BusinessMagazin

Blog

  • Avocatul Poporului s-a autosesizat în cazul unei fete din Slobozia abandonată în spital în urmă cu şapte ani

    Fetiţa este îngrijită de medicii de la Spitalul din Slobozia, judeţul Ialomiţa, în condiile în care nu a fost primită de niciun centru de plasament.

    Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu şi va face investigaţii, după ce cazul a fost prezentat de un post de televiziune.

    “Există indicii despre o posibilă încălcare a art. 49 din Constituţie, care prevede protecţia copiilor şi a tinerilor. Ca urmare, în cadrul investigaţiei, Avocatul Poporului solicită informaţii suplimentare Spitalului şi Direcţiei Generale pentru Protecţia Copilului din judeţul Ialomiţa“, se arată în comunicat de presă al AP.

    Fetiţa are şapte ani şi a fost abandonată de mama ei după ce aceasta a aflat că este bolnavă. Micuţa a fost diagnosticată cu sindromul West, nu poate să meargă, nu vede şi nu aude.

  • Samsung GALAXY Note 4 şi Gear S, disponibile în România

    “Galaxy Note 4 vine cu funcţii îmbunătăţite şi în ceea ce priveşte perioada de funcţionare, Fast Charging şi Ultra Power Saving Mode asigurând o încărcare mai rapidă a bateriei şi o durată de funcţionare prelungită a dispozitivului mobil, pentru situaţiile de urgenţă. În plus, funcţia Voice Recorder, permite înregistrarea, recunoaşterea şi redarea a până la opt voci diferite, prin difuzorul îmbunătăţit, care reduce zgomotul de fundal, având mai multe microfoane integrate în design-ul dispozitivului. Astfel, utilizatorii au posibilitatea de a izola şi a asculta anumite voci dintr-o conversaţie cu mai multe persoane.

    Galaxy Note 4 dispune de o cameră foto principală de 16 MP, cu stabilizator de imagine Smart Optic, pentru fotografiile făcute la obiecte în mişcare sau în medii întunecate. În plus, camera frontală de 3,7 MP cu f1,9 permite atât fotografierea la unghi standard de 90 de grade, cât şi la un unghi mai larg de până la 120 de grade, pentru realizarea celor mai bune „seflie-uri de grup”.

    Noul S Pen a fost construit pentru a oferi o experienţa similară cu cea a scrierii cu stiloul pe hârtie. Accesoriul S Pen permite o utilizare avansată a dispozitivului prin funcţiile Action Memo, Screen Write, Image Clip şi Smart Select, care îmbunătăţesc crearea, stocarea, modificarea şi împărtăşirea de conţinut. În plus, cu ajutorul funcţiei inovatoare Snap Note, utilizatorii pot fotografia notiţele scrise pe hârtie, iar acestea vor fi transformate şi stocate în formatul S Note, adică din format analog în format digital”, subliniază cei de la Samsung.

    Samsung a anunţat săptămâna trecută o scădere cu 60% a profitului operaţional din trimestrul al treilea, ca urmare a stagnării vânzărilor de smartphone-uri. Tot săptămâna trecută, compania a declarat că va investi 14,5 miliarde de dolari într-o nouă fabrică de chipuri în Coreea de Sud.

  • Organizaţia teroristă Stat Islamic a obţinut arme chimice şi le utilizează în Siria şi Irak – presă

    Potrivit Institutului de Studii în Afaceri Internaţionale al Centrului Interdisciplinar de la Herzliya (Israel), organizaţia teroristă sunnită a utilizat armament chimic în confruntările cu serviciile de securitate kurde din oraşul sirian Kobane, situat la frontiera cu Turcia.

    “Grupul terorist Stat Islamic a utilizat armament chimic în cel puţin un incident, în iulie”, afirmă expertul israelian Jonathan Spyer, precizând că există dovezi privind uciderea unor etnici kurzi cu substanţe toxice.

    Administraţia Barack Obama a confirmat, potrivit The New York Times, că grupul terorist Stat Islamic a ocupat, în iunie, fostul depozit de armament chimic de la Muthanna, în Irak. Departamentul de Stat a precizat că în acest depozit erau deşeuri de armament chimic, dând asigurări că acestea nu pot fi transportate sau utilizate în atacuri.

    Grupul terorist Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant) ocupă vaste regiuni din Siria şi Irak, unde a instaurat un “califat islamic”. Organizaţia islamistă sunnită deţine controlul asupra unei marţi părţi a oraşului sirian Kobane, o zonă strategică situată la frontiera cu Siria.

    O coaliţie internaţională condusă de Statele Unite bombardează poziţii ale grupului terorist sunnit în Siria şi Irak.

  • Organizaţia teroristă Stat Islamic a obţinut arme chimice şi le utilizează în Siria şi Irak – presă

    Potrivit Institutului de Studii în Afaceri Internaţionale al Centrului Interdisciplinar de la Herzliya (Israel), organizaţia teroristă sunnită a utilizat armament chimic în confruntările cu serviciile de securitate kurde din oraşul sirian Kobane, situat la frontiera cu Turcia.

    “Grupul terorist Stat Islamic a utilizat armament chimic în cel puţin un incident, în iulie”, afirmă expertul israelian Jonathan Spyer, precizând că există dovezi privind uciderea unor etnici kurzi cu substanţe toxice.

    Administraţia Barack Obama a confirmat, potrivit The New York Times, că grupul terorist Stat Islamic a ocupat, în iunie, fostul depozit de armament chimic de la Muthanna, în Irak. Departamentul de Stat a precizat că în acest depozit erau deşeuri de armament chimic, dând asigurări că acestea nu pot fi transportate sau utilizate în atacuri.

    Grupul terorist Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant) ocupă vaste regiuni din Siria şi Irak, unde a instaurat un “califat islamic”. Organizaţia islamistă sunnită deţine controlul asupra unei marţi părţi a oraşului sirian Kobane, o zonă strategică situată la frontiera cu Siria.

    O coaliţie internaţională condusă de Statele Unite bombardează poziţii ale grupului terorist sunnit în Siria şi Irak.

  • Grupul eurofob al lui Nigel Farage din Parlamentul European a fost dizolvat

    “Eurodeputata letonă Iveta Grigule a părăsit EFDD, care nu mai are astfel reprezentanţi provenind din şapte state membre şi este, deci, declarat dizolvat astăzi (joi)”, a anunţat Jaume Duch, un purtător de cuvânt al PE, într-un mesaj postat pe Twitter.

    Dizolvarea are loc cu o săptămână înainte de votul de învestire a noii Comisii Europene (CE) conduse de către Jean-Claude Juncker, şi va fi foarte remarcată în cursul sesiunii plenare, deoarece Nigel Farage şi aliaţii săi vor fi nevoiţi să se aşeze alături de aleşii Frontului Naţional (FN, extremă-dreapta) în băncile eurodeputaţilor neînscrişi şi să împartă cu ei timpul luărilor de cuvânt care le este rezervat, a subliniat o sursă parlamentară.

    Un orator puternic, Farage s-a dovedit deosebit de critic faţă de Juncker în cursul dezbaterii dinaintea votului de confirmare a nominalizării acestuia la conducerea CE, în iulie.

    Marele învingător în alegerile europene din Marea Britanie, Farage a reuşit să aibă un grup parlamentar doar în primele două sesiuni – în iulie şi septembrie -, o perioadă “foarte scurtă, dar nu (este) surprinzător”, a confirmat altă sursă parlamentară.

    “Prima înfrângere a euroscepticilor! Grupul EFDD dispare după plecarea letone Iveta Grigule”, a comentat pe contul de Twitter grupul Partidului Popular European (PPE, conservator) condus de către germanul Manfred Weber.

    Grupul EFDD a fost înfiinţat, după alegerile europene din mai, de către o alianţă între cei 24 de aleşi Ukip conduşi de Farage şi cei 17 aleşi ai Mişcării Cinci Stele (M5S) a eurofobului Beppe Grillo, cu sprijinul disidentei FN Joelle Bergeron, a doi eurodeputaţi din cadrul Partidului Democraţilor Suedezi, deputatei letone Iveta Grigule din Uniunea Ţăranilor, unei deputate din Partidul Ordine şi Justiţie din Lituania şi unui deputat din cadrul Partidului Cetăţenilor Liberi din Cehia.

    Constituirea unui grup politic impune prezenţa unor eurodeputaţi din cel puţin şapte state membre UE, ceea ce FN nu a reuşit să obţină. Farage a reuşit să creeze grupul chiar înainte de termen, mulţumită aderării disidentei FN şi a lui Grigule.

  • Grupul eurofob al lui Nigel Farage din Parlamentul European a fost dizolvat

    “Eurodeputata letonă Iveta Grigule a părăsit EFDD, care nu mai are astfel reprezentanţi provenind din şapte state membre şi este, deci, declarat dizolvat astăzi (joi)”, a anunţat Jaume Duch, un purtător de cuvânt al PE, într-un mesaj postat pe Twitter.

    Dizolvarea are loc cu o săptămână înainte de votul de învestire a noii Comisii Europene (CE) conduse de către Jean-Claude Juncker, şi va fi foarte remarcată în cursul sesiunii plenare, deoarece Nigel Farage şi aliaţii săi vor fi nevoiţi să se aşeze alături de aleşii Frontului Naţional (FN, extremă-dreapta) în băncile eurodeputaţilor neînscrişi şi să împartă cu ei timpul luărilor de cuvânt care le este rezervat, a subliniat o sursă parlamentară.

    Un orator puternic, Farage s-a dovedit deosebit de critic faţă de Juncker în cursul dezbaterii dinaintea votului de confirmare a nominalizării acestuia la conducerea CE, în iulie.

    Marele învingător în alegerile europene din Marea Britanie, Farage a reuşit să aibă un grup parlamentar doar în primele două sesiuni – în iulie şi septembrie -, o perioadă “foarte scurtă, dar nu (este) surprinzător”, a confirmat altă sursă parlamentară.

    “Prima înfrângere a euroscepticilor! Grupul EFDD dispare după plecarea letone Iveta Grigule”, a comentat pe contul de Twitter grupul Partidului Popular European (PPE, conservator) condus de către germanul Manfred Weber.

    Grupul EFDD a fost înfiinţat, după alegerile europene din mai, de către o alianţă între cei 24 de aleşi Ukip conduşi de Farage şi cei 17 aleşi ai Mişcării Cinci Stele (M5S) a eurofobului Beppe Grillo, cu sprijinul disidentei FN Joelle Bergeron, a doi eurodeputaţi din cadrul Partidului Democraţilor Suedezi, deputatei letone Iveta Grigule din Uniunea Ţăranilor, unei deputate din Partidul Ordine şi Justiţie din Lituania şi unui deputat din cadrul Partidului Cetăţenilor Liberi din Cehia.

    Constituirea unui grup politic impune prezenţa unor eurodeputaţi din cel puţin şapte state membre UE, ceea ce FN nu a reuşit să obţină. Farage a reuşit să creeze grupul chiar înainte de termen, mulţumită aderării disidentei FN şi a lui Grigule.

  • ActiveWatch cere CNA să analizeze emisiunea România TV unde s-a vorbit despre sănătatea lui Băsescu

    Postul România TV a relatat, miercuri seară, că preşedintele Traian Băsescu ar avea semnele maladiei Parkinson, că ar fi avut două atacuri cerebrale şi că, din acest motiv, ar fi fost internat de mai multe ori, inclusiv în străinătate.

    “ActiveWatch, în calitatea sa de organizaţie care apără dreptul la libertatea de exprimare şi informare corectă, vă supune atenţiei şi analizei emisiunea «Ediţie Specială» din data de 15 octombrie 2014, difuzată de postul România TV. Începând cu ora 21.00, postul România TV a anunţat, sub forma unor titluri intermediare, difuzarea unor imagini şi informaţii care ar viza «dezvăluiri-bombă» legate de «incapacitatea de a conduce ţara» în care s-ar afla preşedintele în funcţie, Traian Băsescu”, spune Active Watch.

    Astfel, potrivit ActiveWatch, titlurile de ilustrare au fost “Imediat, cutremurător”, “Dezvăluiri-bombă despre Băsescu”, “Situaţie gravă ascunsă poporului”, “Incapacitate de a conduce ţara” şi “Dovada, în imagini şoc”. Acestea au rulat pe segmentul orar 21.00 – 22.00.

    Dezvăluirea şi dezbaterea imaginilor/ informaţiilor privind starea de sănătate a preşedintelui Traian Băsescu au avut loc în intervalele orare 22.00 – 23.00, respectiv 23.00 – 00.00.

    În scrisoarea adresată preşedintelui CNA, Laura Georgescu, ActiveWatch aduce la cunoştinţă forului audiovizual o posibilă încălcare a mai multor articole din Decizia 220/2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual. Organizaţia face referire la articolul 31, care prevede că, “în sensul prezentului cod, sunt considerate a fi de interes public justificat orice probleme, fapte sau evenimente care influenţează societatea sau o comunitate, în special cu privire la: a) prevenirea sau probarea săvârşirii unei fapte cu incidenţă penală; b) protejarea sănătăţii sau siguranţei publice; c) semnalarea unor afirmaţii înşelătoare sau a unor cazuri de incompetenţă care afectează publicul”, la articolul 32, potrivit căruia ” (1) Niciun drept conferit prin lege nu poate fi exercitat într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe, în scopul de a vătăma sau de a păgubi pe altul ori profitând de ignoranţa sau de buna-credinţă a persoanelor. (2) Nu orice interes al publicului trebuie satisfăcut, iar simpla invocare a dreptului la informare nu poate justifica încălcarea dreptului la viaţă privată. (3) Dreptul la propria imagine nu trebuie să împiedice aflarea adevărului în probleme de interes public justificat”.

    De asemenea, ActiveWatch face referire la articolul 33 din Decizia menţionată, care prevede că “(3) Este interzisă difuzarea de ştiri, dezbateri, anchete sau de reportaje audiovizuale care constituie imixtiuni în viaţa privată şi de familie a persoanei, fără acordul acesteia. (4) Fac excepţie de la prevederile alin. (3) situaţiile în care sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii: a) existenţa unui interes public justificat; b) existenţa unei legături semnificative şi clare între viaţa privată şi de familie a persoanei şi interesul public justificat”.

    Totodată, organizaţia aduce în atenţia CNA articolul 67, conform căruia, “în exercitarea dreptului lor de a-şi exprima opinii sau puncte de vedere în legatură cu subiecte de interes public, prezentatorii şi moderatorii trebuie să asigure o separare clară a opiniilor de fapte şi nu trebuie să profite de apariţia lor constantă în programe într-un mod care să contravină exigenţelor de asigurare a imparţialităţii”.

    Pe tronsonul orar 22.00 – 23.00, în platoul România TV au participat şi contribuit moderatorii Andreea Creţulescu şi Victor Ciutacu, jurnaliştii Corina Drăgotescu şi Val Valcu, candidatul PER la funcţia de preşedinte al României William Brânză, secretarul general al PNL Marian Petrache şi membrul PRL Graţiela Gavrilescu. De asemenea, în intervalul 23.00 – 00.00, în platoul România TV au participat şi contribuit moderatorul Ionela Năstase, candidat PPDD Dan Diaconescu şi comentatorul Niels Schneker.

    “Menţionăm că, în ambele segmente, moderatorii şi invitaţii au prezentat şi dezbătut un set imagini video, extrase din patru contexte diferite, în care preşedintele Traian Băsescu ar fi avut gesturi şi un comportament ce indicau o stare de sănătate precară”, au afirmat cei de la ActiveWatch.

    Organizaţia consideră că, “dincolo de interesul public legitim şi incontestabil care ar putea justifica difuzarea acelor imagini şi informaţii”, demersul jurnaliştilor România TV a fost “incomplet, trunchiat şi, pe alocuri, rău-intenţionat”.

    Din analiza celor două emisiuni dedicate “bolii ascunse” a preşedintelui Traian Basescu, ActiveWatch precizează că reies aspecte care conduc spre concluzia că subiectul promovat de România TV a fost insuficient documentat şi prezentat într-o manieră senzaţionalistă.

    ActiveWatch consideră că în cazul supus atenţiei CNA “postul România TV a încălcat în mod voit şi abuziv prevederile legale din domeniul audiovizual, deturnând sensul interesului public justificat”.

  • ActiveWatch cere CNA să analizeze emisiunea România TV unde s-a vorbit despre sănătatea lui Băsescu

    Postul România TV a relatat, miercuri seară, că preşedintele Traian Băsescu ar avea semnele maladiei Parkinson, că ar fi avut două atacuri cerebrale şi că, din acest motiv, ar fi fost internat de mai multe ori, inclusiv în străinătate.

    “ActiveWatch, în calitatea sa de organizaţie care apără dreptul la libertatea de exprimare şi informare corectă, vă supune atenţiei şi analizei emisiunea «Ediţie Specială» din data de 15 octombrie 2014, difuzată de postul România TV. Începând cu ora 21.00, postul România TV a anunţat, sub forma unor titluri intermediare, difuzarea unor imagini şi informaţii care ar viza «dezvăluiri-bombă» legate de «incapacitatea de a conduce ţara» în care s-ar afla preşedintele în funcţie, Traian Băsescu”, spune Active Watch.

    Astfel, potrivit ActiveWatch, titlurile de ilustrare au fost “Imediat, cutremurător”, “Dezvăluiri-bombă despre Băsescu”, “Situaţie gravă ascunsă poporului”, “Incapacitate de a conduce ţara” şi “Dovada, în imagini şoc”. Acestea au rulat pe segmentul orar 21.00 – 22.00.

    Dezvăluirea şi dezbaterea imaginilor/ informaţiilor privind starea de sănătate a preşedintelui Traian Băsescu au avut loc în intervalele orare 22.00 – 23.00, respectiv 23.00 – 00.00.

    În scrisoarea adresată preşedintelui CNA, Laura Georgescu, ActiveWatch aduce la cunoştinţă forului audiovizual o posibilă încălcare a mai multor articole din Decizia 220/2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual. Organizaţia face referire la articolul 31, care prevede că, “în sensul prezentului cod, sunt considerate a fi de interes public justificat orice probleme, fapte sau evenimente care influenţează societatea sau o comunitate, în special cu privire la: a) prevenirea sau probarea săvârşirii unei fapte cu incidenţă penală; b) protejarea sănătăţii sau siguranţei publice; c) semnalarea unor afirmaţii înşelătoare sau a unor cazuri de incompetenţă care afectează publicul”, la articolul 32, potrivit căruia ” (1) Niciun drept conferit prin lege nu poate fi exercitat într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe, în scopul de a vătăma sau de a păgubi pe altul ori profitând de ignoranţa sau de buna-credinţă a persoanelor. (2) Nu orice interes al publicului trebuie satisfăcut, iar simpla invocare a dreptului la informare nu poate justifica încălcarea dreptului la viaţă privată. (3) Dreptul la propria imagine nu trebuie să împiedice aflarea adevărului în probleme de interes public justificat”.

    De asemenea, ActiveWatch face referire la articolul 33 din Decizia menţionată, care prevede că “(3) Este interzisă difuzarea de ştiri, dezbateri, anchete sau de reportaje audiovizuale care constituie imixtiuni în viaţa privată şi de familie a persoanei, fără acordul acesteia. (4) Fac excepţie de la prevederile alin. (3) situaţiile în care sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii: a) existenţa unui interes public justificat; b) existenţa unei legături semnificative şi clare între viaţa privată şi de familie a persoanei şi interesul public justificat”.

    Totodată, organizaţia aduce în atenţia CNA articolul 67, conform căruia, “în exercitarea dreptului lor de a-şi exprima opinii sau puncte de vedere în legatură cu subiecte de interes public, prezentatorii şi moderatorii trebuie să asigure o separare clară a opiniilor de fapte şi nu trebuie să profite de apariţia lor constantă în programe într-un mod care să contravină exigenţelor de asigurare a imparţialităţii”.

    Pe tronsonul orar 22.00 – 23.00, în platoul România TV au participat şi contribuit moderatorii Andreea Creţulescu şi Victor Ciutacu, jurnaliştii Corina Drăgotescu şi Val Valcu, candidatul PER la funcţia de preşedinte al României William Brânză, secretarul general al PNL Marian Petrache şi membrul PRL Graţiela Gavrilescu. De asemenea, în intervalul 23.00 – 00.00, în platoul România TV au participat şi contribuit moderatorul Ionela Năstase, candidat PPDD Dan Diaconescu şi comentatorul Niels Schneker.

    “Menţionăm că, în ambele segmente, moderatorii şi invitaţii au prezentat şi dezbătut un set imagini video, extrase din patru contexte diferite, în care preşedintele Traian Băsescu ar fi avut gesturi şi un comportament ce indicau o stare de sănătate precară”, au afirmat cei de la ActiveWatch.

    Organizaţia consideră că, “dincolo de interesul public legitim şi incontestabil care ar putea justifica difuzarea acelor imagini şi informaţii”, demersul jurnaliştilor România TV a fost “incomplet, trunchiat şi, pe alocuri, rău-intenţionat”.

    Din analiza celor două emisiuni dedicate “bolii ascunse” a preşedintelui Traian Basescu, ActiveWatch precizează că reies aspecte care conduc spre concluzia că subiectul promovat de România TV a fost insuficient documentat şi prezentat într-o manieră senzaţionalistă.

    ActiveWatch consideră că în cazul supus atenţiei CNA “postul România TV a încălcat în mod voit şi abuziv prevederile legale din domeniul audiovizual, deturnând sensul interesului public justificat”.

  • Povestea decăderii Happy Tour, liderul detaşat al pieţei de turism până în 2012

    În 2007, când a cumpărat Happy Tour de la Nicolae Demetriade, fondul spaniol din investiţii GED a achiziţionat agenţia cu cea mai mare cifră de afaceri, cu cel mai mare profit şi cu cei mai mari clienţi corporate. Acum, după şapte ani, dacă ar vrea să vândă, ar vinde o agenţie aflată pe locul al treilea ca volum al afacerilor, în scădere în 2013 şi cu pierderi în ultimii doi ani.

    De altfel, Happy Tour este singura agenţie de turism din top 10 care pierde bani. În plus, şi celelalte companii ale grupului Happy Tour stau la fel de prost. Agenţia online Paravion, cumpărată de spanioli în 2010, este pe pierdere încă din anul achiziţiei, iar ca volum al afacerilor abia a depăşit jumătate din rulajul Vola.ro, liderul pieţei. În aceeaşi situaţie este şi turoperatorul Prestige Tour, cumpărat în 2011 de la Mircea Vladu: în 2012 şi 2013 a înregistrat pierderi, lucru care nu s-a întâmplat în precedenţii trei ani, când proprietar era Vladu.

    O altă firmă de turism, mai mică, Travel House, achiziţionată de spanioli în anii trecuţi, a avut şi ea pierderi în 2010 şi 2011, pentru ca în anul următor să fie absorbită de Happy Tour.

    Javier Garcia del Valle, CEO al Happy Tour Group, a declarat pentru Business Magazin că jobul său de zi cu zi nu este acela de a apărea într-un top, ci de a face din Happy Tour o companie de succes. Întrebarea care se pune acum este dacă agenţia Happy Tour şi grupul care îi poartă numele mai sunt o afacere de succes. Când un investitor prospectează o piaţă în vederea unei achiziţii, analizează o firmă cu rezultate financiare bune şi constant consolidate în timp, cu un portofoliu important de clienţi, care oferă servicii de calitate şi care are un bun renume în piaţă. „Când cumpărăm o companie, bineînţeles că sunt parametri diferiţi. Unul dintre aceşti parametri a fost de a cumpăra una dintre cele mai mari companii, iar Happy Tour era la vremea respectivă chiar cea mai mare. Dar n-am cumpărat-o pentru că era numărul 1. Este adevărat că, dacă Happy Tour ar fi fost pe ultimul loc, probabil că nu am fi cumpărat-o“, a explicat Garcia del Valle.

    Ce a contat pentru spanioli când au făcut achiziţia? A contat că era de vânzare, că preţul propus de fostul proprietar a fost un preţ pe GED l-a acceptat, că era lider de piaţă, că au primit recomandări de la alţi români şi că era o companie profitabilă, enumeră şeful Happy Tour. Care dintre aceste criterii mai este în picioare în caz că GED ar căuta cumpărător pentru Happy Tour? „În cazul în care ne-am decide să vindem compania, pentru respectivul cumpărător multe lucruri vor conta. Ar conta că suntem o companie auditată, că cifrele noastre sunt reale, că toţi angajaţii noştri sunt plătiţi pe carte de muncă şi deci se plătesc taxe la stat, că avem o tehnologie de ultimă oră, că avem nişte proceduri, iar compania este foarte bine structurată, de la top management până la angajaţi“, afirmă oficialul grupului de turism. Referitor la pierderi, el încearcă să nuanţeze problema. „Depinde din ce punct de vedere priveşti. Operaţional nu avem pierderi. În multe cazuri este ultima linie care se trage. Avem depreciere şi amortizarea investiţiilor. De ce? Pentru că noi am cumpărat trei companii în numele Happy Tour. Le-am cumpărat respectând regulile româneşti, nu cele internaţionale. Potrivit legilor româneşti, trebuie să ne ocupăm de depreciere şi de amortizarea investiţiei.“

    Un fost angajat al Happy Tour a declarat pentru Business Magazin că şi înainte de vânzarea către GED angajaţii erau plătiţi integral pe cartea de muncă, că firma făsuse două audituri cu companii de prestigiu şi că nu avusese niciodată restanţe la stat sau pierderi.

    Reprezentanţii câtorva mari agenţii de turism autohtone, care nu au dorit să fie citaţi, au explicat că cel puţin şase agenţii din Top 10 sunt auditate de companii de prestigiu şi că majoritatea celor din Top 20 au angajaţii plătiţi pe cartea de muncă. HT este singura companie din top 10 cu pierderi mai mult de doi ani consecutiv. Şeful HT argumentează că o parte din pierderi sunt cauzate de cursul valutar, lucru negat de alţi reprezentanţi din industrie. „Dacă lucrezi numai cu români, n-ai rată de schimb, dar la noi, 90-95% din business este în afară, pentru că Happy Tour îţi vinde un bilet pe care îl cumpără de la companii din afară“, spune el. Nu la fel cumpără biletele de avion şi Perfect Tour, Paralela 45 sau Aerotravel? „Nu ştiu cum fac ceilalţi de nu raportează pierderi, eu vorbesc în numele companiei noastre“, spune Del Valle. Reprezentantul unei agenţii din Top 10 afirmă că întotdeauna unii manageri găsesc motive pentru a justifica pierderile, dar nu le vor pune niciodată pe seama incompetenţei manageriale sau a deciziilor greşite. El adaugă că achiziţia Travel House, specializată în turism de afaceri şi turism de lux, cu un volum anual de câteva milioane de euro, a fost total inutilă, în condiţiile în care HT avea deja la acea vreme cel mai dezvoltat departament de turism de afaceri şi de turism de lux.

    Garcia del Valle explică situaţia fiecărei companii din grup: spune că Prestige Tour a fost afectat de rata de schimb şi de operaţiunile charterelor. Cu toate acestea, Christian Tour, care a împărţit în ultimii doi ani majoritatea zborurilor charter cu Prestige Tour, şi-a majorat volumul afacerilor în ultimii ani şi este una dintre cele mai profitabile agenţii de turism din România. Directorul financiar al unei companii din domeniu afirmă că explicaţia cu pierderile din cauza cursului este „praf în ochi“, pentru că „toată lumea“ este facturată de IATA în euro pentru zboruri. Pierderile pe 2013 ale celor trei firme din grup au fost de 6 milioane de lei.

  • Povestea decăderii Happy Tour, liderul detaşat al pieţei de turism până în 2012

    În 2007, când a cumpărat Happy Tour de la Nicolae Demetriade, fondul spaniol din investiţii GED a achiziţionat agenţia cu cea mai mare cifră de afaceri, cu cel mai mare profit şi cu cei mai mari clienţi corporate. Acum, după şapte ani, dacă ar vrea să vândă, ar vinde o agenţie aflată pe locul al treilea ca volum al afacerilor, în scădere în 2013 şi cu pierderi în ultimii doi ani.

    De altfel, Happy Tour este singura agenţie de turism din top 10 care pierde bani. În plus, şi celelalte companii ale grupului Happy Tour stau la fel de prost. Agenţia online Paravion, cumpărată de spanioli în 2010, este pe pierdere încă din anul achiziţiei, iar ca volum al afacerilor abia a depăşit jumătate din rulajul Vola.ro, liderul pieţei. În aceeaşi situaţie este şi turoperatorul Prestige Tour, cumpărat în 2011 de la Mircea Vladu: în 2012 şi 2013 a înregistrat pierderi, lucru care nu s-a întâmplat în precedenţii trei ani, când proprietar era Vladu.

    O altă firmă de turism, mai mică, Travel House, achiziţionată de spanioli în anii trecuţi, a avut şi ea pierderi în 2010 şi 2011, pentru ca în anul următor să fie absorbită de Happy Tour.

    Javier Garcia del Valle, CEO al Happy Tour Group, a declarat pentru Business Magazin că jobul său de zi cu zi nu este acela de a apărea într-un top, ci de a face din Happy Tour o companie de succes. Întrebarea care se pune acum este dacă agenţia Happy Tour şi grupul care îi poartă numele mai sunt o afacere de succes. Când un investitor prospectează o piaţă în vederea unei achiziţii, analizează o firmă cu rezultate financiare bune şi constant consolidate în timp, cu un portofoliu important de clienţi, care oferă servicii de calitate şi care are un bun renume în piaţă. „Când cumpărăm o companie, bineînţeles că sunt parametri diferiţi. Unul dintre aceşti parametri a fost de a cumpăra una dintre cele mai mari companii, iar Happy Tour era la vremea respectivă chiar cea mai mare. Dar n-am cumpărat-o pentru că era numărul 1. Este adevărat că, dacă Happy Tour ar fi fost pe ultimul loc, probabil că nu am fi cumpărat-o“, a explicat Garcia del Valle.

    Ce a contat pentru spanioli când au făcut achiziţia? A contat că era de vânzare, că preţul propus de fostul proprietar a fost un preţ pe GED l-a acceptat, că era lider de piaţă, că au primit recomandări de la alţi români şi că era o companie profitabilă, enumeră şeful Happy Tour. Care dintre aceste criterii mai este în picioare în caz că GED ar căuta cumpărător pentru Happy Tour? „În cazul în care ne-am decide să vindem compania, pentru respectivul cumpărător multe lucruri vor conta. Ar conta că suntem o companie auditată, că cifrele noastre sunt reale, că toţi angajaţii noştri sunt plătiţi pe carte de muncă şi deci se plătesc taxe la stat, că avem o tehnologie de ultimă oră, că avem nişte proceduri, iar compania este foarte bine structurată, de la top management până la angajaţi“, afirmă oficialul grupului de turism. Referitor la pierderi, el încearcă să nuanţeze problema. „Depinde din ce punct de vedere priveşti. Operaţional nu avem pierderi. În multe cazuri este ultima linie care se trage. Avem depreciere şi amortizarea investiţiilor. De ce? Pentru că noi am cumpărat trei companii în numele Happy Tour. Le-am cumpărat respectând regulile româneşti, nu cele internaţionale. Potrivit legilor româneşti, trebuie să ne ocupăm de depreciere şi de amortizarea investiţiei.“

    Un fost angajat al Happy Tour a declarat pentru Business Magazin că şi înainte de vânzarea către GED angajaţii erau plătiţi integral pe cartea de muncă, că firma făsuse două audituri cu companii de prestigiu şi că nu avusese niciodată restanţe la stat sau pierderi.

    Reprezentanţii câtorva mari agenţii de turism autohtone, care nu au dorit să fie citaţi, au explicat că cel puţin şase agenţii din Top 10 sunt auditate de companii de prestigiu şi că majoritatea celor din Top 20 au angajaţii plătiţi pe cartea de muncă. HT este singura companie din top 10 cu pierderi mai mult de doi ani consecutiv. Şeful HT argumentează că o parte din pierderi sunt cauzate de cursul valutar, lucru negat de alţi reprezentanţi din industrie. „Dacă lucrezi numai cu români, n-ai rată de schimb, dar la noi, 90-95% din business este în afară, pentru că Happy Tour îţi vinde un bilet pe care îl cumpără de la companii din afară“, spune el. Nu la fel cumpără biletele de avion şi Perfect Tour, Paralela 45 sau Aerotravel? „Nu ştiu cum fac ceilalţi de nu raportează pierderi, eu vorbesc în numele companiei noastre“, spune Del Valle. Reprezentantul unei agenţii din Top 10 afirmă că întotdeauna unii manageri găsesc motive pentru a justifica pierderile, dar nu le vor pune niciodată pe seama incompetenţei manageriale sau a deciziilor greşite. El adaugă că achiziţia Travel House, specializată în turism de afaceri şi turism de lux, cu un volum anual de câteva milioane de euro, a fost total inutilă, în condiţiile în care HT avea deja la acea vreme cel mai dezvoltat departament de turism de afaceri şi de turism de lux.

    Garcia del Valle explică situaţia fiecărei companii din grup: spune că Prestige Tour a fost afectat de rata de schimb şi de operaţiunile charterelor. Cu toate acestea, Christian Tour, care a împărţit în ultimii doi ani majoritatea zborurilor charter cu Prestige Tour, şi-a majorat volumul afacerilor în ultimii ani şi este una dintre cele mai profitabile agenţii de turism din România. Directorul financiar al unei companii din domeniu afirmă că explicaţia cu pierderile din cauza cursului este „praf în ochi“, pentru că „toată lumea“ este facturată de IATA în euro pentru zboruri. Pierderile pe 2013 ale celor trei firme din grup au fost de 6 milioane de lei.