Blog

  • O criză majoră începe să se apropie şi de China: sectorul imobiliar e o bulă speculativă, iar companiile sunt pline de datorii

    Piaţa imobiliară din China, a ajuns deja la stadiul de bulă speculativă, datoriile guvernelor locale au atins niveluri astronomice, sectorul corporate este unul dintre cele mai îndatorate din lume, forţa de muncă începe să se micşoreze, iar statul are în faţă provocarea fără precedent de a finanţa pensiile boom-ului demo­grafic din anii ’50-’75. Guvernul şi economia, a doua ca mărime a lumii, par să aibă resurse şi unelte pentru a preveni ca aceste probleme să con­veargă spre o criză finan­ciară de amploare, dar ana­liştii se tem că pericolul izbuc­nirii unei crize este cât se poate de real. Sectorul imobiliar din China este deja în stadiul de bulă speculativă, spune Wang Shi, şeful celui mai mare dezvoltator imobiliar chinez, Vanke. În unele oraşe preţurile au crescut în ultimii ani de până la 10 ori, ceea ce face ca locuinţele să nu fie la îndemâna unei persoane cu salariu mediu. Shi a avertizat că dacă bula imobiliară face implozie, se va produce un dezastru în care prăbuşirea preţurilor locuinţelor va provoca turbu­lenţe sociale de tipul “Primăverii arabe”.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Zona euro este hotărâtă să salveze Ciprul dacă acesta nu va mai spăla banii oligarhilor ruşi

    Zona euro este hotărâtă să nu lase Ciprul să falimenteze şi are în vedere elaborarea unui pachet de bailout până la sfârşitul lunii, dar este şi mai hotărâtă să nu dea niciun ban micii economii până când aceasta nu-şi rezolvă cea mai spinoasă problemă pentru europeni, aceea a spălării banilor. Reputaţia Ciprului drept centru de tranzit pentru fonduri dubioase şi legăturile ţării neobişnuit de strânse cu Rusia îi fac pe mulţi dintre salvatorii Ciprului, dar în special Germania, nervoşi, iar aceasta s-a văzut la reuniunea de luni a miniştrilor de finanţe din zona euro. Aceştia au hotărât că Cipru trebuie să se supună unei verificări externe care să aibă ca ţintă spălarea de bani, scrie The Wall Street Journal. Noul preşedinte, Nicos Anastasiades, a promis că va coopera cu zona euro. “Nu avem nimic de ascuns”, a spus el unui ziar german. Dar noul său ministru de finanţe a ţinut să joace dur declarând că “trebuie să existe un echilibru” între un audit riguros şi secretul bancar. O mare parte a bailoutului, evaluat la 17 miliarde euro – cât PIB-ul anual a ţării – ar merge către consolidarea băncilor, lovite sever de restruc­turarea datoriilor Greciei ca parte a progra­mului de bailout al acestei ţări.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Consumul îşi revine după performanţa proastă din decembrie: a crescut cu 2,4% în ianuarie

    Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, cu excepţia vânzărilor cu autovehicule şi motociclete, a scăzut în ianuarie faţă de ultima lună a anului trecut cu 23% ca serie brută, dar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a crescut cu 4,3%. Evoluţia a fost determinată de scăderile înregistrate la vânzarea de produse alimentare, băuturi şi tutun (cu 28%, serie brută), produse nealimentare (22%) şi comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (17%). Indicatorul serie ajustată a fost influenţat de creşterea vânzărilor de produse nealimentare (cu 6,9%), vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (5,1%) şi comerţului cu carburanţi (2,3%). Faţă de ianuarie 2012 afacerile din comerţul cu amănuntul, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete, a avansat cu 2,8% ca serie brută şi cu 2,4% ajustat.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • O zi de respiro pentru leu: cotaţiile pentru euro şi dolar au scăzut uşor marţi

    Cotaţiile monedei naţionale s-au situat uşor peste 4,36 lei/euro spre finalul sesiunii interbancare de marţi, după o sesiune liniştită, în care jucătorii au transferat volume medii de valută, spun dealerii. La finalul şedinţei, băncile cotau euro la 4,3625-4,3640 lei, în scădere faţă de luni, după variaţii într-un interval foarte scurt pe parcursul zilei. La finalul şedinţei de la Bucureşti, zlotul se aprecia uşor, iar forintul era în scădere în raport cu euro. BNR a publicat un curs de referinţă de 4,3612 lei/euro, în scădere cu aproape o jumătate de ban faţă de luni. Leul s-a apreciat şi în raport cu dolarul american, iar cursul de referinţă a coborât cu peste un ban, la 3,5478 lei/dolar. Paritatea leu/franc elveţian a scăzut de la 3,5630 lei/franc la 3,5538 lei/franc. Cursurile leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de Banca Naţională a României în funcţie de paritatea leu/euro şi ratele de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Imperiul lui Nelu Iordache, unul dintre regii autostrăzilor, se destramă: Creditorii Romstrade cer 770 mil. euro; a fost admisă suma de 665 mil. euro, jumătate sub condiţie

    Valoarea creanţelor înscrise de creditorii constructorului Romstrade în tabelul preliminar se ridică la 3,37 miliarde de lei (772 mil. euro), admisă fiind suma de 2,9 miliarde de lei (665 mil. euro), din care 1,66 miliarde lei (380 milioane euro) sunt creanţe sub condiţie.Cei mai mari creditori ai companiei de construcţii controlate de omul de afaceri Nelu Iordache, conform sumelor admise, sunt BCR (303 mil. lei), Astra Asigurări (236 mil. lei) şi EximBank (166 mil. lei), potrivit datelor comunicate Mediafax de Casa de Insolvenţă Transilvania (CITR). Creanţele nescadente sau sub condiţie la data deschiderii procedurii vor fi admise provizoriu la masa credală şi vor fi îndreptăţite să participe la distribuiri de sume în măsura prevăzută de lege. Lunea viitoare va avea loc prima adunare a creditorilor, unde vor fi prezentate măsurile luate de către administratorul judiciar CITR, precum şi cauzele care au generat starea de insolvenţă. Termenul de soluţionare a eventualelor contestaţii la Tabelul preliminar al creditorilor a fost stabilit de către instanţă la 4 aprilie.
     
  • Panasonic a vândut sediul din Tokio pentru mai mult de 500 de milioane de dolari

    Grupul japonez Panasonic a vândut sediul din Tokio pentru 50 miliarde yeni (537 milioane de dolari), în încercarea de a se redresa după ce a înregistrat pierderi de 1.300 miliarde yeni (14 miliarde de dolari) în ultimii 2 ani, transmite Bloomberg. Cumpărătorii sunt Mitsui Finance & Leasing Co. (90%) şi Nippon Building Fund (10%). Fondurile obţinute prin vânzarea proprietăţii au fost incluse deja în prognozele Panasonic pentru anul fiscal în curs. Compania a început de asemenea un program de disponibilizări şi de reducere a reţelei comerciale. Producătorul de electronice anticipează o pierdere netă de 765 miliarde yeni (8,2 miliarde de dolari) pentru anul fiscal în curs, apropiată de pierderea de 772 miliarde yeni din anul anterior. Panasonic va rămâne în clădire după transferul de proprietate, în baza unui contract de închiriere pe 10 ani. Acţiunile Panasonic au crescut marţi la Tokio cu 0,3% şi înregistrează un avans de 27% de la începutul anului. Nippon Building Fund este cel mai mare trust de investiţii imobiliare din Japonia. Fondul face parte dintr-un consorţiu de companii care s-au asociat în luna februarie pentru preluarea sediului din Tokio al Sony pentru 111,1 miliarde yeni (1,2 miliarde de dolari). Trustul a anunţat anul trecut că intenţionează să acumuleze active, deoarece anticipează creşterea chiriilor pentru spaţii de birouri în Tokio.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • STUDIU DE CAZ: Ce paşi simpli trebuie să urmezi ca să atragi bani pentru afacerea ta

    CONTEXTUL: Economia antreprenoriatului din toată lumea s-a diminuat în ultimii ani, mai ales că dificultăţile financiare puse pe seama crizei au fost o scuză bună pentru investitori să ţină de bani şi să aleagă pe sprânceană ideile pe care să le sprijine.

    DECIZIA: Trei antreprenori, pe numele lor Corey Capasso, Wesley Barrow şi Marc Ferrentino cred că au găsit reţeta prin care să-i convingă pe investitori să le dea bani. Au decis să pornească un business pe o nişă puţin acoperită şi au urmat câţiva paşi ca să-şi atingă obiectivele de finanţare şi să pornească afacerea.

    EFECTELE: În nici două săptămâni, antreprenorii au strâns trei milioane de dolari de la investitori pentru Nomi. Probabil n-ar fi reuşit însă fără cele câteva luni de pregătire minuţioasă pentru discuţia cu investitorii.


    POVESTEA CELOR TREI ANTREPRENORI DIN SPATELE NOMI ESTE UN SIMPLU EXEMPLU DESPRE CUM SĂ CONVINGI INVESTITORII ŞI SĂ TRANSFORMI O IDEE DE BUSINESS ÎN REALITATE. Ca ei, nenumăraţi tineri îşi încearcă zilnic norocul şi, deşi cei mai mulţi nu răzbesc, există destule poveşti de succes. De la sine înţeles, în primul rând ideea trebuie să fie una reuşită, cu potenţial şi adresată unei nevoi reale din piaţă. De aici însă, drumul devine destul de sinuos.

    Pentru Corey Capasso, Wesley Barrow şi Marc Ferrentino a fost nevoie de 13 zile ca ideea lor, Nomi (pronunţată precum “know me”, în traducere “cunoaşte-mă”), să atragă finanţare, iar banii să ajungă în conturile celor trei tineri, dar în spate sunt câteva luni, dacă nu chiar mai bine, de muncă şi de pregătire tocmai pentru întâlnirile cu investitorii, ca să nu mai vorbim că în ecuaţie există şi o doză sănătoasă de noroc. Nomi este un serviciu prin care magazinele tradiţionale să aibă acces la ceva ce magazinele de pe internet au de-a gata, anume informaţia despre consumatorii care le trec pragul. Folosindu-se de tehnologia wireless, Nomi se leagă la telefoanele mobile inteligente ale utilizatorilor din proximitate şi colectează în timp real anumite informaţii non-invazive, care nu încalcă intimitatea. Este vorba, de pildă, despre frecvenţa cu care acei consumatori trec pragul magazinului şi cât timp petrec acolo, precum şi tipul de telefon folosit. Apoi, Nomi le oferă magazinelor tradiţionale posibilitatea să măsoare impactul pe care îl are vitrina asupra consumatorilor noi care se întâmplă să treacă prin zonă, numărând câţi dintre aceştia au fost convinşi să intre în magazin şi câţi au mers mai departe.

    EXPERIENŢA CELOR TREI ANTREPRENORI ÎN LUMEA ANTREPRE-NORIATULUI, numele lor fiind legat de alte start-up-uri precum Salesforce sau actualul Buddy Media, i-a ajutat însă să găsească o formulă pentru abordarea investitorilor aşa încât să obţină finanţarea într-un timp atât de scurt. Primul pas ar fi să-şi spună povestea în echipă. La discuţie este bine să participe cât mai mulţi membri din start-up, care pot dovedi că experienţa şi expertiza lor în domeniul în care vor să intre este esenţială şi poate asigura reuşita proiectului. Cu alte cuvinte, antreprenorii trebuie să demonstreze că ştiu ce fac.

    PASUL URMĂTOR, CE-I DREPT MAI GREU DE REALIZAT, PRESUPUNE O RELAŢIE DEJA EXISTENTĂ CU ANUMIŢI INVESTITORI, CHIAR ŞI DOAR LA NIVEL DE CUNOŞTINŢĂ. Capasso, Barrow şi Ferrentino cunoşteau deja o parte dintre investitorii cu care s-au aşezat la masa negocierilor – în final First Round Capital cu participaţii din partea Greycroft Partners, SV Angel, Forerunner Ventures, Ralph Mack, David Tisch, Andy Dunn şi Sam Decker. First Round Capital aproape că a investit într-o afacere anterioară a lui Corey Capasso, Spinback, înainte ca aceasta să fie cumpărată de Buddy Media. Iar Ian Sigalow de la Greyloft Partners a fost în consiliul director al Buddy Media. Relaţia anterioară a grăbit, aşadar, procesul de finanţare.

    Al treilea pas ar fi ca la discuţia cu investitorii să existe deja o versiune, cât de minimală, a serviciului care se vrea dezvoltat. Niciun fond de investiţii nu mai e dispus să investească doar pe baza unui plan de afaceri, iar cei trei aveau gata nu doar o versiune a Nomi, dar şi 26 de contracte cu magazine care să folosească serviciul plus o scrisoare de intenţie din partea unui lanţ mare de magazine din SUA. Toate acestea au confirmat practic faptul că există interes pentru serviciul respectiv şi perspective în ce priveşte veniturile.

    NU ÎN ULTIMUL RÂND, CEI TREI ANTERPRENORI SUSŢIN CĂ INAINTE SĂ ABORDEZE INVESTITORII AU AVUT GRIJĂ SĂ ALINIEZE PRODUSUL LA O NIŞĂ NEACOPERITĂ, dar în creştere din piaţă. În contextul vânzărilor afectate de criză, magazinele tradiţionale erau deja în căutare de metode prin care să abordeze consumatorii atât dintre cei existenţi, dar mai ales pe cei potenţiali. Pe lângă asta, este nevoie de o serie de planuri de extindere care să susţină afacerea pe termen mediu şi lung aşa încât investitorii să vadă care sunt perspectivele şi, în final, ce şi de unde vor avea de câştigat ca urmare a finanţării. CEL MAI IMPORTANT ÎNSĂ, crede Corey Capasso, este să existe alternative de finanţare. Asta face ca, la momentul negocierii, percepţia potenţialilor investitori asupra afacerii să se transforme de la “o idee care are nevoie de banii noştri” la “o afacere în care trebuie neapărat să fim implicaţi”.

  • ANALIZĂ: Aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, spre o nouă amânare în Consiliul JAI

    Dezbaterea subiectului aderării celor două ţări la Schengen va rămâne cel mai probabil pe agenda Consiliului JAI, care va fi definitivată în reuniunea COREPER (a oficialilor din reprezentanţele ţărilor membre pe lângă UE) pregătitoare care va avea loc miercuri la Bruxelles, însă nu se va ajunge la un vot propriu-zis.

    Decizia trebuie să întrunească consensul tuturor statelor membre, putând fi respinsă numai cu un singur vot împotrivă, anunţat deja de ministrul federal de Interne de la Berlin, Hans-Peter Friedrich.

    Amânarea deciziei, varianta cea mai practică

    Premierul Victor Ponta a declarat atât luni, cât şi marţi după consultările cu preşedintele Traian Băsescu, la care au participat şi ministrul de Interne, Radu Stroe, şi ministrul de Externe, Titus Corlăţean, că mandatul României va fi de amânare a deciziei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Birouri multe, libere şi ieftine

    PREFERINŢA INVESTITORILOR PENTRU SPAŢII DE BIROURI ESTE REFLECTATĂ ÎN PRIMUL RÂND ÎN CIFRE. Consultanţii imobiliari au inventariat că în acest an vor fi finalizate proiecte totalizând circa 150.000 de metri pătraţi, majoritatea covârşitoare în Bucureşti. Suprafaţa programată pentru livrare în acest an este dublă faţă de cea finalizată anul trecut, când au fost construiţi circa 70.000 de metri pătraţi de birouri.
    Din punct de vedere al suprafeţei construite, cele mai importante proiecte care vor fi livrate în 2013 sunt clădirile dezvoltate de Raiffeisen Evolution (Sky Tower şi Floreasca City Center), Floreasca Park dezvoltată de Portland sau o nouă fază în parcul de birouri West Gate, dezvoltată de ID Group.

    Ofertei noi disponibile în urma finalizării proiectelor noi în acest an i se adaugă şi clădirea Tower Center, proiect trecut prin insolvenţă, fără chiriaşi de mai mulţi ani şi cumpărat anul trecut de oamenii de afaceri Ioannis Papalekas şi Dragoş Bîlteanu pentru aproximativ 50 milioane de euro. Tower Center are o suprafaţă închiriabilă de 22.000 de metri pătraţi şi a fost scoasă recent la închiriere, primul contract fiind semnat cu Hidroelectrica pentru 3.200 metri pătraţi.

    CIRCA 450.000 MP DE BIROURI ÎŞI CAUTĂ CHIRIAŞI ÎN ACEST AN. Dacă luăm în calcul datele disponibile pe piaţă care arată că circa 50.000 de metri pătraţi din proiectele cu finalizare în acest an sunt deja preînchiriaţi, în 2013, doar în clădirile noi, proprietarii trebuie să găsească chiriaşi pentru încă 100.000 metri pătraţi. Suprafaţa disponibilă este mai mare, având în vedere că doar în clădirea Charles de Gaulle spaţii de circa 8.000 metri pătraţi au rămas goale după relocarea băncilor UniCredit Ţiriac şi Raiffeisen Bank. Dacă mai adăugăm şi spaţiile goale din celelalte clădiri existente de clasă A şi B, evaluate la circa 340.000 de metri pătraţi, rezultă că peste 450.000 metri pătraţi de birouri îşi caută clienţi în lunile următoare, fără să punem la socoteală proiectele pentru care construcţia va începe în acest an.

    În perioada următoare am putea asista însă la o creştere a gradului de neocupare a clădirilor vechi, având în vedere că firmele ale căror contracte expiră în lunile următoare preferă să se mute în proiecte noi. Proprietarii acestor proiecte oferă pachete atractive atât din punct de vedere comercial, cât şi al calităţii serviciilor.

    Rata de neocupare a spaţiilor de birouri din Bucureşti s-a situat în jurul valorii de 15,5% la sfârşitul anului trecut, cu diferenţe mari care se menţin între zone. Astfel, potrivit CBRE România, dacă zona de Vest are în prezent una din cele mai mici rate de neocupare, de 6%, Pipera este în continuare caracterizată de o rată de neocupare peste media generală, situată în jurul valorii de 27%. Această valoare este consecinţa ratei de neocupare de 48% a zonei Pipera Nord care este ponderată de cea de 14% din Pipera Sud (Dimitrie Pompei). Rata de neocupare în zona centrală a fost de 8% la începutul anului trecut, ajungând în trimestrul trei din 2012 să atingă valoarea de 14%. Începând cu ultimul trimestru al anului trecut, aceasta a început să descrească stabilizându-se în jurul valorii de 12%. La baza acestei fluctuaţii a stat livrarea a 28.000 metri pătraţi în zonă.

    PRIMELE TRANZACŢII DIN ACEST AN. În primele două luni au fost semnate câteva contracte de închiriere, prima anunţată în 2013 fiind închirierea unui spaţiu de 3.200 mp în Tower Center către Hidroelectrica. A urmat grupul Generali, care se mută din Piaţa Victoriei din clădirea Bucharest Corporate Center, aparţinând companiei austriece Immofinanz, în clădirea Charles de Gaulle Plaza, unde vor ocupa circa 4.000 de metri pătraţi.

  • The Sun: România, printre ţările din care Ikea a retras de la vânzare tartele cu migdale

    Ikea insistă că nu există “niciun fel de risc pentru sănătate”, dar a retras, ca măsură de precauţie, aceste produse din 23 de ţări.

    Compania a declarat pentru AFP că a adoptat această decizie după ce vameşii chinezi au distrus aproximativ 1.800 de prăjituri cunoscute sub numele de “chokladkrokant” (“crochete de ciocolată”, o tartă cu migdale şi ciocolată, cremă de unt şi caramel) interceptate în portul Shanghai, în noiembrie.

    Cele 23 de ţări sunt: Australia, Austria, Belgia, Bulgaria, China, Cehia, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Norvegia, Olanda, Polonia, România, Rusia, Slovacia, Suedia, Taiwan, Ungaria şi Emiratele Arabe Unite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro