BusinessMagazin

Blog

  • Star Trek de România – dronele pun stăpânire pe cerul Bucureştiului

    PE CERUL LONDONEZ DINTR-O SEARĂ DE SÂMBĂTĂ ACUM CÂTEVA SĂPTĂMÂNI, undeva în apropierea London Bridge, un roi de câteva zeci de luminiţe lua, după un zbor aparent dezorganizat, forma emblemei Star Trek. În realitate, o flotă de drone de mici dimensiuni desfăşura un spectacol de lumini la iniţiativa Paramount Pictures, Ars Electronica Futurelab şi Ascending Technologies, cu ocazia Orei Pământului (pentru necunoscători, un eveniment anual foarte răspândit, ce implică în teorie stingerea luminilor peste tot în lume timp de o oră). Luminiţele dronelor aşezate în formaţie înaltă de 90 de metri au scăzut şi ele în intensitate, dar dincolo de asta, au dovedit cum obiectele de zbor fără pilot întâlnite până acum doar în sfera militară îşi pot găsi şi o întrebuinţare comercială – Paramount Pictures a şi promovat astfel filmul “Star Trek: Into Darkness”.

    Spectacolul de lumini din Londra a fost practic o avanpremieră a modului în care dronele pot invada şi mediul de afaceri şi, mai cu seamă, zona rezidenţială. Cea mai mică dronă din lume, de exemplu, Delfly Micro, are dimensiunile unei monede, în timp ce printre cele mai mari se numără Heron, care se apropie de anvergura unui Boeing 737. “Dronele sunt deja disponibile într-o varietate foarte mare de forme şi dimensiuni şi au început să deservească tot mai multe scopuri. Unele se apropie de amploarea unui Boeing 737, altele sunt chiar mai mici decât un avion cu telecomandă”, confirmă un raport al Federal Aviation Administration (FAA). “Teoretic, orice avion sau aparat de zbor poate fi o dronă”, explică şi Missy Cummings, directorul Humans and Automation Laboratory din cadrul Massachusetts Institute of Technology (MIT) din SUA, ceea ce înseamnă că într-un viitor nu foarte îndepărtat există chiar posibilitatea ca avioanele de pasageri să devină drone.

    AŞA SE EXPLICĂ DEMERSURILE TOT MAI VIZIBILE PESTE TOT ÎN LUME, mai ales în ultima perioadă, pentru folosirea dronelor dincolo de sfera militară. În SUA, peste 10.000 de drone de mici dimensiuni (sub 25 de kilograme) ar putea survola marile oraşe în scopuri comerciale în următorii ani, cifră estimată să ajungă la 25.000 în următorul deceniu şi la peste 30.000 până în 2030, conform oficialilor FAA. Numai în SUA există în prezent peste 50 de companii care produc în total 155 de modele de drone, însă China nu este nici ea deloc de neglijat din acest punct de vedere. Marea Britanie are de asemenea o serie de proiecte pentru folosirea civilă a dronelor – un consorţiu de companii conduse de BAE Systems are un buget de peste 36 de milioane de euro pentru drone, iar alte 20 de milioane de euro au fost deja investite pentru transformarea unei foste baze militare din Whales în primul centru european pentru testare şi zbor de drone civile.

    Şi aici e vorba doar de dronele care intră sub incidenţa federală şi a autorităţilor, pentru că în calcul nu sunt luate cele folosite în scopuri recreaţionale, de cele mai multe ori de dimensiunea unui avion de jucărie cu telecomandă. Pe DIY Drones, o comunitate online clădită în jurul pasionaţilor de asemenea dispozitive construite chiar de mâinile lor sau cumpărate cu sume nu foarte ridicate de la zecile de mici companii producătoare care deservesc asemenea cumpărători, există peste 26.000 de membri. Cel mai probabil, peste 1.000 de asemenea drone îşi găsesc locul în fiecare lună în casele americanilor, cu atât mai mult cu cât preţurile au devenit în ultima vreme mai mult decât accesibile. O dronă rudimentară, să-i spunem, controlată prin intermediul unui iPhone sau iPad, costă în jur de 250 de euro, iar modele ceva mai avansate pentru consumatorii de acasă au un preţ cel mult dublu. Evident, există şi variante mai tehnologizate, de câteva mii de euro, dar sunt mai degrabă adresate companiilor decât consumatorilor din mediul rezidenţial.

    EXPANSIUNEA DRONELOR ARE IMPLICAŢII FOARTE MARI, mai ales pe măsură ce devin din ce în ce mai sofisticate şi dotate cu diverse tehnologii între care şi camere foto-video. Pe de-o parte, astfel de aparate de zbor îşi găsesc întrebuinţare aproape în orice domeniu – industria cinematografică le poate folosi pentru a obţine imagini altfel foarte greu de realizat, în agricultură există deja fermieri care folosesc drone pentru a monitoriza plantaţiile şi, într-un sens mai larg, dronele ar putea fi utilizate pentru stropirea şi fertilizarea culturilor, autorităţile le-ar putea folosi pentru monitorizarea traficului şi stării drumurilor, dar şi pentru urmărirea infractorilor sau misiuni de salvare, deşi din acest punct de vedere au apărut deja şi primele obiecţii cu privire la încălcarea intimităţii, iar astea sunt doar câteva exemple. Ca să nu mai vorbim despre potenţialul de generare de noi afaceri; nenumăraţi antreprenori caută sau au început deja să facă business nu din vânzarea propriu-zisă a dronelor, ci oferind servicii efectuate cu asemenea aparate de zbor. Un start-up din SUA vrea, de exemplu, să folosească drone pentru expedierea de obiecte cumpărate de pe internet sau trimise de consumatori asemenea scrisorilor prin poştă. Un altul vrea să transporte alimente şi medicamente în zonele sărace din lume.

    Iar doi tineri antreprenori români, Cosmin Negrea şi Cristian Arhire de la Eyecloud, folosesc deja de mai multă vreme drone pentru realizarea de fotografii şi filmări aeriene la cerere. În ecuaţia dronelor există şi o serie de limitări, mai ales cu privire la drepturile de zbor (asemenea aparate de zbor nu au voie să urce la o înălţime mai mare de 250 de metri pentru a nu intersecta culoarele de zbor ale aeronavelor companiilor de aviaţie), dar odată ce FAA va defini o serie de reguli şi proceduri, industria dronelor are toate şansele să decoleze. Până la 100.000 de locuri noi de muncă vor fi create în jurul aparatelor de zbor fără pilot între 2015 şi 2025, arată studiile, iar economia americană a dronelor va ajunge la aproape 75 de miliarde de euro.

  • Europa a mai bifat o criză – Cipru. Să vină următoarea

    CRIZA DIN CIPRU ÎŞI ARE ORIGINILE ÎN CEA DIN GRECIA. Statul cipriot nu a fost la fel de cheltuitor ca şi cel elen în pofida afinităţii dintre cele două ţări, iar ciprioţii, experţi în a-i ajuta pe alţii să nu plătească taxe, nu au recurs la o evaziune în stil grecesc la ei acasă.

    Problema Ciprului vine din expunerea mare a băncilor cipriote pe obligaţiuni ale statului elen. O investiţie proastă, la al cărei deznodământ însă nu se gândea nimeni în urmă cu câţiva ani. Datoria unui stat din zona euro era percepută ca fiind printre cele mai sigure din lume. Restructurarea datoriei Greciei în 2012, prin care s-au şters peste 100 de miliarde de euro, a lăsat o gaură de mai multe miliarde de euro şi în băncile din Cipru.

    Restructurarea datoriei statului elen a fost soluţia zonei euro, cu sprijin puternic din Germania, la primul episod al crizei datoriilor din zona euro. Câteva episoade mai târziu – Portugalia, Irlanda şi Spania – situaţia din Cipru apare ca rezultat direct al măsurilor luate de zona euro.

    Soluţia dură a venit din nou cu sprijin german: sectorul bancar cipriot, reprezentând cam jumătate din economia ţării, va fi restructurat în asemenea măsură, încât i se pune sub semnul întrebării chiar existenţa.
    Rămâne de văzut dacă planurile zonei euro de taxare a depozitelor bancare, ulterior de impunere de pierderi deponenţilor, precum şi măsurile de restricţionare a circulaţiei capitalului ar putea speria investitorii şi populaţia în zona euro suficient pentru a pune bazele unei viitoare crize, aşa cum Grecia a cauzat situaţia din Cipru. Investitorii au ochit deja unul dintre membrii mai din margine şi mai bolnav în turma de ţări euro – Slovenia. “Rezolvarea” situaţiei din Cipru, la fel ca în cazul celorlalte câteva ţări dinainte, demonstrează paralizia de la nivelul zonei euro: pentru a se face ceva este nevoie întâi ca situaţia să se dezvolte într-o criză care să reprezinte o ameninţare, de preferat existenţială, pentru uniunea monetară.

    ZONA EURO STABILEŞTE NOI PRECEDENTE. Restructurarea datoriei Greciei anul trecut, cea mai mare din istorie pentru un stat, a reprezentat un mare pas în necunoscut pentru liderii ţărilor din zona euro. Criza din Cipru a împins şi mai departe pe calea măsurilor cu efecte greu de prevăzut.

    Pierderile extrem de ridicate impuse deponenţilor din băncile cipriote, posibil chiar de 80% în cazul Cyprus Popular Bank, instituţie de credit care va fi închisă, încalcă principiul de bază că banii deponenţilor sunt de neatins. După deţinătorii de obligaţiuni guvernamentale, persoanele cu economii în conturi sunt tratate ca investitori la risc doar pentru că nu şi-au ales bine banca. Europenii ar putea rezolva această problemă în viitor plasându-şi depozitele la dobânzi foarte scăzute în băncile din Germania şi alte state “sigure”. Dacă Germania, în contextul crizei din zona euro, a ajuns chiar să taxeze investitorii pentru a le lua banii cu împrumut, atunci şi băncile germane ar trebui să poată face acelaşi lucru cu deponenţii din Cipru şi alte ţări. Un astfel de fenomen ar ajuta chiar la consolidarea sectorului bancar european, prea fragmentat în prezent.

    “Suntem ca un animal pentru un experiment acum. Sper ca nicio altă ţară să nu mai treacă prin aşa ceva. Tăierea din depozite a fost ca un cutremur. Nimeni nu s-a aşteptat ca UE, Banca Centrală Europeană şi BCE să se comporte într-o asemenea manieră”, a declarat pentru cotidianul The Guardian fostul guvernator al băncii centrale a Ciprului Afxentis Afxentiou. O altă decizie “inovatoare” a zonei euro şi mult mai îngrijorătoare este punerea în carantină a Ciprului prin instituirea unor măsuri de control al capitalului. Circulaţia liberă a capitalului este una dintre libertăţile fundamentale aflate la baza întregii Uniuni Europene.

    CIPRU A DEVENIT PRIMA ŢARĂ DIN ZONA EURO CARE A IMPUS CONTROLUL CAPITALULUI DE LA INTRODUCEREA MONEDEI EURO. Decizia ar trebui să ajute la evitarea unui colaps economic imediat. Setul de măsuri introduse de guvernul de la Nicosia include două tipuri de controale: interne şi externe. Cele interne prevăd limite pentru încasarea cecurilor, retragerea depozitelor la termen, tranzacţii prin card, retrageri din ATM-uri şi de la ghişee bancare.

  • România deţine cel mai mare număr de membri ai magazinului online Fashion Days

    “Ne bucurăm că în România avem deja peste 1,000,000 de membri, număr ce este în continuă creştere. Practic, din cele 10 ţări în care activăm, România reprezintă 25% din numărul membrilor Fashion Days. Asta nu poate decât să ne bucure şi să ne arate că românii au înclinaţie pentru modă pe de o parte dar şi că obiceiurile de consum în materie de shopping se schimbă pe zi ce trece.” a declarat Cristina Popa, Country Manager, Fashion Days Romania.

    În primele luni ale acestui an, compania Fashion Days a mai deschis două noi birouri de buying la Milano şi Berlin pentru a acoperi mai bine dorintele membrilor săi. Acestea se adaugă birourilor deja existente la Bucureşti şi Dusseldorf.
    Potrivit datelor furnizate de companie, proporţia femeilor care cumpără de pe site-ul fashiondays.ro este semnificativ mai mare comparativ cu cel al bărbaţilor.

    “Din datele pe care le avem în prezent pentru România, femeile reprezintă 73% dintre cumpărătorii Fashion Days, în timp ce 27% sunt bărbaţi. De asemenea, tot femeile sunt cele care cumpără atât pentru ele cât şi pentru bărbaţi. “ a mai declarat Cristina Popa, Country Manager, Fashion Days Romania.

    Fondat în 2009 de către antreprenori elveţieni, Fashion Days s-a extins rapid în România, Cehia, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Bulgaria, Polonia şi odată cu începutul acestui an: în Estonia, Letonia şi Lituania, planificând în continuare extinderea către noi pieţe cu potenţial.

  • Cât de bună este o sticlă cu vin de 30.000 de dolari?

    Iar cea mai bună dovadă în acest sens este conflictul în care este implicat miliardarul William Koch. Se pare că el l-a dat în judecată pe Eric Greenberg, iar motivul procesului este vânzarea de către acesta a unui vin contrafăcut extrem de scump. Unele dintre sticlele cu vin au urcat la un preţ de aproape 30.000 de dolari, fapt care l-a contrariat pe Koch şi l-a determinat să refuze o înţelegere în ce priveşte rezolvarea procesului.

    Experţii i-au explicat lui Koch că diferenţa între sticlele cu vin de 10.000, 20.000 sau 30.000 de dolari nu este calitatatea ci mai degrabă prestigiul, raritatea şi vârsta. După deschidere, circa cinci sticle cu vin îşi justifică preţul din punct de vedere al calităţii, un exemplu fiind un Cheval Blanc din 1947 care i-a impresionat pe critici. Alte sticle şi-au pierdut aroma din cauza vârstei şi a modalităţilor improprii de depozitare. 

    Este dificil de anticipat cât din preţul unui vin ultra scump poate fi un indiciu pentru calitatea acestuia. În unele cazuri, preţul nu are legătură cu băutura aflată ăn sticlă, un exemplu fiind una dintre cele mai scumpe sticle cu vin vândute vreodată, parte din colecţia lui Thomas Jefferson, care a ajuns la un preţ de circa 150.000 de dolari la o licitaţie.

    S-a descoperit între sticlele Jefferson au devenit între timp considerate fraudă, iar William Koch se află şi în posesia câtorva dintre acestea. De obicei, cumpărătorii nu intenţionează vreodată să bea conţinutul acestor sticle.

    De cele mai multe ori, cumpărătorii intenţionează să îşi impresioneze prietenii bogaţi cu experienţa unui vin extreme de vechi, din această categori face parte şi vinul, probabil fals Château Pétrus de la care a pornit procesul miliardarului. Investigaţia cazului a dezvăluit că în 1991, o sticlă uriaşă cu acelaşi sortiment de vin a fost vândut cu 6.800 de dolari.

    În 2000, o astfel de sticlă s-a vândut cu 10.000 de dolari, iar Koch a plătit o sumă aproape triplă în 2005. Creşterea preţului vinurilor poate fi o consecinţă  a orgoliului miliardarilor care participă la astfel de licitaţii şi ridică preţul în mod nejustificat al produselor.

  • 13.200 de premii în promoţia Grant’s

    Prezent în peste 180 de ţări, Grant’s Family Reserve este unul dintre cele mai premiate blended scotch whisky din lume si are la baza reteta originala pe care insusi William Grant si-a pus semnatura in 1898. Timp de 5 generatii, reteta este neschimbata; gustul este usor fructat si vanilat, aroma unica – specifica regiunii Speyside din Scotia.

    Promotia Grant’s “Tu ce lasi mostenire generatiei viitoare?” se deruleaza in principalele retele de hypermarket si supermarket din toata tara. Regulamentul promotiei se gaseste online si la punctele de Info clienti in toate magazinele participante.

    In Romania, Grant’s Family Reserve face parte din portofoliul Alexandrion Grup (www.alexandrion.ro). Infiintat in 1994, Alexandrion Grup are astazi o prezenta activa la nivel local si international, cu doua unitati de productie in Romania.
    Portofoliul Alexandrion Grup include toate categoriile de produse de pe piata bauturilor alcoolice: whisky, brandy,vodka, gin, lichioruri, digestive, vermut, grappa, sambuca, tequila.

  • Consola de jocuri de 99 de dolari ajunge pe piaţă zilele următoare

    Ouya, care foloseşte sistemul de operare Android al Google, are toate şansele să schimbe întreaga industrie a jocurilor nu doar prin preţul mai mic prin comparaţie cu consolele tradiţionale precum PlayStation sau Xbox, dar şi prin faptul că jocurile vor fi şi ele mai ieftine. Un titlu pentru consolă se vinde pentru câteva zeci de dolari, însă jocurile pentru platforme precum Android sunt mult mai mici sau chiar zero, caz în care producătorii câştigă din diverse funcţionalităţi suplimentare din cadrul jocurilor.

    Proiectul de dezvoltare şi producţie al Ouya a fost publicat pe site-ul de finanţare colectivă Kickstarter şi a strâns 8 milioane de dolari de la 63.416 oameni. O parte dintre ei au început deja să primească Ouya, dar consola este disponibilă şi pentru precomandă.

    Consola Ouya este una dintre primele iniţiative de a revoluţiona industria jocurilor. Pe de-o parte, acoperă un segment de clienţi mai puţin adresat de marii producători de console, anume cel cu venituri mai reduse, dar pe de altă parte deschide o piaţă nouă şi pentru producătorii care au realizat până acum titluri pentru telefoane mobile sau tablete.

    “Ouya va determina totodată şi companiile deja prezente în domeniu să adopte modele de business mai agresive”, crede Piers Harding-Rolls, analist specializat pe jocuri în cadrul IHS.

    Consola de 99 de dolari deschide în acelaşi timp o întreagă piaţă de asemenea dispozitive ieftine. Gamestick, o companie din Marea Britanie, lucrează la o consolă cu sistem Android. Producătorul de plăci grafice Nvidia a prezentat de asemenea o consolă la Consumer Electronics Show, pe nume Project Shield. Iar compania din domeniul jocurilor pentru PC Valve a confirmat că lucrează la propria consolă Steambox.

  • Ce a spus Mugur Isărescu în ultimele zile despre situaţia din Cipru şi implicaţiile pe piaţa locală

    Consiliul de administraţie al BNR a dis­cutat joi mai multe ore, până seara târziu, despre situaţia din Cipru şi implicaţiile asupra pieţei locale. Cyprus Popular Bank, al doilea cre­ditor din Cipru care va dispărea ca ur­mare a planului de salvare a ţării agreat de autorităţile de la Nicosia cu liderii zo­nei euro şi FMI, deţine pe piaţa româ­neas­că Marfin. Marfin are regim de fi­lia­lă în România şi se supune regle­men­tărilor BNR, depozitele fiind garantate de schema locală de garantare, în timp ce Bank of Cyprus este sucursală. “Activele celor două subsidiare ale băncilor cipriote în România reprezintă doar 1,3% din totalul activelor bancare, iar Marfin România, bancă al cărei acţionar majoritar – Popular Bank of Cyprus – va fi lichidat, are depozitele integral garantate”, a spus Mugur Isărescu.

    Alte declaraţii recente ale guvernatorului BNR:

    • Marfin Bank poate să fie preluată de altă bancă, existând cadrul legal, însă nu va fi uşor din punct de vedere juridic să vorbim de preluarea unei sucursale – cazul sucursalei Bank of Cyprus în România;
    • BNR va solicita băncilor să publice în ofertele privind produsele de economisire unde sunt garantate depozitele constituite pentru a evita eventuale neclarităţi ulterioare;
    • În România, depozitele sunt asigurate până la 100.000 de euro pe persoană şi pe bancă. 100.000 de euro este o sumă mare pentru o ţară ca România;
    • Cei care au depozite de peste 100.000 de euro sunt puţini, până în 12.000 de persoane;
    • Impactul crizei din Cipru asupra cursului de schimb a fost „limitat“. A fost mai degrabă un impact psihologic;
    • Băncile au anunţat BNR că s-au înregistrat cereri de la populaţie pentru spargeri de depozite; guvernatorul le-a transmis clienţilor cu economii de sub 100.000 de euro că nu au motive să acţioneze astfel;
    • Guvernatorul nu exclude intrarea în România a unor capitaluri din depozitele bancare care vor pleca din Cipru, odată cu eliminarea restricţiilor, însă nu se declară foarte îngrijorat de „o năvală a banilor“ în România.
    • Toate stirile sunt pe zf.ro

  • 1 milion de români au cont pe un magazin online de modă. Ei caută branduri cunoscute şi preţuri mici

    Retailerul online de modă Fashion Days, care permite achiziţionarea de produse doar după crearea unui cont, a ajuns pe piaţa locală la un milion de membri, respectiv un sfert din totalul de la nivel european din cele zece state unde compania este prezentă. Reprezentanţii FashionDays nu precizează câţi dintre aceşti membri au şi achiziţionat cel puţin o dată produsele companiei. România este centrul operaţional al întregului grup Fashion Days, companie care oferă zilnic membrilor săi din întreaga lume peste 1.500 de produse de la sute de branduri renumite. Potrivit reprezentanţilor companiei românii sunt interesaţi de brandurile cunoscute şi mai ales de preţuri foarte avantajoase. Fashion Days oferă produsele unor desigeri cunoscuţi cu un discount de până la 70%. Multe dintre aceste branduri nu sunt prezente în România cu un magazin sau în multibranduri, astfel că produsele pot fi cumpărate doar online. “Din datele pe care le avem în prezent pentru România, femeile reprezintă 73% dintre cumpărătorii Fashion Days, în timp ce 27% sunt bărbaţi. De asemenea, tot femeile sunt cele care cumpără atât pentru ele cât şi pentru bărbaţi. ” a mai declarat Cristina Popa, country manager, Fashion Days Romania. Fondat în 2009 de către antreprenori elveţieni, Fashion Days s-a extins în România, Cehia, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Bulgaria, Polonia şi odată cu începutul acestui an: în Estonia, Letonia şi Lituania, planificând în continuare extinderea către noi pieţe cu potenţial.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Face 4 milioane de euro pe an din folii pentru solare agricole

    Omul de afaceri Adrian Prodănel (46 de ani), cunoscut ca unul dintre cei mai mari dealeri BMW de pe piaţa locală, a ajuns să aibă afaceri de 10 mil. euro/an din producţia de mase plastice prin intermediul Prointer­med Piteşti, iar 40% din vânzări sunt acoperite de folia de polietilenă vândută sub brandul Glia.

    Acest produs este folosit de producătorii de legume în construcţia de solare, cei mai mari clienţi ai fabricii deţinute de Prodănel fiind fermieri din localităţi precum Matca, Izbiceni sau Poiana Mare. „Magazinul pe care îl deţinem în Matca a vândut anul trecut de 1 milion de euro. În fiecare zonă legumicolă cresc suprafeţele în fiecare an cu 10-15%, sunt unele zone în care suprafeţele de solare cresc şi mai mult, nu rămân pe loc.“

    El este unul dintre antreprenorii români care au văzut încă de acum 15 ani potenţialul unui business industrial care să meargă în tandem cu agricultura. Acum miza unei astfel de afaceri este imensă având în vedere că în ultimii cinci ani investiţiile totale ale agricultorilor au fost în medie de 1 miliard de euro anual, potrivit Eurostat.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

     

  • Afacerile proprietarului Elmiplant au scăzut anul trecut cu 3%

    Cifra de afaceri obţinută în România de grupul elen Sarantis, proprietarul producătorului de cosmetice Elmiplant, a scăzut cu 3% anul trecut, la 34,37 mil. euro, de la 35,42 mil. euro în 2011, potrivit datelor companiei. România este a treia piaţă pentru Sarantis în funcţie de vânzări, după Grecia şi Polonia, contribuţia operaţiunilor pe plan local scăzând însă în perioada analizată la 14,56%, de la 16,01% în 2011. Sarantis România a avut anul trecut cea mai mare scădere a vânzărilor la nivelul grupului, dar şi cea mai mare creştere a profitului EBIT (înainte de deducerea dobânzilor şi impozitelor), de 10,61%, la 1,6 milioane euro. În 2012, grupul elen a înregistrat scăderi ale afacerilor în România, Cehia (-1,52%) şi Macedonia (-1,48%) şi creşteri în Grecia (13,99%), Polonia (3,52%), Bulgaria (4,8%), Ungaria (1,65%) şi Serbia (10,3%). Sarantis activează în România din anul 1996, prin firma Romsar Cosmetics, care a devenit în 2005 Sarantis România. Compania deţine un portofoliu de produse ce include cosmetice, parfumuri, produse pentru îngrijirea casei şi auto, alimente pentru animalele de companie şi suplimente alimentare.

    Toate stirile sunt pe zf.ro