BusinessMagazin

Blog

  • Alba: Un bărbat care a lucrat în Africa, într-o zonă afectată de Ebola, monitorizat de DSP

    Şeful Direcţiei de Sănătate Publică Alba, dr. Horia Timiş, a declarat că autorităţile sanitare monitorizează un bărbat din judeţ care s-a întors recent după o călătorie în Sierra Leone, unde a avut un contract de muncă şi a lucrat o perioadă de timp.

    Horia Timiş a spus că bărbatul va fi monitorizat pe o perioadă de 21 de zile în cadrul unei proceduri standard impuse de Ministerul Sănătăţii.

    “Este o procedură standard a Ministerului Sănătăţii transmisă către direcţiile de sănătate prin care se monitorizează orice persoană care a venit din excursie, din vacanţă sau interes de serviciu din zonele critice cu Ebola. Tot ceea ce face Direcţia de Sănătate Publică Alba prin departamentul de epidemiologie este să monitorizeze timp de 21 de zile aceste persoane, temperatura sau alte simptome. Nu sunt probleme şi nu există probleme deocamdată din punctul nostru de vedere”, a spus Timiş.

    Bărbatul nu este internat, ci doar monitorizat de către autorităţile medicale şi i se măsoară temperatura, urmărindu-se dacă prezintă posibile simptome de îmbolnăvire.

    Vineri, Ministerul Afacerilor Externe anunţa că datele de atunci indicau posibila prezenţă a şase cetăţeni români în Sierra Leone, care şi-au suspendat contractele de muncă cu Alro Slatina, adăugând că această firmă nu are în prezent personal delegat sau detaşat în acest stat afectat de epidemia de Ebola.

    “În continuarea comunicării anterioare referitoare la posibila prezenţă în Sierra Leone a unui grup de 5 cetăţeni români care şi-au suspendat contractele de muncă cu Alro Slatina, Ministerul Afacerilor Externe confirmă că aceştia se află pe teritoriul Sierra Leone. Totodată, în urma verificării existenţei grupului a fost identificat şi un al şaselea cetăţean român care nu a lucrat la compania Alro Slatina. Centrala MAE a luat legătura şi va menţine o legătură constantă cu grupul de 6 cetăţeni români, cu precizarea că aceştia au o stare de sănătate bună”, se arăta într-un comunicat transmis de MAE.

    Ministerul preciza că în cadrul convorbirilor purtate cu cetăţenii români “a rezultat că nu doresc să revină în România, desfăşurându-şi activitatea în condiţii normale, la o altă companie”.

    “S-a convenit menţinerea unui contact permanent cu acest grup, MAE adresând rugămintea fermă de a fi informat, în avans, cu privire la o eventuală decizie de revenire în România sau de relocare într-o altă zonă”, adăuga sursa citată.

    Tot vineri, Alro anunţa că niciun angajat al său sau al subsidiarelor sale din România nu mai lucrează la minele companiei din Sierra Leone, dar că cinci români cărora li s-au suspendat contractele de muncă la cerere se aflau încă în acest stat afectat de epidemia de Ebola.

    Sierra Leone, fostă colonie britanică, este una dintre cele trei ţări din Africa de Vest care sunt cele mai afectate de epidemia de Ebola, împreună cu Liberia şi Guineea.

    Febra hemoragică Ebola s-a soldat în total cu 3.865 de morţi în Africa de Vest din 8.033 de cazuri înregistrate în cinci ţări (Sierra Leone, Guineea, Liberia, Nigeria, Senegal), potrivit unui nou bilanţ al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

  • ICCJ finalizează la sfârşitul lui noiembrie dosarul privatizărilor strategice

    Judecătorii au audiat, miercuri, ultimii doi martori în acest caz şi au admis o serie de probe în circumstanţiere făcute de avocaţii inculpaţilor.

    La finalul şedinţei, preşedintele completului, judecătorul Ionuţ Matei, a spus că dezbaterile finale vor avea loc în 26 noiembrie, când sunt chemaţi toţi inculpaţii, avocaţii aleşi ai acestora, precum şi apărătorii din oficiu şi procurorul DIICOT, pentru a prezenta pledoariile finale în acest dosar.

    În cursul zilei de miercuri, instanţa supremă urmează să stabilească dacă ia măsuri preventive faţă de cei judecaţi în acest dosar – Codruţ Şereş, Zsolt Nagy, Mihai Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu -, după ce a constatat că Gabor Kerekes, inculpat în dosar, a plecat din ţară, deşi era sub control judiciar. Kerekes a transmis recent instanţei un email prin care a anunţat că pleacă în Germania, ataşând scrisori electronice şi copia unui bilet de întoarcere.

    În acest context, procurorii DIICOT au cerut instanţei ca în cazul celor patru să fie luată măsura arestului la domiciliu.

    Fostul ministru Codruţ Şereş a declarat, fiind întrebat de un judecător de ce îşi mută domiciliul la Bucureşti, că face acest lucru pentru a putea fi vizitat mai des de familie, în cazul în care va primi o pedeapsă cu executare în dosarul privatizărilor strategice.

    Codruţ Şereş a fost condamnat, în 3 decembrie 2013, de instanţa supremă, la şase ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

    În acelaşi dosar, Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, pentru aderare la un grup infracţional.

    Consultantul internaţional Vadim Benyatov a fost condamnat la zece ani de închisoare cu executare, pentru spionaj.

    Stamen Stanchev a primit cea mai mare pedeapsă din dosar, respectiv 11 ani de închisoare pentru spionaj, precum şi patru ani şi zece luni pentru iniţierea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat. Dacă pedeapsa rămâne definitivă, Stanchev va sta în detenţie 11 ani.

    Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în mandatul lui Nagy (cu responsabilităţi pe linia privatizării agenţilor economici în subordinea ministrului), a primit o pedeapsă de şapte ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

    Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), a fost condamnat la şase ani de închisoare pentru trădare prin transmitere de secrete, din care i-au fost scăzute două luni, perioada arestului preventiv.

    Instanţa l-a mai condamnat pe cetăţeanul ceh Michal Susak la patru ani şi zece luni de închisoare pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi la zece ani de închisoare pentru complicitate la spionaj, urmând să execute pedeapsa cea mai grea.

    Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra la data faptelor, cetăţean româno-englez, a primit o pedeapsă de patru ani şi zece luni de închisoare pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi nouă ani şi şase luni de închisoare pentru complicitate la spionaj. Instanţa a comasat pedepsele şi a dispus ca Flore că execute nouă ani şi şase luni de închisoare.

    Gabor Kerekes a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, pentru aderare şi sprijinire a unui grup infracţional transnaţional.

    Tot cinci ani de închisoare a primit şi cetăţeanul turc Mustafa Oral, pentru iniţiere şi sprijinire a unui grup infracţional transnaţional.

    Decizia a fost contestată de inculpaţi şi de procurorii DIICOT la Completul de cinci judecători al instanţei supreme, care va da o decizie definitivă în acest dosar.

    Procesul “privatizărilor strategice” a început în 20 aprilie 2007 doar cu acuzaţii Stamen Stanchev, Mihai Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu. Aceştia au fost trimişi în judecată, în 18 aprilie 2007, sub acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi spionaj, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete. În acelaşi timp, s-a dispus judecarea separată a părţii din dosar referitoare la Vadim Benyatov Don.

    Vadim Benyatov Don a fost trimis în judecată în 13 septembrie 2007 de către procurorii DIICOT, fiind acuzat că ar fi luat măsuri în vederea obţinerii de informaţii secrete din domeniul energetic, al economiei naţionale a României, informaţii care ar fi fost de natură să pericliteze securitatea statului.

    În 30 martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată şi pe Ioan Codruţ Şereş, fost ministru al Economiei şi Comerţului, Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Gabor Kerekes, Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra, cetăţean româno-englez, Michal Susak, cetăţean ceh şi Mustafa Oral, cetăţean turc.

    Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006, aceştia au constituit sau aderat la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional, din care au făcut parte şi Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea şi Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

    Concret, în sarcina celor şase inculpaţi s-au reţinut comiterea de activităţi ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a S.C. Romaero S.A. Bucureşti şi S.C. Avioane S.A. Craiova, aflate în portofoliul MEC – OPSPI, consultanţă în vederea privatizării S.N. Radiocomunicaţii, adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării C.N. Poşta Română din portofoliul MCTI, selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la S.C. Romtelecom S.A. din portofoliul MCTI.

    Ulterior, dosarele au fost comasate, cei zece inculpaţi fiind judecaţi în acelaşi dosar, de către magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    La începutul lunii decembrie 2006, Codruţ Şereş şi-a dat demisia din funcţia de ministru. El fusese interceptat de Serviciul Român de Informaţii (SRI) în 2005, monitorizările relevând raporturile directe dintre acesta şi Stamen Stanchev, precum şi aranjamentele de culise privind privatizările unor firme din domeniul energetic, inclusiv promovarea proiectului de hotărâre de Guvern privind vânzarea pachetului de opt la sută din acţiunile Petrom.

    Fostul ministru Şereş a mai fost condamnat, pe 31 martie, de instanţa supremă, la patru ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul “Hidroelectrica”, decizia nefiind definitivă.

  • Reuniune a oficialilor militari din cele două Corei, prima în ultimii şapte ani

    Discuţiile la nivel de generali au avut loc în localitatea de frontieră Panmunjom, unde a fost semnat armistiţiul din anul 1953.

    Ultima reuniune la acest nivel a avut loc în decembrie 2007.

    Pe 10 octombrie, la frontiera dintre cele două Corei a avut loc un schimb de focuri declanşat de forţele nord-coreene. Pe 7 octombrie, un incident similar a avut loc pe linia frontierei maritime dintre cele două ţări.

    Coreea de Nord şi Coreea de Sud au semnat doar un armistiţiu în urma conflictului de la începutul anilor 1950, fiind, teoretic, în situaţie de război.

  • China a blocat site-ul BBC, după relatările cu privire la manifestaţiile din Hong Kong

    Este pentru prima oară când site-ul grupului media britanic este în totalitate blocat în China, din decembrie 2010, când nu a putut fi accesat mai multe zile, atât în timpul, cât şi după ceremonia de atribuire a Premiului Nobel pentru Pace disidentului chinez Liu Xiaobo, relatează AFP.

    La rândul său, versiunea în limba chineză a site-ului BBC este blocată total de la momentul lansării, în 1999, cu o scurtă perioadă de funcţionare de câteva luni, cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Beijing, din 2008.

    “Ne confruntăm cu o înăsprire a cenzurii în China”, a comentat, miercuri, într-un mesaj postat pe Twitter, directorul biroului BBC pentru regiunea Asia, Jo Floto, cu sediul la Beijing.

    Autorităţile chineze au mai impus deja “un ecran negru (postului de televiziune) BBC World, în momentul în care erau difuzate reportaje cu privire la Hong Kong”, a adăugat el.

    În condiţiile în care Beijingul a impus o cenzură drastică pe Internet, site-urile mai multor ziare străine nu pot fi accesate, cazuri asemănătoare fiind semnalate şi în ceea ce priveşte reţelele sociale Twitter, Facebook şi, de la declanşarea manifestaţiilor prodemocraţie din Hong Kong, platforma de fotografii Instagram.

    De altfel, site-urile cotidianului The New York Times şi al agenţiei Bloomberg au fost blocate în 2012, după publicarea unor anchete cu privire la averea fostului premier Wen Jiabao şi a actualului preşedinte Xi Jinping.

    Dispariţia totală a BBC din mediul online chinez intervine în condiţiile în care site-ul a difuzat miercuri dimineaţă o înregistrare video în care poliţişti din Hong Kong sunt surprinşi în momentul în care lovesc violent un manifestant cu mâinile încătuşate, imagini care au provocat indignare în fosta colonie britanică.

    În schimb, site-ul postului CNN putea fi în continuare accesat miercuri în China continentală.

  • Programul PRIMA MAŞINĂ a fost aprobat de Guvern prin OU. Actul indică doar preţul maşinii: 50.000 lei

    Ordonanţa nu include alte detalii legate de valoarea creditului care poate fi contractat cu garanţia statului, de perioada de valabilitate şi de avansul minim care poate fi solicitat cumpărătorului, ci prevede doar că normele metodologice de aplicare vor fi aprobate în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a ordonanţei.

    Ordonanţa de urgenţă va intra în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial, autorităţile anunţând anterior că intenţionează să aplice acest program începând cu luna noiembrie.

    Săptămâna trecută, reprezentanţii Guvernului anunţau că suma de 50.000 lei reprezintă valoarea maximă a creditului plus TVA, la care se adaugă costul poliţei CASCO pentru primul an, că avansul minim solicitat de bănci beneficiarului va fi între 5% şi 10% din valoarea creditului, iar costul total al finanţărilor garantate de stat nu va depăşi ROBOR la 3 luni plus o marjă de 3%, şi că durata maximă a perioadei de creditate va fi de 84 de luni.

    Oficialii guvernamentali mai transmiteau că garanţia statului va acoperi maximum 50% din valoarea creditului acordat în cadrul programului, diferenţa fiind reprezentantă de autoturismul achiziţionat, şi nu indicau un preţ maxim al maşinii care poate fi cumpărată prin acest program, spunând doar că vor fi garantate credite pentru maşini medii, nu din gama de lux.

    În ordonanţa aprobată, miercuri, de Guvern este însă stabilit că autoturismul nou care poate fi cumpărat prin intermediul programului trebuie să aibă un preţ de achiziţie care să nu depăşească suma de 50.000 lei plus TVA, fără referiri la valoarea creditului care va fi garantat de stat şi la nivelul avansului.

    Programul este destinat în principal tinerilor cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, care vor avea prioritate, dar şi altor categorii de vârstă.

  • Miron Mitrea, CONDAMNAT la doi ani de închisoare cu executare

    Judecătorii instanţei supreme au decis să îl condamne pe Miron Mitrea la doi ani de închisoare pentru luare de mită, la care se adaugă interzicerea unor drepturi după executarea pedepsei, tot pe o durată de doi ani.

    Instanţa l-a achitat pe Mitrea pentru instigare la fals şi a mai dispus încetarea procesului penal în cazul său pentru uz de fals.

    Prin aceeaşi sentinţă s-a dispus confiscarea a 169.440 de lei de la Mitrea şi a fost menţinut sechestul asigurător pus de procurori.

    În acelaşi dosar, Irina Paula Jianu, fost şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii, a fost condamnată la cinci luni de închisoare cu executare, pentru dare de mită.

    Nicolae Popescu, fost arhitect şef al Primăriei Voluntari, a primit o pedeapsă de cinci luni de închisoare pentru fals în acte şi două luni pentru favorizarea infractorului. Instanţa a decis să cumuleze aceste pedepse cu o alta de trei ani de închisoare, dintr-un alt dosar. Judecătorii au constatat că pedeapsa de trei ani de închisoare a fost executată.

    În acest dosar, Miron Mitea, ministru al Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei în perioada 2000 – 2004, în prezent deputat PSD, este acuzat că a luat mită 520.000 de lei, sub forma unor lucrări executate la casa mamei sale, pentru a o menţine pe Irina Jianu în funcţiile de inspector şef adjunct şi, ulterior, inspector şef al ISC.

    Judecarea dosarului a început în 25 octombrie 2013, la instanţa supremă. Procurorii arătau, în rechizitoriul trimis instanţei, că lucrările de construcţii, amenajare şi dotare au fost executate de societăţile Conimpuls SA Bacău, Vertcon SA Bacău, Durimpuls SRL Bacău şi Regal Glass SRL Bacău la un imobil din Voluntari, judeţul Ilfov, proprietatea mamei lui Mitrea.

    “Foloasele necuvenite au fost pretinse şi primite în schimbul numirii şi menţinerii Irinei Paula Jianu în funcţia de inspector şef adjunct şi inspector şef al ISC. La momentul numirii în funcţia publică Irina Paula Jianu avea calitatea de vicepreşedinte, respectiv acţionar la societăţile comerciale menţionate”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

    Cei trei inculpaţi au fost trimişi iniţial în judecată în 5 martie 2009, însă ICCJ a dispus ca dosarul să ajungă din nou la Direcţia Naţională Anticorupţie, din cauza unor vicii de procedură. În 26 aprilie 2012, procurorii DNA l-au anunţat pe Miron Mitrea că încep din nou urmărirea penală împotriva lui, iar dosarul a fost înregistrat la ICCJ în 25 octombrie 2013.

    Camera Deputaţilor a respins, în 13 august 2008, solicitarea DNA de avizare a începerii urmăririi penale în cazul lui Miron Mitrea.

    Social-democratul Miron Mitrea şi-a anunţat, la începutul lunii septembrie 2008, în plenul Camerei Deputaţilor, demisia din acest for, motivând că recurge la acest gest pentru a nu i se mai spune că se ascunde în spatele imunităţii.

    Ulterior, Mitrea a obţinut un mandat de senator (2008 – 2012) şi un nou mandat de deputat (2012 – 2016).

  • Trezoreria Rusiei va plasa depozite în valută la bănci, prin licitaţie, pentru a sprijini rubla

    Prima licitaţie pentru depozite în valută va avea loc în mai puţin de o lună, a declarat miercuri ministrul de Finanţe, Anton Siluanov.

    “Am decis să organizăm licitaţii în valută ca să reducem presiunea pe rublă”, a spus Siluanov, care a adăugat că Trezoreria a acumulat suficiente fonduri în valută pentru a putea injecta lichiditate în sistemul bancar.

    Banca centrală a Rusiei a intervenit în octombrie pentru prima dată din mai pe piaţa interbancară pentru sprijini rubla, vânzând aproape 7 miliarde de dolari în primele două săptămâni ale lunii.

    Rubla a coborât la niveluri minime record faţă de dolar ca urmare a sancţiunilor economice impuse de către SUA şi statele din vestul Europei şi a scăderii preţului la petrol.

    De altfel, moneda rusă a înregistrat anul acesta a patra cea mai slabă evoluţie dintre cele peste 170 de monede incluse într-un clasament Bloomberg.

    Autorităţile din Moscova încearcă să reducă deficitul de lichiditate în dolari provocat de sancţiunile externe. Potrivit băncii centrale, companiile locale trebuie să plătească datorii de 54,7 miliarde de dolari în următoarele trei luni.

  • Bogdan Ion, EY România: Economia va creşte cu 2,3% în 2014. Cererea internă va fi principalul motor

    “În România, cererea internă este de aşteptat să devină principalul motor de creştere în acest an. Creşterile salariale şi nivelul foarte scăzut al inflaţiei vor întări puterea de cumpărare a consumatorilor, în vreme ce creşterea continuă a exporturilor – după vârful de anul trecut – ar trebui să încurajeze companiile să îşi mărească investiţiile după nivelurile slabe înregistrate din 2012 până în prezent. În acest context, pentru România, EY Eurozone Forecast estimează o creştere de 2,3% a PIB-ului în 2014, urmată de o creştere de 3,6% în 2015”, a declarat Bogdan Ion, country managing partner al EY România şi Moldova.

    Potrivit raportul de toamnă EY Eurozone Forecast (EEF), revenirea Zonei Euro începe să se facă simţită treptat după stagnarea din primele şase luni ale anului, iar PIB-ul Zonei Euro va creşte cu 0,9% în acest an, urmat de o creştere de 1,5% în 2015 şi de 1,7% în 2016. Creşterea vine după doi ani de scăderi, însă ritmul se va situa mult sub ritmul mediu de dinainte de criză de 2,3% pe an, înregistrat în perioada 1997 – 2007.

    Conform documentului, primele semne ale redresării economice au fost impulsionate de îmbunătăţirea activităţii comerciale, dar un rol import în perioada care urmează îl va juca cererea internă. Recenta depreciere a monedei Euro va avea un impact pozitiv asupra exportatorilor, în special asupra celor din economiile mai puţin competitive, iar exporturile sunt estimate să crească cu aproximativ 3% în 2014, atingând 4,1% în 2015 şi 4,3% în 2016.

    Îmbunătăţirea mediului comercial, cât şi îmbunătăţirea accesului la finanţare vor permite firmelor să îşi crească nivelul de cheltuieli cu investiţiile. Conform EEF, creşterea cheltuielilor de capital va atinge creşteri semnificative, de 2,4% în 2015 şi 2,8% în 2016, faţă de 1,3% în 2014. Prin urmare, e de aşteptat ca, în 2014, contribuţia investiţiilor la creşterea economică să fie mai mare, după ce a fost puternic negativă în 2013, urmând să se menţină constantă în 2015 şi 2016.

    Cu toate acestea, revenirea investiţiilor va înregistra un ritm mai scăzut decât în alte perioade post-recesiune, cauzele fiind nivelurile ridicate ale datoriilor companiilor, creşterea costurilor reale ale împrumuturilor pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi fragmentarea financiară încă mare.

    Conform previziunilor EEF, consumul va înregistra un trend ascendent şi va deveni un motor important de creştere în 2015 şi 2016, cu un ritm aproape dublu faţă de 2014.

    Consumatorii încep să îşi recapete încrederea, iar scăderea ratei şomajului va fi un factor pozitiv pentru stimularea consumului. Creşterea veniturilor şi şomajul în scădere ar putea determina consumatorii să renunţe la economisire în favoarea consumului. Un impact pozitiv asupra cheltuielilor efectuate de gospodării l-ar putea avea şi îmbunătăţirea condiţiilor din zona creditelor de consum, aşteptată ca răspuns la implementarea programului operaţional al Băncii Centrale Europene (BCE) de refinanţare pe termen lung, conform unui sondaj realizat de BCE în iunie. Per ansamblu, se estimează ca aceşti factori să contribuie la o creştere a consumului de 1,4% în 2015 şi de 1,5% în 2016, faţă de doar 0,8% în acest an.

  • Au renunţat la tot ce aveau şi au plecat timp de 20 de ani în jurul lumii – GALERIE FOTO

    Gunther Holtorf a pornit, alături de soţia sa, la bordul unui Mercedes Benz într-o aventură care ar fi trebuit să dureze 18 luni.  Bărbatul plănuia să traverseze Africa, un continent care îl fascina. Gunther şi-a trimis maşina în deşertul Sahara cu vaporul şi a început prima parte a călătoriei sale. I-a luat însă mai bine de cinci ani să traverseze toată Africa la bordul maşinii sale.

    Următorul pas a fost călătoria în America de Sud şi America Centrală, după care maşina a fost trimisă cu vaporul în Australia şi în Asia. În total, germanul a parcurs 884.000 de kilometri.

  • Campionii în Business din Transilvania şi Banat au fost premiaţi astăzi la Cluj

    Ziarul Financiar, cea mai importantă publicaţie de business din România, împreună cu fondul de investiiţii Enterprise Investors, Banca Comercială Română, firma de consultanţă şi audit PwC şi Fundaţia Triple Helix, au premiat astăzi la Cluj cele mai dinamice companii din regiunea Transilvania şi Banat în cadrul unei conferinţe care a avut loc la hotelul Opera Plaza.

    Premiile Campioni în Business se acordă în funcţie de evoluţia cifrei de afaceri, a profitului net, a numărului de angajaţi şi a solidităţii afacerii. Sunt selectate doar companiile profitabile deţinute de întreprinzători locali, cu peste 10 angajaţi.

    Premiile se împart în 2 categorii: companii cu cifră de afaceri de peste 70 milioane lei şi companii cu cifră de afaceri sub 70 milioane de lei (15 milioane de euro).

    Din cele peste 5.000 de companii care au îndeplinit criteriile selectate la nivel naţional, pe regiunea Transilvania şi Banat (care include judeţele Alba, Arad, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Caraş Severin, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Satu Mare, Sibiu, Timiş) au fost declarate câştigătoare următoarele companii:

    Companii cu cifră de afaceri de peste 70 de milioane de LEI

    Câştigători:
    ELBA SA (Timiş)
    Compania, specializată în fabricarea de echipamente electrice de iluminat, a înregistrat o cifră de afaceri în 2013 de 194 milioane de lei, în creştere cu 57% faţă de anul anterior şi un profit net în creştere cu 580% faţă de 2012. Firma avea 936 salariaţi la sfârşitul anului 2013.

    ELECTRO SISTEM SRL (Maramureş)
    Compania, specializată în fabricarea aparatelor de distribuţie şi control a electricităţii, a înregistrat o cifră de afaceri în 2013 de 108 milioane de lei, în creştere cu 44% faţă de anul anterior şi un profit net în creştere cu 29% faţă de 2012. Firma avea 261 salariaţi la sfârşitul anului 2013.

    BILKA STEEL SRL (Braşov)
    Compania, specializată în fabricarea produselor metalice obţinute prin deformare plastică, metalurgia pulberilor, a înregistrat o cifră de afaceri în 2013 de 105 milioane de lei, în creştere cu 41% faţă de anul anterior şi un profit net în creştere cu 169% faţă de 2012. Firma avea 66 angajaţi în 2013.

    Companii cu cifră de afaceri sub 70 de milioane de LEI

    Câştigători:
    EMSIL TECHTRANS SRL (Bihor)
    Compania, specializată în fabricarea utilajelor şi a maşinilor-unelte pentru prelucrarea metalului, a înregistrat o cifră de afaceri în 2013 de 52 de milioane de lei, în creştere cu 39% faţă de anul anterior şi un profit net în creştere cu 56% faţă de 2012. Firma avea 109 angajaţi în 2013.

    GRUP ENERGOINSTAL SA (Cluj)
    Compania, specializată în executarea lucrărilor de instalaţii sanitare, de încălzire şi de aer condiţionat, a înregistrat o cifră de afaceri în 2013 de 35 milioane de lei, în creştere cu 58% faţă de anul anterior şi un profit net în creştere cu 464% faţă de 2012. Firma avea 80 de angajaţi în 2013.

    LABORATOARELE FARES BIO VITAL SRL (Hunedoara)
    Compania, specializată în prelucrarea ceaiului şi a cafelei, a înregistrat o cifră de afaceri în 2013 de 56 milioane de lei, în creştere cu 16% faţă de anul anterior şi un profit net în creştere cu 18% faţă de 2012. Firma avea 268 angajaţi în 2013.

    Premii speciale

    Câştigători:

    ASTRA VAGOANE CĂLĂTORI (Arad): premiul special “Rezistenţa la dezindustrializare”
    Compania, specializată în fabricarea materialului rulant, a înregistrat o cifră de afaceri în 2013 de 180 de milioane de lei, în creştere cu 229% faţă de anul anterior şi un profit net în creştere cu 529% faţă de 2012. Firma avea 798 angajaţi în 2013

    TRANSAVIA SA (Alba): premiul special “Viziune în antreprenoriat”
    Compania, producătoare de carne de pui, a înregistrat o cifră de afaceri în 2013 de 460 de milioane de lei, în creştere cu 8% faţă de anul anterior şi un profit net în creştere cu 37% faţă de 2012. Firma avea 1.005 angajaţi în 2013

    FARMEC SA (Cluj): premiul special “Branding românesc”
    Compania, specializată în fabricarea parfumurilor şi a produselor cosmetice (de toaletă), a înregistrat o cifră de afaceri în 2013 de 138 de milioane de lei, în creştere cu 13% faţă de anul anterior şi cu un profit net în scădere cu 8% faţă de 2012. Firma avea 602 angajaţi în 2013.

    Pentru mai multe informaţii despre proiect, vă invităm să accesaţi site-ul www.campioniinbusiness.ro