Blog

  • Citeşte în noul număr din BUSINESS Magazin

    COVER STORY: Criza prin ochii unui constructor

    Vremurile grele nu prea se simt în biroul lui Raul Doicescu, proprietarul şi preşedintele celei mai mari companii de construcţii civile de pe piaţă. 2011 a fost un an de scădere, dar 2012 se anunţă mai bun, proiectele curg şi planurile la fel: Catedrala Neamului, Africa, parcurile eoliene şi dezvoltările imobiliare sunt primele pe listă.

    ECONOMIE: Strategie de investiţii în vremuri tulburi

    COMPANII: Zăpada din calea camioanelor

    TURISM: Sezonul pierdut de hotelierii de la munte

    REPORTAJ: Tanger – acasă la Dacia Lodgy

    BUSINESS Magazin este revista de business care, într-o manieră clară şi accesibilă, prezintă evenimentele cu adevărat relevante din mediul de afaceri din România şi din lume. De şase ani, evenimentele ce au impact asupra economiei şi mediului de afaceri românesc sunt reflectate cu acurateţe în analizele BUSINESS Magazin, iar premiile obţinute în aceşti ani sunt o recunoaştere a valorii brandului BM. BUSINESS Magazin apare lunea şi poate fi cumpărată de la centrele de difuzare a presei, la preţul de 4,9 lei.

  • Topul băncilor la finalul lui 2011. BRD este cea mai profitabilă, iar BCR cea mai mare

    Sistemul bancar românesc, format din 41 de bănci, a făcut un uşor pas înainte în 2011, reuşind să-şi mărească acti­vele cu 3,5% şi să-şi reducă pierderile de la 516 mil. lei în 2010 la 430 mil. lei la sfârşitul anului trecut.

    BCR, deţinută de austriecii de la Erste, rămâne numărul unu în sistem din punctul de vedere al activelor deţinute, cu 71,2 mld. lei (16,5 mld. euro), dar a trecut pe pierderi (327 mil. lei, respectiv 77 mil. euro) conform standardelor româneşti de contabilitate (RAS).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Numărul cererilor de ajutoare de şomaj din SUA a scăzut la minimul ultimilor patru ani

    Departamentul Muncii a anunţat scăderea numărului de solicitări cu 13.000, la 348.000, cel mai redus nivel atins după martie 2008. Analiştii anticipau că numărul cererilor va creşte la 365.000. Datele aferente săptămânii precedente au fost revizuite în urcare de la 358.000 la 361.000. Media ultimelor patru săptămâni a numărului de solicitări, considerată un indicator mai elocvent al tendinţei pieţei muncii, a scăzut cu 1.750, la 365.250, cel mai redus nivel după aprilie 2008.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Regii asfaltului nu ţin cont de criză. Cât au câştigat în 2011

    Nume precum Dorinel Umbrărescu sau Costel Căşuneanu au devenit extrem de cunoscute în ultimii ani pentru contractele bănoase pe care le-au avut cu statul pentru construcţia de şosele. Având în vedere că anul trecut Ministerul Transporturilor a scos la licitaţie zeci de proiecte de autostrăzi şi drumuri, iar şantierele începute cu câţiva ani în urmă au intrat în proces de construcţie la foc continuu, şi încasările “regilor asfaltului” au fost pe măsură.

    Dorinel Umbrărescu, omul de afaceri de la Podu Turcului, judeţul Bacău, care deţine firmele Spedition UMB şi Tehnostrade, conduce detaşat topul antreprenorilor români care au încasat anul trecut cei mai mulţi bani de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Spedition UMB, constructorul fanion al lui Umbrărescu, a primit în 2011 peste 290 de milioane de euro pentru lucrări la autostrăzi precum Moara Vlăsiei-Ploieşti şi Timişoara-Lugoj sau la drumuri naţionale precum DN 12 Chichiş-Topliţa.

    Deşi în 2010 cifra de afaceri a companiei băcăuane scăzuse cu peste un sfert, la puţin peste 161 de milioane de euro, încasările de anul trecut de la CNADNR arată că, cel mai probabil, în 2011 Spedition UMB aproape şi-a dublat business-ul. Iar situaţia arată din ce în ce mai bine pentru omul de afaceri băcăuan: în ultimul an şi jumătate a semnat contracte de cel puţin 530 de milioane de euro cu statul pentru şosele, potrivit unor calcule ale BUSINESS Magazin pe baza comunicatelor de presă emise de CNADNR şi Ministerul Dezvoltării Regionale (care se ocupă de reabilitarea drumurilor judeţene şi locale din ţară) de-a lungul ultimelor 18 luni.

    Şi omul de afaceri Nelu Iordache, prin firma Romstrade, a primit anul trecut sume importante de la compania de autostrăzi, deşi se află la distanţă considerabilă de Dorinel Umbărescu. Astfel, constructorul giurgiuvean controlat de Nelu Iordache, care deţine printre altele şi operatorul aerian low-cost Blue Air, a încasat în 2011 peste 108 milioane de euro numai pentru lucrările realizate la drumuri naţionale şi autostrăzi.

    “Încasările au fost mai bune anul trecut, într-adevăr. În 2010 nu s-au făcut atât de multe investiţii la capitolul infrastructură, dar anul trecut s-au investit bani, s-au lansat noi licitaţii. Sperăm să fie la fel şi în 2012”, spune Gheorghe Răcaru, director de strategie în cadrul grupului de firme controlat de Nelu Iordache, cu activităţi în construcţii, transport aerian şi agricultură. Astfel, anul 2011 ar putea compensa pentru anul anterior, când afacerile constructorului giurgiuvean Romstrade practic s-au înjumătăţit, până la 134,5 milioane de euro. Printre contractele de referinţă ale firmei lui Nelu Iordache se numără autostrada Nădlac-Arad sau DN 6 Alexandria-Craiova.

    În topul constructorilor locali care au încasat anul trecut cei mai mulţi bani de la compania de autostrăzi şi drumuri naţionale apar şi nume precum Costel Căşuneanu, care controlează PA&CO International, sau Dan Beşciu şi Sorin Vulpescu, acţionari ai constructorului Euro Construct Trading 98. Chiar dacă sumele sunt mult mai mici faţă de cele încasate de Umbrărescu, spre exemplu, acestea nu sunt deloc neglijabile: Căşuneanu a luat aproape 25 de milioane de euro de la CNADNR anul trecut, în timp ce Beşciu şi Căşuneanu au încasat aproape dublu: peste 48 mil. euro. În liga regilor asfaltului au început să-şi facă loc în ultimii ani şi fraţii Alexandru şi Traian Horpos, acţionari majoritari ai constructorului bucureştean Straco Grup, care s-a dezvoltat în primă fază în special prin contractele cu primăriile din Capitală.

    Straco a intrat puternic însă pe piaţa construcţiilor, dezvoltându-se după modelul altor constructori români care au reuşit să înregistreze în ultimii ani creşteri spectaculoase ale cifrelor de afaceri, în condiţiile în care afacerile cu statul în domeniul infrastructurii s-au dovedit extrem de bănoase. Straco Grup, înfiinţată în 2003, a avut o evoluţie ascendentă, având în vedere că a reuşit să crească de la o cifră de afaceri de 578.000 de euro în 2003 la 50,7 de milioane de euro în 2010, adică de peste 85 de ori, potrivit informaţiilor de la Ministerul Finanţelor. Anul trecut, Straco Grup a încasat peste 25 de milioane de euro de la CNADNR, dar în 2012 compania fraţilor Horpos ar putea primi de la CNADNR sume mai mari, având în vedere că lucrează la două proiecte importante: autostrăzile Deva-Orăştie şi Sibiu-Orăştie.

  • Luxul creşte în continuare. Cum să faci profit cu 1.700 de clienţi pe an

    Termometrul indica multe grade cu minus şi vântul părea hotărât să nu lase nimic să îi stea în cale. Nici măcar uşa sucursalei City Bank de la Piaţa Victoriei nu a rezistat, fiind dată de perete şi rămânând fără geam.

    Lângă sucursala acestei bănci, magazinul Hugo Boss îşi ferecase uşa cu cheia pentru a preveni repetarea evenimentului. “Altfel ar trebui să stăm toţi aici toată noaptea să păzim magazinul”, glumeşte Andrei Alecu, unul dintre cei doi oameni de afaceri care au readus brandul de lux pe piaţa locală şi fiul lui Marian Alecu, cel care timp de 16 ani a condus unul dintre cele mai importante lanţuri de restaurante din România, McDonald’s. Partenerul său este Adrian Matei, fiul lui Ion Matei, cel care deţine importatorul de băuturi Lerida International.

    Angajaţii erau însă în permanenţă în alertă şi cu ochii pe uşă în aşteptarea potenţialilor clienţi, care nu au întârziat să apară, înfrun-tând eroic vremea, dar şi vremurile. “Nu există persoană care să spună că nu l-a afectat criza. Oamenii şi-au redus cheltuielile de teamă, chiar dacă aveau cu ce să meargă mai departe cu acelaşi stil de viaţă.” Pentru că se declară un optimist, Andrei Alecu spune că speră ca 2012 să fie ultimul an de criză. Aşa a sperat şi anul trecut.

    Evoluţia economică nu se reflectă însă şi în registrele Hugo Boss, care a obţinut anul trecut afaceri în creştere cu circa 20%, până la 1,5-1,7 mil. euro. “Până acum 2011 a fost cel mai bun an, iar avansul businessului a fost un mare semn de încurajare pentru viitor.” Hugo Boss are o istorie mai lungă în România: primul magazin adus de un investitor din cadrul Interbrands a fost închis în 2009, iar la câteva luni distanţă Future Fashion International deschidea primul magazin în Constanţa şi la scurt timp pe cel din Bucureşti. Future Fashion International a investit în cele două magazine 2,2 milioane de euro pentru amenajare şi stocuri.

    “Pentru a deschide un magazin de lux într-o zonă stradală ai nevoie de cel puţin 300.000 de euro pentru că amenajarea pe metru pătrat poate ajunge şi la 3.500 de euro. Şi aici e vorba doar de investiţia în magazin, fără stocuri.” Andrei Alecu ştie bine cifrele pentru că în prezent poartă discuţii cu mai multe branduri de lux pentru a le aduce în România. Nu oferă nume pentru că, spune el, discuţiile sunt, în funcţie de caz, într-un stadiu mai mult sau mai puţin avansat.

    “Cu unii am ajuns la nivelul semnării contractului, la alţii suntem abia în discuţii pentru locaţie. Ce este evident este că nu am fi pornit pe acest drum dacă nu am fi crezut în acest domeniu şi dacă nu am fi putut obţine profit, oricât de mic.” Deşi nu oferă nume de branduri, el spune că mai este loc de branduri de lux pentru femei în special, pentru că bărbaţii au de unde să se îmbrace. Primul magazin sub un nou brand ar urma să fie deschis în toamnă pe Calea Victoriei. Andrei Alecu spune că nu a stabilit un target – “nu ne-am propus să deschidem un anumit număr de magazine sau un anumit număr de branduri, vedem în funcţie de ce discuţii se concretizează”.

    El mai spune că toate brandurile străine au auzit de România şi vor să vină aici, dar doar în Bucureşti şi doar pe Calea Victoriei. “Orice altă locaţie nu îi interesează.” Problema pe Calea Victoriei este faptul că nu găseşti spaţiile potrivite. “Spaţiile sunt mici, chiriile nu au scăzut deloc şi asociaţiile de proprietari vin cu propriile condiţii.” Pentru un magazin de lux pe Calea Victoriei ai nevoie de un spaţiu de cel puţin 150 de metri pătraţi – magazin şi depozit. În condiţiile în care chiria medie pe această arteră se situează la 45-50 de euro pe metru pătrat, pentru un astfel de magazin trebuie să scoţi lunar din buzunar 6.700-7.500 de euro.

    Andrei Alecu spune că în prezent Calea Victoriei este zona zero, însă pe viitor s-ar putea contura o nouă arteră de shopping, şi anume Calea Dorobanţi. Multe branduri de lux internaţionale nu permit deschiderea de magazine decât în zone stradale, astfel că, după ocuparea singurei artere de această natură din România, va fi nevoie de apariţia unei alte rute de shopping. Recent Calea Victoriei a câştigat indirect un chiriaş nou, magazinul Burberry, ce se va deschide la parterul hotelului de cinci stele Radisson Blu în martie.

    “Cu Boss Store nu avem voie să mergem în mall, însă analizăm posibilitatea deschiderii în Băneasa Shopping Center a unui magazin de articole sportive Boss.” Magazinele Boss Store vând costume, rochii de seară şi articole casual. Pentru un nou magazin sub acest brand Alecu spune că analizează oraşe precum Timişoara sau Cluj. Cu siguranţă însă un nou magazin nu se va deschide în acest an. Planurile iniţiale vizau oraşul Iaşi, însă acestea au picat deoarece nici momentul nu era potrivit şi nici oraşul. Iaşi este unul dintre cele mai mari oraşe din România, însă PIB-ul pe capita şi salariul mediu nu se află în top.

    Clientul Hugo Boss are între 30 şi 50 de ani şi venituri de peste 2.000 de euro. “Clientul fidel brandului cheltuie în fiecare lună 1.000-1.500 de euro. Există însă mai multe tipuri de clienţi fideli, respectiv cei care vin şi se îmbracă o dată pe săptămână şi cei care vin o dată la trei luni, însă fac cumpărături în consecinţă.”
    Amândoi sunt la fel de fideli, spune Alecu. La o cifră de afaceri de 1,7 milioane de euro şi la un bon mediu de 1.000 de euro, businessul Hugo Boss are anual 1.700 de clienţi. Dintre aceştia, 60% sunt femei şi 40% bărbaţi. Ponderea nu se menţine însă şi în cifra de afaceri, deoarece “femeile cumpără şi cadouri pentru bărbaţi”. Reciproca nu se ştie dacă este valabilă.

  • Ungureanu: Suntem ţara cu cea mai mică absorbţie din UE, o realitate pe care nu o putem nega

    El a convocat, joi, comitetul interministerial pentru a analiza măsurile necesare în plan legislativ şi administrativ prin care să fie îmbunătăţită absorbţia fondurilor europene. Potrivit datelor prezentate de ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, România a absorbit, până la data de 10 februarie, o sumă de 1,211 miliarde euro fonduri structurale şi de coeziune, reprezentând 6,3% din alocarea pentru obiectivul convergenţă. “Suntem ţara cu cea mai mică absorbţie din Uniunea Europeană. Este o realitate pe care nu o putem nega şi pe care avem obligaţia să o schimbăm. Trebuie corectate deficienţele de ordin structural, pornind de la relaţionarea cu beneficiarii şi până la rapiditatea cu care sunt procesate cererile acestora. Vă cer să vă asiguraţi că asupra oamenilor cu care lucraţi nu planează nicio suspiciune de corupţie”, a spus Ungureanu membrilor comitetului.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Grecia a identificat cu UE şi FMI noi economii de 325 milioane de euro

    Astfel, 100 de milioane de euro vor proveni din reduceri ale cheltuielilor din sectorul apărării, circa 90 de milioane de euro din unele reduceri de salarii în sectorul public şi alte 135 de milioane de euro de la ministerele Sănătăţii, Muncii şi Internelor. Grecia încearcă să obţină luni acordul miniştrilor de Finanţe din zona euro pentru al doilea program de susţinere financiară de 130 de miliarde de euro, pentru a evita intrarea în defaul în martie, când are de răscumpărat obligaţiuni dse 14,5 miliarde de euro.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Valeriu Turcan demisionează de la Preşedinţie: Voi activa în domeniul privat

    “După şansa de a lucra ani de zile în serviciul public am decis că e vremea unei schimbări în carieră. Voi activa, în viitor, în sectorul privat. Mulţumesc preşedintelui Traian Băsescu pentru oportunitatea de a fi lucrat cu domnia sa”, se arată într-o declaraţie scrisă a lui Valeriu Turcan, remisă joi presei. Valeriu Turcan, consilier prezidenţial pentru Comunicare Publică, era purtătorul de cuvânt al preşedintelui Traian Băsescu, din aprilie 2007. Anterior, în perioada 2005-2006, Valeriu Turcan a fost preşedintele Agenţiei de Strategii Guvernamentale.

    Cititi mai multe pe mediafax.ro

  • UE va restitui Greciei 35 milioane euro, după ce a amendat eronat ţara în urmă cu mai mulţi ani

    Anunţul Comisiei urmează unei decizii a justiţiei europene, care a anulat parţial amenzi impuse în 2005 în privinţa unor nereguli în sistemul de plăţi pentru agricultură din Grecia. Grecia se află în negocieri cu statele din zona euro pentru un pachet de ajutor financiar în valoare de 130 de miliarde de euro, iar partenerii europeni impun statului elen măsuri dure de austeritate, inclusiv reduceri puternice ale cheltuielilor bugetare. Comisia a anunţat, joi, că are în derulare proceduri de recuperare a unor fonduri pentru sectorul agricol de 115 milioane de euro. Circa jumătate din această sumă a fost recuperată deja de la statele membre.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Directorul ANM: Inundaţii majore s-ar putea produce dacă temperatura ar creşte în timpul zilei la cel puţin 10 grade Celsius

    Directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie a precizat că eventuale inundaţii majore în următoarele două săptămâni s-ar putea produce dacă temperatura ar creşte în timpul zilei la cel puţin 10 grade Celsius, iar noaptea nu ar scădea sub zero grade şi dacă s-ar înregistra precipitaţii sub formă de ploaie de 10-15 litri pe metru pătrat. Ion Sandu a precizat că aceste două condiţii nu vor fi îndeplinite până pe 1 martie, astfel încât producerea unor inundaţii este puţin probabilă.

    Mai multe pe mediafax.ro