Blog

  • ING Bank a avut cel mai bun an financiar de când a venit pe piaţă

    ING Bank a încheiat 2012 cu un profit brut record de 232 mil. lei (52 mil. euro), în creştere cu 44% faţă de rezultatul din 2011, şi a înregistrat o majorare a activelor de 15%, până la 16,35 mld. lei (3,7 mld. euro), avansând pe locul 7 în topul băncilor. „Este un rezultat excelent în raport cu pierderea din sistem şi totodată cel mai bun profit pe care l-a avut vreodată ING. O asemenea performanţă solidă dovedeşte că stra­tegia este corectă şi foarte bine executată, iar anul acesta putem livra şi mai multă creştere decât în 2012, având toate ingredientele pentru o creştere inteligentă“, comentează Michal Szczurek, CEO al ING Bank România. „Creştere inteligentă nu în­seam­nă creştere lentă“, a ţinut să precizeze bancherul polonez care a preluat în toamna trecută conducerea băncii olandeze. După ce în 2012 costul riscului a înregistrat un salt de 60%, până la 165 mil. lei, Szczurek estimează pentru 2013 un nivel mult mai scăzut.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Preşedintele CA al Tarom: Conducerea executivă a prezentat planul de management, îl discutăm

    Dan Pascariu, preşedintele consiliului de administraţie al companiei naţionale aeriene Tarom, spune că vineri conducerea executivă formată din CEO-ul belgian Christian Edouard Heinzmann şi directorul financiar Michael Moriaty a prezentat planul de management. “A fost prezentată a doua iteraţie a planului de management (prima variantă fiind respinsă de consiliul de administraţie-n.red.) pe care o discutăm şi la care lucrăm”, a declarat pentru ZF Dan Pascariu. Întrebat ce măsuri de redresare a companiei se propun în planul de management, el a declarat că nu le poate face publice până când nu se finalizează discuţiile. În urmă cu două săptămâni, belgianul Christian Edouard Heinzmann, CEO-ul privat al companiei aeriene de stat Tarom, numit în noiembrie anul trecut la conducere, spunea că ia în calcul vânzarea tuturor avioanelor pe care le are Tarom în prezent şi uniformizarea flotei prin achiziţionarea unor aeronave de la Mitsubishi care va produce avioane din 2015. În prezent, flota Tarom este pestriţă, cu aeronave Boeing, Airbus, ATR. De asemenea, el declara că se gândeşte să scoată Tarom din alianţa Sky Team şi IATA. Legat de rutele pe care avioanele Tarom efectuează zboruri, şeful Tarom spunea că în orarul de vară din acest an nu vor fi mari modificări şi că se va renunţa la zborul spre Lyon.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Tranzacţiile tot mai mari pe FP şi Petrom scot bursa din amorţeală

    Bursa a crescut ieri cu 0,28% (indicele BET-C), trasă în sus de acţiunile Fondului Proprietatea (FP), care au câştigat 3,25%, iar mai multe deal-uri cu titlurile FP şi OMV Petrom au împins lichiditatea la cel mai mare nivel din ultimele patru luni. Potrivit brokerilor, piaţa nu a reacţionat la datele privind creşterea economică înregistrată anul trecut de România. Produsul Intern Brut s-a cifrat anul trecut la 587,4 miliarde lei, în creştere cu 0,3% faţă de 2011, datele provizorii indicând o marginală revizuire în sus a creşterii economice, după ce Institutul Naţional de Statistică a anunţat anterior o creştere economică pe 2012 de 0,2%. „Revirimentul la nivelul volumelor resimţit încă din ultima zi a lunii trecute s-a extins şi în luna martie, iar interesul la cumpărare a rămas destul de ridicat, în special pe blue-chips-uri (acţiunile de regulă lichide – n. red.). Durata opti­mismului de pe piaţa autohtonă depinde în mare măsură de evoluţiile de pe pieţele mature, eventualele decorelări putând fi puse pe seama randamentelor atractive ale dividendului pentru anumite companii“, a declarat Liviu Avram, şeful departamentului de vânzări al firmei de brokeraj NBG Securities România.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Vodafone a luat încă 100 mil. euro de la BEI pentru investiţii în România şi Turcia

    Grupul britanic de telecomunicaţii Vodafone, al doilea jucător de pe piaţa locală de telefonie mobilă, a semnat pe 4 martie contractul pentru ultima tranşă, de 100 mil. euro, dintr-un împrumut total de 400 de mil. euro obţinut în decembrie 2011 de la Banca Europeană de Investiţii (BEI). Banii sunt destinaţi îmbunătăţirii şi extinderii reţelei mobile din România şi din Turcia. Grupul britanic va investi în acest an în creşterea vitezei şi a acoperirii pentru serviciile de date prin tehnologia 4G. Împrumutul de 100 de milioane este doar o parte din contractul de 400 de milioane de euro semnat în decembrie 2011. Din cei 400 de milioane de euro, 250 de milioane sunt alocaţi pentru investiţii în Turcia, iar 150 de milioane pentru investiţiile din România. Primele două tranşe au fost contractate în 2011, potrivit informaţiilor de pe site-ul BEI. Directorul general al Vodafone Iñaki Berroeta a declarat la începutul lunii februarie într-un interviu pentru ZF că în 2013 compania va mări atât viteza, cât şi acoperirea reţelei 4G în cele 10 oraşe în care este deja lansat acest serviciu. De asemenea, Vodafone intenţionează să aducă mai multe smartphone-uri compatibile cu tehnologia 4G.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Ciprul caută cu disperare bani să se salveze de la faliment: banca centrală vrea o „taxă de solidaritate“ pe dobânzi

    Guvernatorul Panicos Deme­tria­des a respins într-un interviu acordat The Wall Street Journal măsuri mai radicale precum forţarea deţi­nătorilor de conturi la băncile cipriote să suporte pierderi pentru a salva sectorul bancar. Repre­zen­tanţi ai troicii creditorilor interna­ţionali UE, FMI şi BCE s-au întâlnit ieri la Nicosia pentru a negocia un program de bailout pentru Cipru în condiţiile în care guvernul a anunţat că va rămâne fără resurse financiare nu mai târziu de luna mai. Zona euro s-a angajat să elaboreze un pachet de finanţare până la sfârşitul acestei luni. Volumul ajutorului discutat este de aproximativ 17 miliarde euro, aproape cât PIB-ul anual al ţării, şi din această cauză creditorii se tem că Ciprul nu-şi va putea rambursa împrumuturile. Dis­cuţiile se axează pe reforme care să facă mai eficiente structurile administrative ale ţării, o schemă amplă de privatizare şi participarea ţării la o iniţiativă de a introduce o taxă pe tranzacţiile finan­ciare, notează Deutsche Welle.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Bursele europene şi americane la maxime istorice după declanşarea crizei în 2008

    Bursele europene de acţiuni au atins ieri maximul de după izbucnirea crizei financiare în 2008, impulsionate de semnele de revenire ale economiei americane, cea mai mare a lumii, şi de promisiunile că vor continua stimularea creşterii ale celor mai importante bănci centrale, scrie agenţia Thomson Reuters. Analiştii se aşteaptă ca Banca Centrală Europeană, Banca Angliei şi Banca Japoniei să decidă în cadrul şedinţelor din săptămâna aceasta să continue relaxarea politicii monetare, urmând exemplul Rezervei Federale din SUA, care a asigurat că va imple­menta în continuare programul de stimulare a creşterii economice. Unii analişti consideră, de aseme­nea, că băncile centrale europene vor lua decizii noi astăzi, existând o pro­babilitate de 40% ca Banca Angliei să continue achiziţiile de obligaţiuni şi şanse de 10% ca BCE să reducă rata de dobândă de politică monetară.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Fiscul a încasat în şase luni 8 mil. euro de la evazioniştii care vor să-şi reducă pedepsele

    ANAF a încasat în şase luni peste 34 mil. lei (8 mil. euro) de la evazioniştii care au plătit din prejudiciu pentru a beneficia de pedepse mai mici. Cea mai mare sumă a fost încasată chiar la începutul acestui an, de la o firmă din Bucureşti care a achitat 22 mil. lei (5 mil. euro) înainte ca Parchetul să decidă începerea urmăririi penale. Legea 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale prevede că în cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     
  • Euro s-a stabilizat în apropierea pragului de 4,36 lei. Dolarul scade uşor

    Cursul de schimb s-a întors sub nivelul de 4,36 lei/euro în a doua parte a şedinţei interbancare de ieri şi a încheiat în scădere uşoară, într-o piaţă unde volumele de tranzacţionare au fost în media ultimelor zile. Cotaţiile au coborât treptat în prima parte a zilei, jucătorii reacţionând la datele privind creşterea economică de 0,3% de anul trecut, iar cursul a ajuns foarte aproape de 4,35 lei/euro. Spre mijlocul zilei însă ordine de cumpărare de euro din partea unor companii clienţi ai băncilor au ridicat uşor cotaţiile peste 4,36 lei/euro. Ulterior, cursul cursul s-a întors sub 4,36 lei/euro. Comparativ, zlotul şi forintul s-au depreciat cu circa o jumătate de procent faţă de euro în sesiunea de ieri. Cursul de referinţă anunţat miercuri de BNR a crescut nesemnificativ, la 4,3615 lei/euro. Totodată, rata oficială pentru dolarul american a scăzut uşor, la 3,3474 lei/dolar, în timp ce paritatea leu/franc elveţian a scăzut la 3,5435 lei/franc.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

  • Ponta cere lege pentru a sancţiona firmele private care nu îşi achită obligaţiile faţă de angajaţi

    Premierul Victor Ponta i-a solicitat ieri ministrului pentru dialog social Doina Pană să analizeze posibilitatea schimbării legislaţiei, astfel încât firmele care nu respectă obligaţiile faţă de angajaţii disponibilizaţi să poată fi sancţionate. “Chiar dacă vorbim de o companie privată, înţeleg disperarea multora dintre cei de acolo. (…) O să o rog pe doamna ministru Pană şi, sigur, cu Ministerul Justiţiei, să vedem dacă putem aduce o modificare legislativă, chiar şi în cazul companiilor 100% private care nu îşi respectă obligaţiile prevăzute în contractele colective de muncă faţă de angajaţi, dacă putem să aducem anumite sancţiuni”, a spus Ponta. El a arătat că, în lipsa legislaţiei, statul nu poate interveni în activitatea unei firme private dacă nu îşi respectă obligaţiile faţă de angajaţi.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Bancherii au ţinut la BNR 420 mil. lei în fiecare zi lucrătoare din februarie

    Băncile au depus la BNR, prin facilitatea de depozit pe o zi, 420 milioane de lei (95 mil. euro) în fiecare zi lucrătoare din februarie, un maxim al ultimelor şapte luni, în condiţiile în care nu au dorit să-şi asume riscuri prea mari prin creditarea economiei sau prin acordarea de împrumuturi altor jucători din piaţa monetară. Lichiditatea a continuat însă să fie inegal distribuită în piaţă, în condiţiile în care au existat bănci care au mers în continuare la BNR pentru a lua bani prin facilitatea de credit pe o zi. Sumele împrumutate s-au ridicat la 71 milioane de lei în fiecare zi lucrătoare din februarie. Băncile care au apelat la facilitatea de credit de urgenţă s-au împrumutat la o dobândă de 9,25% pe an pentru că nu au găsit pe nimeni dispus pe piaţă să le împrumute bani cu dobândă de 5-6% pe an, cât au fost dobânzile interbancare pentru scadenţa de o zi în luna februarie. De cealaltă parte, băncile care şi-au pus banii la BNR prin facilitatea de depozit pe o zi au primit o dobândă de 1,25% pe an. Volumul total al sumelor rulate prin facilitatea de depozit a fost de 8,4 miliarde de lei (1,9 mld. euro) în luna februarie. Această facilitate este oferită ca un debuşeu, dealerii putând să plaseze la sfârşitul fiecărei şedinţe de tranzacţionare leii în exces în depozite pe o zi la BNR dacă nu reuşesc să găsească alte plasamente (în credite pentru clientelă sau la alte bănci comerciale care ar avea nevoie de lichidităţi).

    Toate stirile sunt pe zf.ro