BusinessMagazin

Blog

  • Licenţa Giga TV, din cauza căreia CNA a intrat în atenţia DNA, retrasă joi la cererea televiziunii

    CNA a analizat, în şedinţa de joi, o solicitare a societăţii Sonic Media SRL de retragere, la cerere, a licenţei audiovizuale prin satelit a televiziunii Giga TV. Solicitarea de retragere a licenţei a fost depusă la CNA în data de 23 septembrie.

    Retragerea licenţei Giga TV este echivalentă cu închiderea televiziunii.

    Giga TV nu mai emitea însă din data de 4 iulie. În acest caz, Giga TV a solicitat şi a primit aprobarea CNA pentru întreruperea emisiei din motive tehnice. Termenul maxim admis pentru întreruperea emisiei a expirat pe 2 octombrie, în conformitate cu legislaţia audiovizualului, potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa CNA de joi.

    “După mare tam tam şi scandal, dânşii (cei de la Giga TV, n.r.) renunţă la licenţă. Noi luăm la cunoştinţă. Este o retragere la cerere”, a spus membrul CNA Lorand Turos, în şedinţa CNA de joi.

    Decizia de retragere a licenţei Giga TV a fost luată de CNA, joi, în baza articolului 57, alineatul 1, litera e din Legea audiovizualului, potrivit căruia “Licenţa audiovizuală analogică se retrage de Consiliu în următoarele situaţii: e) la cererea titularului”.

    Decizia a fost luată cu şapte voturi “pentru” (Florin Gabrea, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Laura Georgescu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea).

    Membrii CNA Valentin Jucan şi Christian Mititelu au spus că nu doresc să voteze în această speţă, având în vedere că este o retragere a licenţei la cererea televiziunii.

    “Eu nu vreau să dau un vot nici împotrivă, nici pentru, pentru că ar însemna că accept să se voteze aşa ceva. Nu doresc ca o astfel de solicitare să fie votată în Consiliu”, a spus Valentin Jucan.

    La rândul său, Christian Mititelu a spus că în cazul acestei solicitări de retragere la cerere a licenţei Giga TV este “ceva neclar”. “Este ceva neclar aici. Nu pot să mă hotărăsc. Pentru DNA vă rog să consemnaţi că nu am votat nici pentru, nici împotrivă. Trebuie văzut contextul (situaţiei licenţei Giga TV, n.r.), a spus Mititelu.

    Licenţa televiziunii Giga TV a fost deţinută de societatea Sonic Media SRL, al cărei asociat unic este Alexandru Ioan Bania, potrivit informaţiilor depuse la CNA. Însă, presa a relatat în ultimele luni că Giga TV ar fi fost de fapt în sfera de influenţă a primarului oraşului Piatra-Neamţ, Gheorghe Ştefan.

    În luna septembrie, DNA a anunţat că a început urmărirea penală în cazul mai multor persoane, respectiv a deputatului PSD Viorel Hrebenciuc, a Narcisei Iorga (care la acel moment era membru al CNA şi al cărei mandat s-a încheiat luni, 13 octombrie), a Laurei Georgescu, preşedintele CNA, şi a lui Gheorghe Ştefan, primarul oraşului Piatra-Neamţ. Aceştia sunt cercetaţi într-un dosar privind obţinerea licenţei audiovizuale de Giga TV.

    Deputatul PSD Viorel Hrebenciuc este urmărit penal pentru că, susţin anchetatorii, s-a implicat spre a determina funcţionari din CNA pentru ca această instituţie să revină asupra deciziei de retragere a licenţei Giga TV.

    Procurorii precizează că televiziunii Giga TV, în favoarea căreia ar fi intervenit Hrebenciuc, i-a fost retrasă licenţa la 17 septembrie 2013, după ce a încetat să difuzeze serviciul de programe pentru care i s-a acordat licenţa audiovizuală, mai mult de 96 de ore, pentru orice motive imputabile titularului.

    În şedinţa CNA din data respectivă i-a fost retrasă licenţa Giga TV, decizia fiind luată cu şapte voturi “pentru” (Laura Georgescu, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Christian Mititelu, Cristina Trepcea şi Răsvan Popescu) şi patru “împotrivă” (Valentin Jucan, Narcisa Iorga, Florin Gabrea şi Radu Călin Cristea) din 11 membri prezenţi.

    După două săptămâni, respectiv pe 1 octombrie 2013, CNA a revenit asupra deciziei, cu şase voturi în favoarea postului Giga TV (Florin Gabrea, Valentin Jucan, Narcisa Iorga, Cristina Trepcea, Viorel Vasile Buda şi Răsvan Popescu) şi patru împotriva acestuia (Laura Georgescu, Lorand Turos, Monica Gubernat şi Radu Călin Cristea), din 10 membri prezenţi.

    “Din analiza materialelor existente la dosar, s-a stabilit că, urmare a demersurilor menţionate anterior, în mod nejustificat, 3 dintre membrii CNA care, la şedinţa anterioară, votaseră pentru retragerea licenţei postului TV, în şedinţa din 01.10.2013, au votat în favoarea postului TV, deşi situaţia de fapt nu s-a schimbat, fără a se fi întocmit vreun document de natură tehnică în cadrul instituţiei pentru a se verifica argumentele susţinute în respectiva contestaţie”, a precizat DNA.

    Membrii CNA care şi-au schimbat votul în favoarea Giga TV sunt Viorel Vasile Buda, Cristina Trepcea şi Răsvan Popescu, în timp ce Radu Călin Cristea a votat iniţial contra retragerii licenţei, iar apoi în favoarea acesteia.

    Narcisa Iorga este cercetată pentru că i-ar fi sugerat primarului din Piatra-Neamţ, Gheorghe Ştefan, în ce mod se poate redobândi licenţa Giga TV şi la cine să apeleze pentru asta, nominalizându-l pe deputatul Viorel Hrebenciuc.

    Schimbarea votului privind licenţa Giga TV de către trei membri ai CNA s-a făcut nejustificat, ca urmare a exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu de Laura Georgescu, au spus, de asemenea, procurorii DNA, care au acuzat-o pe şefa CNA de abuz în serviciu.

    Şi primarul din Piatra-Neamţ, Gheorghe Ştefan, este urmărit penal de DNA în acest dosar, fiind acuzat că ar fi discutat cu Viorel Hrebenciuc să intervină la CNA pentru obţinerea licenţei Giga TV.

  • Licenţa Giga TV, din cauza căreia CNA a intrat în atenţia DNA, retrasă joi la cererea televiziunii

    CNA a analizat, în şedinţa de joi, o solicitare a societăţii Sonic Media SRL de retragere, la cerere, a licenţei audiovizuale prin satelit a televiziunii Giga TV. Solicitarea de retragere a licenţei a fost depusă la CNA în data de 23 septembrie.

    Retragerea licenţei Giga TV este echivalentă cu închiderea televiziunii.

    Giga TV nu mai emitea însă din data de 4 iulie. În acest caz, Giga TV a solicitat şi a primit aprobarea CNA pentru întreruperea emisiei din motive tehnice. Termenul maxim admis pentru întreruperea emisiei a expirat pe 2 octombrie, în conformitate cu legislaţia audiovizualului, potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa CNA de joi.

    “După mare tam tam şi scandal, dânşii (cei de la Giga TV, n.r.) renunţă la licenţă. Noi luăm la cunoştinţă. Este o retragere la cerere”, a spus membrul CNA Lorand Turos, în şedinţa CNA de joi.

    Decizia de retragere a licenţei Giga TV a fost luată de CNA, joi, în baza articolului 57, alineatul 1, litera e din Legea audiovizualului, potrivit căruia “Licenţa audiovizuală analogică se retrage de Consiliu în următoarele situaţii: e) la cererea titularului”.

    Decizia a fost luată cu şapte voturi “pentru” (Florin Gabrea, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Laura Georgescu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea).

    Membrii CNA Valentin Jucan şi Christian Mititelu au spus că nu doresc să voteze în această speţă, având în vedere că este o retragere a licenţei la cererea televiziunii.

    “Eu nu vreau să dau un vot nici împotrivă, nici pentru, pentru că ar însemna că accept să se voteze aşa ceva. Nu doresc ca o astfel de solicitare să fie votată în Consiliu”, a spus Valentin Jucan.

    La rândul său, Christian Mititelu a spus că în cazul acestei solicitări de retragere la cerere a licenţei Giga TV este “ceva neclar”. “Este ceva neclar aici. Nu pot să mă hotărăsc. Pentru DNA vă rog să consemnaţi că nu am votat nici pentru, nici împotrivă. Trebuie văzut contextul (situaţiei licenţei Giga TV, n.r.), a spus Mititelu.

    Licenţa televiziunii Giga TV a fost deţinută de societatea Sonic Media SRL, al cărei asociat unic este Alexandru Ioan Bania, potrivit informaţiilor depuse la CNA. Însă, presa a relatat în ultimele luni că Giga TV ar fi fost de fapt în sfera de influenţă a primarului oraşului Piatra-Neamţ, Gheorghe Ştefan.

    În luna septembrie, DNA a anunţat că a început urmărirea penală în cazul mai multor persoane, respectiv a deputatului PSD Viorel Hrebenciuc, a Narcisei Iorga (care la acel moment era membru al CNA şi al cărei mandat s-a încheiat luni, 13 octombrie), a Laurei Georgescu, preşedintele CNA, şi a lui Gheorghe Ştefan, primarul oraşului Piatra-Neamţ. Aceştia sunt cercetaţi într-un dosar privind obţinerea licenţei audiovizuale de Giga TV.

    Deputatul PSD Viorel Hrebenciuc este urmărit penal pentru că, susţin anchetatorii, s-a implicat spre a determina funcţionari din CNA pentru ca această instituţie să revină asupra deciziei de retragere a licenţei Giga TV.

    Procurorii precizează că televiziunii Giga TV, în favoarea căreia ar fi intervenit Hrebenciuc, i-a fost retrasă licenţa la 17 septembrie 2013, după ce a încetat să difuzeze serviciul de programe pentru care i s-a acordat licenţa audiovizuală, mai mult de 96 de ore, pentru orice motive imputabile titularului.

    În şedinţa CNA din data respectivă i-a fost retrasă licenţa Giga TV, decizia fiind luată cu şapte voturi “pentru” (Laura Georgescu, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Christian Mititelu, Cristina Trepcea şi Răsvan Popescu) şi patru “împotrivă” (Valentin Jucan, Narcisa Iorga, Florin Gabrea şi Radu Călin Cristea) din 11 membri prezenţi.

    După două săptămâni, respectiv pe 1 octombrie 2013, CNA a revenit asupra deciziei, cu şase voturi în favoarea postului Giga TV (Florin Gabrea, Valentin Jucan, Narcisa Iorga, Cristina Trepcea, Viorel Vasile Buda şi Răsvan Popescu) şi patru împotriva acestuia (Laura Georgescu, Lorand Turos, Monica Gubernat şi Radu Călin Cristea), din 10 membri prezenţi.

    “Din analiza materialelor existente la dosar, s-a stabilit că, urmare a demersurilor menţionate anterior, în mod nejustificat, 3 dintre membrii CNA care, la şedinţa anterioară, votaseră pentru retragerea licenţei postului TV, în şedinţa din 01.10.2013, au votat în favoarea postului TV, deşi situaţia de fapt nu s-a schimbat, fără a se fi întocmit vreun document de natură tehnică în cadrul instituţiei pentru a se verifica argumentele susţinute în respectiva contestaţie”, a precizat DNA.

    Membrii CNA care şi-au schimbat votul în favoarea Giga TV sunt Viorel Vasile Buda, Cristina Trepcea şi Răsvan Popescu, în timp ce Radu Călin Cristea a votat iniţial contra retragerii licenţei, iar apoi în favoarea acesteia.

    Narcisa Iorga este cercetată pentru că i-ar fi sugerat primarului din Piatra-Neamţ, Gheorghe Ştefan, în ce mod se poate redobândi licenţa Giga TV şi la cine să apeleze pentru asta, nominalizându-l pe deputatul Viorel Hrebenciuc.

    Schimbarea votului privind licenţa Giga TV de către trei membri ai CNA s-a făcut nejustificat, ca urmare a exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu de Laura Georgescu, au spus, de asemenea, procurorii DNA, care au acuzat-o pe şefa CNA de abuz în serviciu.

    Şi primarul din Piatra-Neamţ, Gheorghe Ştefan, este urmărit penal de DNA în acest dosar, fiind acuzat că ar fi discutat cu Viorel Hrebenciuc să intervină la CNA pentru obţinerea licenţei Giga TV.

  • Un investitor elveţian dezvoltă un bloc de locuinţe în centrul Capitalei, pentru care parcarea costă cât o garsonieră

    “Terenul, de circa 700 de metri pătraţi, a fost cumpărat în anul 2007, iar construcţia a fost începută în primele luni ale anului. În momentul de faţă blocul este ridicat şi se lucrează la interioare. Imobilul are patru etaje şi va cuprinde doar apartamente cu 3 camere, plus 2 penthouse”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Georgian Marcu, directorul general al firmei imobiliare Green Angels, promotorul exclusiv al proiectului, prezent la Târgul Imobiliar Naţional -tIMOn.

    El a adăugat că investitorul are o experienţă de 15 ani pe piaţa imobiliară din întreaga lume şi că acesta mai deţine două terenuri de dimensiuni mai mari în Bucureşti, în zone centrale şi ultracentrale, unde intenţionează să construiască de asemenea locuinţe.

    Locuinţele din imobilul de pe Batiştei au suprafeţe cuprinse între 95 metri pătraţi utili şi 141 metri pătraţi utili, iar penthouse-urile au terase de circa 100 de metri pătraţi.

    “Clienţii ţintă sunt cei care vor să stea în zone ultracentrale şi caută locuinţe de calitate, dar şi cu design. Arhitectul proiectului a venit cu o noutate pe piaţă, astfel că la nivelul doi al subsolului vor fi amenajate boxe de 10-18 metri pătraţi, unde va fi spălătorie pentru locatarii blocului. Nu am început încă oficial vânzările, dar deja avem 3-4 clienţi pentru cele două penthouse-uri, ambele fiind rezervate”, a adăugat Marcu.

    Unul dintre cumpărătorii potenţiali este un antreprenor român, care intenţionează să plătească 540.000 de euro pentru una dintre locuinţe, cu bani cash.

    Preţul de vânzare al locuinţelor este de 2.100 de euro pe metru pătrat, cel mai mare din zona ultracentrală din Bucureşti, potrivit lui Marcu, iar un loc de parcare costă 25.000 de metri pătraţi, echivalentul preţului unei garsoniere de circa 35 de metri pătraţi într-o zonă mai îndepărtată de centru.

    “Sunt interesaţi să cumpere antreprenori, consultanţi, avocaţi. Nu există acest gen de produs pe piaţă, există potenţial de vânzare. Preţul de construcţie al proiectului este de circa 1.000 de euro pe metru pătrat, plus preţul terenului”, a explicat Marcu decizia investitorului elveţian de a construi în acest an un astfel de proiect.

    În opinia sa, piaţa este în prezent polarizată, clienţii fiind interesaţi fie de preţurile cele mai mici, fie de locuinţele scumpe.

    “Cea mai mare problemă a pieţei imobiliare în prezent este că segmentul de mijloc nu e acoperit cu produse competitive. Nu există produse competitive din punct de vedere al locaţiei, suprafeţei şi preţurilor. Terenurile în zone centrale şi semicentrale sunt încă foarte scumpe, iar dezvoltatorii consideră că e mai uşor să faci acelaşi tip de produs, decât să vii cu ceva nou”, a adăugat Marcu.

    Târgul Imobiliar Naţional -tIMOn se va desfăşura în perioada 16-19 octombrie în Piaţa Constituţiei din Bucureşti.

  • Un investitor elveţian dezvoltă un bloc de locuinţe în centrul Capitalei, pentru care parcarea costă cât o garsonieră

    “Terenul, de circa 700 de metri pătraţi, a fost cumpărat în anul 2007, iar construcţia a fost începută în primele luni ale anului. În momentul de faţă blocul este ridicat şi se lucrează la interioare. Imobilul are patru etaje şi va cuprinde doar apartamente cu 3 camere, plus 2 penthouse”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Georgian Marcu, directorul general al firmei imobiliare Green Angels, promotorul exclusiv al proiectului, prezent la Târgul Imobiliar Naţional -tIMOn.

    El a adăugat că investitorul are o experienţă de 15 ani pe piaţa imobiliară din întreaga lume şi că acesta mai deţine două terenuri de dimensiuni mai mari în Bucureşti, în zone centrale şi ultracentrale, unde intenţionează să construiască de asemenea locuinţe.

    Locuinţele din imobilul de pe Batiştei au suprafeţe cuprinse între 95 metri pătraţi utili şi 141 metri pătraţi utili, iar penthouse-urile au terase de circa 100 de metri pătraţi.

    “Clienţii ţintă sunt cei care vor să stea în zone ultracentrale şi caută locuinţe de calitate, dar şi cu design. Arhitectul proiectului a venit cu o noutate pe piaţă, astfel că la nivelul doi al subsolului vor fi amenajate boxe de 10-18 metri pătraţi, unde va fi spălătorie pentru locatarii blocului. Nu am început încă oficial vânzările, dar deja avem 3-4 clienţi pentru cele două penthouse-uri, ambele fiind rezervate”, a adăugat Marcu.

    Unul dintre cumpărătorii potenţiali este un antreprenor român, care intenţionează să plătească 540.000 de euro pentru una dintre locuinţe, cu bani cash.

    Preţul de vânzare al locuinţelor este de 2.100 de euro pe metru pătrat, cel mai mare din zona ultracentrală din Bucureşti, potrivit lui Marcu, iar un loc de parcare costă 25.000 de metri pătraţi, echivalentul preţului unei garsoniere de circa 35 de metri pătraţi într-o zonă mai îndepărtată de centru.

    “Sunt interesaţi să cumpere antreprenori, consultanţi, avocaţi. Nu există acest gen de produs pe piaţă, există potenţial de vânzare. Preţul de construcţie al proiectului este de circa 1.000 de euro pe metru pătrat, plus preţul terenului”, a explicat Marcu decizia investitorului elveţian de a construi în acest an un astfel de proiect.

    În opinia sa, piaţa este în prezent polarizată, clienţii fiind interesaţi fie de preţurile cele mai mici, fie de locuinţele scumpe.

    “Cea mai mare problemă a pieţei imobiliare în prezent este că segmentul de mijloc nu e acoperit cu produse competitive. Nu există produse competitive din punct de vedere al locaţiei, suprafeţei şi preţurilor. Terenurile în zone centrale şi semicentrale sunt încă foarte scumpe, iar dezvoltatorii consideră că e mai uşor să faci acelaşi tip de produs, decât să vii cu ceva nou”, a adăugat Marcu.

    Târgul Imobiliar Naţional -tIMOn se va desfăşura în perioada 16-19 octombrie în Piaţa Constituţiei din Bucureşti.

  • Administraţia penitenciarelor sud-africane: Avem condiţii pentru a-l încarcera pe Pistorius

    “Pot să confirm cu toată încrederea că, în cazul în care tribunalul, nu contează în ce moment, decide că el trebuie să meargă la închisoare, există locuri unde noi putem să-l încarcerăm pe acuzat“, a declarat Zacharia Modise, înalt responsabil al serviciilor penitenciare sud-africane, informează AFP.

    Acesta nu a ascuns existenţa unor probleme, Africa de Sud democratică moştenind clădiri foarte vechi de pe vremea apartheidului, când scopul era de a-i închide pe deţinuţi şi nu de a-i reabilita.

    Numeroase închisori se confruntă cu o lipsă de gardieni, iar statul este acuzat deseori că nu face nimic pentru a garanta securitatea deţinuţilor în închisoare, unde bandele fac legea. Dar închisorile – peste 230 – nu sunt toate la fel.

    Parchetul, care se luptă de luni pentru a împiedica dictarea unei pedepse uşoare, cum sugerează apărarea, i-a cerut lui Modise să confirme că aripa medicală a închisorii centrale din Pretoria “Kgosi Mampuru” are celule individuale.

    “Da, cu toalete, un pat cu saltea, o pătură, o pernă şi lenjerie“, a răspuns responsabilul. “Şi un dulap individual?”, a întrebat procurorul Gerrie Nel. “Da”, a răspuns Modise.

    “Putem asigura că drepturile sale individuale sunt respectate şi, cu privire la sănătatea lui, el poate fi tratat corect”, a continuat oficialul, înainte ca avocatul lui Pistorius, Barry Roux, să evoce cazuri de tortură în închisoare, de duşuri defecte şi de absenţa căzilor de baie.

    “Onorată instanţă, afirm că există căzi de baie în unitatea noastră medicală. Nu există căzi pentru deţinuţi normali“, a precizat Modise.

    Oscar Pistorius, în vârstă de 27 de ani, a împuşcat-o mortal la 14 februarie 2013 pe Reeva Steenkamp, model sud-african cu care avea o relaţie de trei luni.

    Procesul lui Pistorius a început în luna martie 2014. Judecătoarea Thokozile Masipa a citit în instanţă, la 12 septembrie, concluziile sale în acest caz.

    Campionul paralimpic Oscar Pistorius a fost găsit vinovat de omor din culpă de justiţia sud-africană, dar a obţinut dreptul de a rămâne în libertate pe cauţiune până la reluarea discuţiilor în cazul său la tribunalul din Pretoria.

    Luni, la Pretoria au început pledoariile finale ale apărării şi acuzării pentru determinarea sentinţei în cazul lui Oscar Pistorius.

  • Administraţia penitenciarelor sud-africane: Avem condiţii pentru a-l încarcera pe Pistorius

    “Pot să confirm cu toată încrederea că, în cazul în care tribunalul, nu contează în ce moment, decide că el trebuie să meargă la închisoare, există locuri unde noi putem să-l încarcerăm pe acuzat“, a declarat Zacharia Modise, înalt responsabil al serviciilor penitenciare sud-africane, informează AFP.

    Acesta nu a ascuns existenţa unor probleme, Africa de Sud democratică moştenind clădiri foarte vechi de pe vremea apartheidului, când scopul era de a-i închide pe deţinuţi şi nu de a-i reabilita.

    Numeroase închisori se confruntă cu o lipsă de gardieni, iar statul este acuzat deseori că nu face nimic pentru a garanta securitatea deţinuţilor în închisoare, unde bandele fac legea. Dar închisorile – peste 230 – nu sunt toate la fel.

    Parchetul, care se luptă de luni pentru a împiedica dictarea unei pedepse uşoare, cum sugerează apărarea, i-a cerut lui Modise să confirme că aripa medicală a închisorii centrale din Pretoria “Kgosi Mampuru” are celule individuale.

    “Da, cu toalete, un pat cu saltea, o pătură, o pernă şi lenjerie“, a răspuns responsabilul. “Şi un dulap individual?”, a întrebat procurorul Gerrie Nel. “Da”, a răspuns Modise.

    “Putem asigura că drepturile sale individuale sunt respectate şi, cu privire la sănătatea lui, el poate fi tratat corect”, a continuat oficialul, înainte ca avocatul lui Pistorius, Barry Roux, să evoce cazuri de tortură în închisoare, de duşuri defecte şi de absenţa căzilor de baie.

    “Onorată instanţă, afirm că există căzi de baie în unitatea noastră medicală. Nu există căzi pentru deţinuţi normali“, a precizat Modise.

    Oscar Pistorius, în vârstă de 27 de ani, a împuşcat-o mortal la 14 februarie 2013 pe Reeva Steenkamp, model sud-african cu care avea o relaţie de trei luni.

    Procesul lui Pistorius a început în luna martie 2014. Judecătoarea Thokozile Masipa a citit în instanţă, la 12 septembrie, concluziile sale în acest caz.

    Campionul paralimpic Oscar Pistorius a fost găsit vinovat de omor din culpă de justiţia sud-africană, dar a obţinut dreptul de a rămâne în libertate pe cauţiune până la reluarea discuţiilor în cazul său la tribunalul din Pretoria.

    Luni, la Pretoria au început pledoariile finale ale apărării şi acuzării pentru determinarea sentinţei în cazul lui Oscar Pistorius.

  • CE dă în judecată România la CJUE din cauza deşeurilor din industria extractivă

    Comisia Europeană introduce o acţiune în justiţie împotriva României la Curtea de Justiţie a UE (CJUE) pentru nerespectarea legislaţiei UE referitoare la deşeurile din industriile extractive, mai exact deşeurile generate de extracţia, tratarea şi depozitarea resurselor minerale şi de exploatarea carierelor, se arată într-un comunicat al Executivului european.

    Cauza se referă la iazul Boşneag, un iaz de decantare de 102 hectare în care au fost deversate deşeuri generate de exploatarea minelor de cupru şi de zinc din Moldova Nouă, judeţul Caraş Severin. În prezent, iazul este aproape abandonat şi reprezintă o sursă majoră de poluare, răspândind praf toxic care prezintă riscuri semnificative pentru sănătatea umană şi pentru mediu.

    Comisia precizează că România a fost de acord să ia măsuri pentru a soluţiona problema, însă progresele au fost insuficiente.

    “Având în vedere gravitatea riscului în acest caz şi la recomandarea comisarului pentru mediu, domnul Janez Potočnik, Comisia introduce o acţiune împotriva României în faţa Curţii de Justiţie a UE, în scopul de a se asigura că sunt luate mai rapid măsuri corective”, precizează sursa citată.

    Trimiterea în faţa CJUE a fost decisă după ce România nu a luat măsurile necesare pentru a curăţa două iazuri de decantare din Moldova Nouă, în urma infringementului lansat de Bruxelles pe 20 februarie.

    Potrivit CE, iazurile de decantare sunt “o sursă majoră de pulberi toxice, care au consecinţe semnificative asupra sănătăţii umane şi asupra mediului”. Comisia este “preocupată” de faptul că România nu a luat măsurile necesare pentru a controla emisiile şi pentru a preveni abandonarea siturilor, a precizat în februarie CE.

    Comisia a iniţiat în privinţa acestor aspecte proceduri în constatare a neîndeplinirii obligaţiilor, în octombrie 2012. “Autorităţile române au raportat cu privire la progresele înregistrate, însă obiectivele nu au fost încă îndeplinite, iar grava problemă a pulberilor toxice persistă. Prin urmare, se trimite un aviz motivat, iar în cazul în care România nu acţionează în termen de două luni, Comisia poate sesiza cauza Curţii de Justiţie a UE”, a avertizat Executivul european.

    Tot joi, Comisia a cerut României, Spaniei, Letoniei şi Poloniei să pună în aplicare normele UE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice. Astfel, CE “solicită insistent României, Spaniei, Letoniei şi Poloniei să trimită detalii despre modul în care este transpusă în drepturile lor naţionale legislaţia UE referitoare la deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE), o obligaţie care trebuia îndeplinită până la 14 februarie 2014”.

    Noua Directivă DEEE înlocuieşte şi actualizează norme mai vechi referitoare la deşeurile de echipamente electrice şi electronice. Documentul vizează atât prevenirea sau reducerea impacturilor negative pe care le au asupra sănătăţii umane şi asupra mediului generarea şi gestionarea de deşeuri de echipamente electrice şi electronice, cât şi îmbunătăţirea eficienţei şi a impacturilor de ansamblu ale utilizării resurselor.

    În urma nerespectării termenului limită iniţial, la 31 martie 2014 au fost trimise scrisori de punere în întârziere către Spania, Letonia, Polonia şi România, iar joi Comisia a trimis avize motivate celor patru ţări. Dacă acestea nu acţionează în termen de două luni, cazurile pot fi trimise în faţa Curţii de Justiţie a UE, avertizează CE.

  • CE dă în judecată România la CJUE din cauza deşeurilor din industria extractivă

    Comisia Europeană introduce o acţiune în justiţie împotriva României la Curtea de Justiţie a UE (CJUE) pentru nerespectarea legislaţiei UE referitoare la deşeurile din industriile extractive, mai exact deşeurile generate de extracţia, tratarea şi depozitarea resurselor minerale şi de exploatarea carierelor, se arată într-un comunicat al Executivului european.

    Cauza se referă la iazul Boşneag, un iaz de decantare de 102 hectare în care au fost deversate deşeuri generate de exploatarea minelor de cupru şi de zinc din Moldova Nouă, judeţul Caraş Severin. În prezent, iazul este aproape abandonat şi reprezintă o sursă majoră de poluare, răspândind praf toxic care prezintă riscuri semnificative pentru sănătatea umană şi pentru mediu.

    Comisia precizează că România a fost de acord să ia măsuri pentru a soluţiona problema, însă progresele au fost insuficiente.

    “Având în vedere gravitatea riscului în acest caz şi la recomandarea comisarului pentru mediu, domnul Janez Potočnik, Comisia introduce o acţiune împotriva României în faţa Curţii de Justiţie a UE, în scopul de a se asigura că sunt luate mai rapid măsuri corective”, precizează sursa citată.

    Trimiterea în faţa CJUE a fost decisă după ce România nu a luat măsurile necesare pentru a curăţa două iazuri de decantare din Moldova Nouă, în urma infringementului lansat de Bruxelles pe 20 februarie.

    Potrivit CE, iazurile de decantare sunt “o sursă majoră de pulberi toxice, care au consecinţe semnificative asupra sănătăţii umane şi asupra mediului”. Comisia este “preocupată” de faptul că România nu a luat măsurile necesare pentru a controla emisiile şi pentru a preveni abandonarea siturilor, a precizat în februarie CE.

    Comisia a iniţiat în privinţa acestor aspecte proceduri în constatare a neîndeplinirii obligaţiilor, în octombrie 2012. “Autorităţile române au raportat cu privire la progresele înregistrate, însă obiectivele nu au fost încă îndeplinite, iar grava problemă a pulberilor toxice persistă. Prin urmare, se trimite un aviz motivat, iar în cazul în care România nu acţionează în termen de două luni, Comisia poate sesiza cauza Curţii de Justiţie a UE”, a avertizat Executivul european.

    Tot joi, Comisia a cerut României, Spaniei, Letoniei şi Poloniei să pună în aplicare normele UE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice. Astfel, CE “solicită insistent României, Spaniei, Letoniei şi Poloniei să trimită detalii despre modul în care este transpusă în drepturile lor naţionale legislaţia UE referitoare la deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE), o obligaţie care trebuia îndeplinită până la 14 februarie 2014”.

    Noua Directivă DEEE înlocuieşte şi actualizează norme mai vechi referitoare la deşeurile de echipamente electrice şi electronice. Documentul vizează atât prevenirea sau reducerea impacturilor negative pe care le au asupra sănătăţii umane şi asupra mediului generarea şi gestionarea de deşeuri de echipamente electrice şi electronice, cât şi îmbunătăţirea eficienţei şi a impacturilor de ansamblu ale utilizării resurselor.

    În urma nerespectării termenului limită iniţial, la 31 martie 2014 au fost trimise scrisori de punere în întârziere către Spania, Letonia, Polonia şi România, iar joi Comisia a trimis avize motivate celor patru ţări. Dacă acestea nu acţionează în termen de două luni, cazurile pot fi trimise în faţa Curţii de Justiţie a UE, avertizează CE.

  • Rusia SE OPUNE tentativelor de reformare a misiunii de menţinere a păcii din Transnistria

    “Este evident că forţele politice care susţin o transformare a misiunii actuale de menţinere a păcii au ca scop nu să ajungă la pace şi stabilitate în regiunea transnistreană, ci să înlăture contingentul rus de menţinere a păcii din zona de conflict cu orice preţ”, a subliniat ministerul într-un comunicat.

    “Noi considerăm că potenţialul actualei misiuni de menţinere a păcii este departe de a fi epuizat. Operaţiunea din Transnistria este unică având în vedere că nici un membru al contingentului de menţinere a păcii nu a murit şi nici o confruntare serioasă nu s-a înregistrat în istoria sa de 22 de ani”, menţionează comunicatul Ministerului de Externe de la Moscova.

    Transnistria, o regiune din estul Republicii Moldova care şi-a declarat independenţa în 1990, este susţinută indirect de Moscova.

    Rusia are în continuare aproximativ 1.200 de soldaţi în Transnistria, în cadrul unui “contingent de pace”. Chişinăul a solicitat în mai multe rânduri retragerea trupelor ruse şi transformarea misiunii de menţinere a păcii într-una civilă, sub mandat internaţional, dar Moscova şi Tiraspolul s-au opus.

    De altfel, liderul regimului de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, a declarat la 2 octombrie, la Moscova, că retragerea trupelor ruse din Transnistria ar detabiliza regiunea separatistă.

  • Rusia SE OPUNE tentativelor de reformare a misiunii de menţinere a păcii din Transnistria

    “Este evident că forţele politice care susţin o transformare a misiunii actuale de menţinere a păcii au ca scop nu să ajungă la pace şi stabilitate în regiunea transnistreană, ci să înlăture contingentul rus de menţinere a păcii din zona de conflict cu orice preţ”, a subliniat ministerul într-un comunicat.

    “Noi considerăm că potenţialul actualei misiuni de menţinere a păcii este departe de a fi epuizat. Operaţiunea din Transnistria este unică având în vedere că nici un membru al contingentului de menţinere a păcii nu a murit şi nici o confruntare serioasă nu s-a înregistrat în istoria sa de 22 de ani”, menţionează comunicatul Ministerului de Externe de la Moscova.

    Transnistria, o regiune din estul Republicii Moldova care şi-a declarat independenţa în 1990, este susţinută indirect de Moscova.

    Rusia are în continuare aproximativ 1.200 de soldaţi în Transnistria, în cadrul unui “contingent de pace”. Chişinăul a solicitat în mai multe rânduri retragerea trupelor ruse şi transformarea misiunii de menţinere a păcii într-una civilă, sub mandat internaţional, dar Moscova şi Tiraspolul s-au opus.

    De altfel, liderul regimului de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, a declarat la 2 octombrie, la Moscova, că retragerea trupelor ruse din Transnistria ar detabiliza regiunea separatistă.