaţă pentru democraţia românească. Un candidat cvasi-necunoscut electoratului, declarat pro-rus reuşeşte să câştige primul tur al alegerilor prezidenţiale cu un scor de 22,95% cu un avans considerabil faţă de locul 2.

    Romanian Business Leaders este un susţinător ferm al valorilor europene: libertate, democraţie, piaţă liberă. Vrem Europa acasă cu tot ceea ce înseamnă ea: prosperitate, locuri de muncă bine plătite, educaţie, locul în care copiii noştri să îşi dorească să trăiască”, se arată în mesajul RBL.

    Asociatia liderilor de business sustine că România are nevoie de maturitate politică şi de un compromis politic major din partea partidelor pro occidentale pentru a ne asigura ca vom avea şi pe viitor libertatea pe care am câştigat-o greu acum 34 de ani.

    ”Rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale trebuie văzut ca un vot de blam pentru actuala clasă politică. Teme populiste, anti UE, anti NATO au prins tracţiune în rândul a peste 2 milioane de alegători care au oferit un vot anti-sistem. E un moment de răscruce pentru societatea românească! Facem apel la PSD, PNL, USR şi UDMR şi la celelalte forţe politice democratice să creeze un front comun pentru apărarea democraţiei de vântul rece dinspre Est”.

    RBL atrage atentia că pentru un mediu antreprenorial prosper şi pentru o societate în care să vrem să trăim avem nevoie în continuare de o democraţie funcţională, de existenţa unui ecosistem de business ancorat în legislaţia europeană şi în piaţa unică, de stabilitate fiscală, instituţională şi politică. România trebuie să rămână angrenată activ în menţinerea progresului economic şi social, spun membrii asociatiei.

    În acest context, Romanian Business Leaders susţine menţinerea parcursului pro-european şi pro-atlantic, ”unica şansă a României de a se rupe de trecut şi de a privi spre viitor prin lentile europene. Susţinem parcursul pro-european şi pro-atlantic, singurul care ne-a adus prosperitate şi pace!„

     

  • Rundă de 21 mil. dolari pentru un start-up care construieşte agenţi vocali AI care pot gestiona autonom sarcini complexe

    PlayAI, o platformă de inteligenţă artificială vocală cu sediul în Palo Alto, a anunţat o rundă de finanţare seed de 21 milioane de dolari condusă de Kindred Ventures şi 500 Global, cu participarea Race Capital, Y Combinator, Soma Capital, Pioneer Fund şi TRAC. PlayAI (anterior PlayHT), se prezintă ca „interfaţa vocală a AI”. Clienţii pot alege dintre mai multe voci predefinite sau pot clona o voce şi pot utiliza API-ul PlayAI pentru a integra 

    text-to-speech în aplicaţiile lor. Finanţarea de 21 mil. dolari va accelera dezvoltarea modelelor vocale generative AI şi a platformelor PlayAI, inclusiv modelul său recent lansat PlayDialog, despre care compania spune că stabileşte un nou standard pentru vorbirea naturală, asemănătoare celei umane. „Vorbirea ca interfaţă explodează în popularitate, şi am ştiut încă de la început că este o oportunitate imensă”, a declarat Mahmoud Felfel, un fost inginer la WhatsApp şi cofondator şi CEO al PlayAI. „Construirea de agenţi vocali care pot conversa ca oamenii şi pot gestiona autonom sarcini complexe nu este o sarcină uşoară, şi sunt extrem de mândru de ceea ce a realizat echipa noastră.“ 

    Această finanţare ne va ajuta să ne îndeplinim viziunea de interfeţe vocale puternice, emotive şi asemănătoare oamenilor pentru orice aplicaţie”, a adăugat Felfel.  

     

  • Indicele ROBOR continuă să crească: cotaţia indicelui la 3 luni a atins marţi 5,87%, faţă de 5,81% la începutul săptămânii

    Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele retail în lei contractate înainte de luna mai 2019, precum şi pentru creditele curente ale companiilor în lei, a afişat marţi o cotaţie de 5,87%, în creştere de la 5,81% la începutul săptămânii.

    Începând cu14 noiembrie, indicele ROBOR la 3 luni şi-a reluat creşterea, depăşind 5,55%, nivel la care staţiona din 3 septembrie 2024.

    Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa interbancară, inflaţie şi politica fiscală.

    Excesul de lichiditate pe piaţa interbancară persistă, însă nivelul a scăzut în octombrie la circa 27 mld. lei, medie zilnică, după ce în primele 9 luni/2024 media zinică a fost de 50 mld. lei.

    În cea mai recentă şedinţă de politică monetară, BNR a menţinut dobânda-cheie la 6,5% şi a majorat prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2024 până la 4,9%, iar Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a sugerat că banca centrală nu are un scenariu exploziv, cu toate creşterile inflaţia urmând să rămână sub 5%.

    Tot marţi, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 5,92%, de la 5,87% luni, iar indicele ROBOR la 12 luni a fost cotat la 5,96%, de la 5,92% la începutul săptămânii.

     

  • Costurile la care se împrumută România ating maximul din 2023 încoace după surpriza-şoc a primului tur, percepţia de risc – prin prisma CFD-urilor, populare în criza din 2008, creşte, iar Bursa scade. Şeful Trezoreriei: Rezultatul alegerilor creşte foarte mult incertitudinea şi asta se reflectă în condiţiile de piaţă

    Surpriza-şoc a primului tur al alegerilor pentru cea mai importantă funcţie în stat, câştigat de un candidat independent care în sondaje nu era nici măcar în top 5, îi determină pe investitori să-şi recalibreze şi să repoziţioneze strategia pentru România întrucât dintr-odată încorporează un risc suplimentar: un candidat anti-Nato, anti-UE şi cu simpatii legionare şi discurs pro-Rusia care a bătut de pe TikTok întreaga structură a partidelor.

    Astfel, randamentele titlurilor de stat pe 10 ani – costurile la care se împrumută statul român – au crescut şi marţi dimineaţă, după aprecierea de luni, şi au atins la un moment dat un maxim din 2023 încoace, respectiv 7,5%, în timp ce percepţia de risc – prin nivelul cotaţiilor CDS (credit default swap) a urcat de la 159 de puncte la 172,5 puncte. La ora redactării acestei ştiri, Bursa de Valori Bucureşti scade pentru a doua zi la rând, declinul indicelui BET fiind de 0,16%.

    “Este din cauza incertitudinii politice şi a modului în care noul Guvern va putea implementa măsurile de ajustare agreate cu Comisia Europeană. Rezultatul alegerilor creşte foarte mult incertitudinea şi asta se reflectă în condiţiile de piaţă pentru România”, spune Ştefan Nanu, director general al Trezoerieri Statului.

    Pe lânga incertitudinea politică, prima de risc a României s-a majorat şi ca urmare a deficitului bugetar ridicat şi nevoilor de finanţare. Adrian Codirlaşu, preşedinte CFA România, spune că în general, statul este cel mai bun debitor în monedă locală, prin urmare rata de dobândă la care se împrumută statul în monedă locală este cea mai redusă rată de dobândă dintr-o economie.

    “Prin urmare, o majorare a ratei de dobândă plătită de guvern antrenează o majorare a costurilor finanţării pentru întreaga economie (gospodării şi companii). Agenţiile de rating menţionează două ancore care menţin ratingul actual al României: apartenenţa la Uniunea Europeană, precum şi programul PNRR. Prin urmare, este extrem de important, pentru stabilitatea financiară, menţinerea României în cadrul acordurilor pe care le are cu Uniunea Europeană, PNRR fiind de departe cel mai important. Orice blocare a fondurilor europene, în contextul deficitelor gemene extrem de ridicate, poate avea consecinţe importante în ajustarea primei de risc şi, implicit, a yield-urilor obligaţiunilor româneşti”.

    Pe de altă parte, leul a rămas uşor neschimbat în raport cu euro – pe piaţa interbancară fiind acum cotat la 4,9771 lei, cel mai probabil pe fondul interveneţiei băncii centrale.

    Călin Georgescu, despre care britanicii de la Financial Times scriu că este un politician pro-rus şi de extremă dreaptă, a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale din România, potrivit comisiei electorale, dând o lovitură majoră establishment-ului politic al ţării.

    Călin Georgescu, fost membru al partidului naţionalist radical AUR, a candidat ca independent şi nu a fost văzut ca un favorit. Deoarece niciun candidat nu a obţinut mai mult de 50 % din voturile de duminică, Georgescu va participa la un tur de scrutin peste două săptămâni.

    Dacă va câştiga, Georgescu va deţine cea mai puternică funcţie din România, cu dreptul de a desemna prim-ministrul, de a purta discuţii de coaliţie şi de a avea ultimul cuvânt în materie de securitate şi politică externă.

    „Acesta este un cutremur politic”, a spus Costin Ciobanu, cercetător la Universitatea Aarhus din Danemarca. „Nimeni nu a prezis acest lucru”.

    Alegerile au avut loc într-un context de nemulţumire faţă de status quo, guvernul de coaliţie al lui Ciolacu confruntându-se cu acuzaţii de corupţie şi proastă gestionare, scrie Financial Times.

    Georgescu a contestat anterior apartenenţa României la NATO, susţinând că ţara nu a văzut beneficii clare din partea alianţei.

    El a criticat, de asemenea, amplasarea unui scut antirachetă în România, în declaraţii care îi fac ecou preşedintelui rus Vladimir Putin.

    În 2020, el l-a numit pe Putin unul dintre puţinii „lideri adevăraţi” din lume şi a afirmat că preşedintele rus „îşi iubeşte ţara”.

    În perioada în care a fost membru de onoare al AUR, Georgescu a atras o condamnare generalizată pentru că a susţinut foşti lideri români de extremă dreaptă. De asemenea, el s-a referit la dictatorul pro-nazist al României, Ion Antonescu, sub a cărui guvernare au fost ucişi sute de mii de evrei, ca la un „martir”.

     

     

              

    ​

  • Paleologu: Călin Georgescu este opera lui Iohannis, este un demagog desăvârşit, cu ton de guru

    „E vorba şi de spirit critic, să poţi analiza un discurs, să-ţi dai seama unde ai de-a face cu fracturi de logică, efectiv, cu bazaconii, e o problemă de educaţie, în mare măsură”, spune Theodor Paleologu despre succesul lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidenţiale

    Fostul ministru al Culturii spune că „Aristotel vorbeşte la un moment dat despre cum se poate susţine un regim politic pe o durată mai lungă, cum poate regimul democratic să reziste în timp şi el spune că pentru asta, e nevoie de o educaţie democratică. Or ce s-a întâmplat duminică tocmai asta arată, o carenţă enormă în materie de educaţie. Cum poţi să crezi bazaconiile pe care le debitează un şarlatan precum Călin Georgescu?”.

    Theodor Paleologu consideră că eşecul PSD şi PNL în alegerile prezidenţiale este un lucru bun pentru democraţia românească: „Trebuie să vedem şi partea plină a paharului şi anume că pentru prima dată din 1989 încoace, candidaţii celor două mari partide, primelor două mari partide, n-au intrat în turul II, este un lucru extraordinar şi foarte bun pentru democraţie ca Mucea şi Căcâcea să fie eliminaţi din competiţia electorală, este un lucru extraordinar că am scăpat de Ciucă şi Ciolacu, era o ruşine felul în care au condus România”.

    În opinia lui Theodor Paleologu, „cea mai importantă moştenire a lui Iohannis este Călin Georgescu în turul II, este opera preşedintelui Iohannis, prin asta va rămâne în istorie, este preşedintele care a stat degeaba zece ani, până l-a băgat pe Călin Georgescu în turul II, este un eşec monumental pentru această preşedinţie mediocră şi complet sterilă”.

    Fostul ministru al Culturii subliniază că „oferta electorală în acest an a fost absolut lamentabilă şi de aia ne trezim cu un nebun în turul II, pentru că în comparaţie cu mediocritatea celorlalţi, ăsta spune nişte bazaconii care reţin atenţia. Oamenii politici se joacă cu focul, partidele se joacă cu focul, tot propunând candidaţi mediocri, lipsiţi de cultură, fonfi, în felul ăsta ridică un asemenea demagog, care are aplomb, vorbeşte cu aplomb, spune bazaconii, dar le spune cu aplomb. În comparaţie cu el, ceilalţi sunt incapabili să înşiruiască nişte fraze”.

    Theodor Paleologu îl consideră pe Călin Georgescu ”un demagog desăvârşit. Cine vorbeşte întotdeauna despre popor? Demagogul. Demos înseamnă popor (…). El nu are altă referinţă, decât poporul român, poporul care are întotdeauna dreptate, e poporul primordial. Călin Georgescu este un protocronist. Protocronismul este o ideologie, mă rog, inventată, creată în anii 70, în vremea lui Ceauşescu, sigur că are antecedente mai vechi protocronismul, este ideea că poporul român este poporul care le-a inventat pe toate, noi am inventat scrierea, noi am inventat prima limbă, limba română e limba primordială, poporul geto-dac e poporul primordial, toate ideile religioase, toate ideile filozofice, toate ideile ştiinţifice provin de la poporul primordial geto-dac. Asta crede Călin Georgescu sau pretinde că crede, că s-ar putea să fie o pură demagogie”.

    În opinia fostului ministru, „Călin Georgescu are şi un ton de guru, pentru că a învăţat, a citit despre Codreanu, despre felul misterios în care se exprima, nu spune niciodată ceva clar, sunt numai generalităţi despre Dumnezeu, despre Iisus Hristos, ştiinţa toată este Iisus Hristos, ăsta este un citat din gândirea lui Călin Georgescu”.

    Theodor Paleologu atrage atenţia că „în momentul de faţă, alegerea este între Rusia şi Europa, adică o eventuală victorie a lui Călin Georgescu ar fi un dezastru pentru democraţia română, aşa cum e ea, cu defecte, nu pentru sistem, cum se spune, pentru că Georgescu este un produs al sistemului (…). Alegerea nu este pentru Elena Lasconi, ci împotriva unui dezastru”.

  • Secretele din spatele campaniei electorale online a lui Călin Georgescu, explicate de un expert

    Ardeleanu subliniază că strategia digitală a lui Călin Georgescu a fost bine gândită şi executată, cu un accent special pe platforma TikTok, unde candidatul a obţinut o vizibilitate impresionantă.

    Deşi cifrele de urmăritori ale lui Georgescu pe Facebook (83.000), Instagram (30.000) şi YouTube (49.500) nu sunt impresionante, TikTok-ul a fost canalul care i-a adus cele mai mari beneficii.

    Ultimele trei videoclipuri ale sale pe această platformă au generat milioane de vizualizări: 1,7 milioane, 655.000 şi 3,1 milioane, cu un raport „likes to views” de 4-5%, ceea ce sugerează un reach organic excelent.

    Tipuri de conţinut şi tactici folosite

    Campania sa de social media s-a axat pe distribuirea fragmentelor din podcasturi şi emisiuni, un format validat pentru potenţialul viral pe platformele digitale. Aceste clipuri, simple din punct de vedere al producţiei, au fost adaptate pentru mai multe platforme, cu descrieri diferite, ceea ce a maximizat impactul mesajului.

    De asemenea, testimoniale din partea unor persoane influente au transferat credibilitatea acestora către candidatul Georgescu, consolidând imaginea sa publică.

    Persoane plătite şi conturi false

    Un alt aspect remarcabil al campaniei a fost gestionarea comentariilor. Ardeleanu a observat că Georgescu a fost omniprezent în secţiunile de comentarii de pe TikTok, unde postările în favoarea sa primeau mii de aprecieri.

    „Acest nivel de engagement şi fidelitate este fabulos”, a comentat Ardeleanu, sugerând că ar putea fi vorba de o structură bine pusă la punct, care să includă persoane plătite şi conturi false.

    Reclamele plătite şi transparenţa TikTok

    Deşi Georgescu a declarat public că nu a cheltuit bani pe reclame, lipsa de transparenţă a TikTok face dificilă verificarea acestui aspect. Totuşi, promovarea sa organică pe social media echivalează, potrivit lui Ardeleanu, cu sute de mii de euro, oferindu-i totodată o imagine mai autentică decât ar fi obţinut prin reclame plătite.

    Câmpul de bătălie va fi din nou pe social media

    Ardeleanu consideră că succesul lui Georgescu reprezintă o poveste de tip „David vs. Goliat”, unde strategia bine gândită şi execuţia pe social media au învins bugetele mari ale altor candidaţi. Totuşi, el subliniază că rămâne discutabil dacă toate tacticile folosite au fost etice.

    „Turul 2 va fi o luptă intensă, iar câmpul de bătălie va fi din nou pe social media”, concluzionează Ardeleanu, subliniind importanţa prezenţei digitale într-o campanie electorală modernă.

  • Depozitele de la bănci, în lei şi valută, au ajuns în octombrie la aproape 602 mld. lei, în creştere cu 9,8% an/an. Economiile în lei ale populaţiei s-au majorat cu 17,8%, iar cele ale companiilor cu 7,3%

    Depozitele populaţiei şi ale companiilor au ajuns în luna octombrie la un total de 601,9 miliarde lei, în creştere cu 9,8% fată de perioada similară din 2023 (4,9% în termeni reali), după ce depozitele în lei s-au majorat cu 13,1%, iar cele în valută cu 2,6%, potrivit BNR.

    Comparativ cu septembrie 2024, în octombrie depozitele au crescut cu 1,2%.

    Depozitele în lei ale rezidenţilor, cu o pondere de 70,7% în totalul depozitelor clienţilor neguvernamentali, se ridică la 425,7 miliarde lei, plus 1,1% faţă de septembrie 2024. Comparativ cu luna octombrie 2023, acestea s-au majorat cu 13,1% (8% în termeni reali).

    Din suma totală, economiile în lei ale populatiei au urcat cu 17,8%, la 243,1 miliarde lei (12,6% în termeni reali).

    Depozitele în lei ale altor sectoare (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) s-au majorat cu 0,7% (până la 182,5 mld. lei) faţă de luna precedentă, iar faţă de luna octombrie 2023, au înregistrat o creştere de 7,3% (2,5%  în termeni reali).

    Depozitele în valută ale rezidenţilor, exprimate în lei, reprezentând 29,3% în volumul total al depozitelor clienţilor neguvernamentali, au crescut cu 1,3% faţă de luna septembrie 2024, ajungând până la nivelul de 176,1 mld. lei (evoluţie similară în cazul exprimării indicatorului în euro).

    Comparativ cu luna octombrie 2023, indicatorul exprimat în lei a crescut cu 2,6% (2,4 %, în cazul exprimării indicatorului în euro).

    Depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei, exprimate în lei, au crescut cu 0,5% faţă de luna septembrie 2024, până la 120,2 mld. lei (evoluţie similară în cazul exprimării indicatorului în euro).

    Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2023, creşterea acestui indicator exprimat în lei a fost de 0,8% (0,6%, în cazul exprimării indicatorului în euro).

    Depozitele în valută ale altor sectoare, exprimate în lei, au crescut cu 3,1% faţă de luna septembrie 2024, până la 55,9 mld. lei (evoluţie similară în cazul exprimării indicatorului în euro).

    Comparativ cu octombrie 2023, indicatorul exprimat în lei s-a majorat cu 6,7% (6,5%, în cazul exprimării indicatorului în euro).