BusinessMagazin

Blog

  • Cum a reuşit un antreprenor de 36 de ani să ajungă la 6 locaţii şi 350 de companii clienţi?

    Uneori, cele mai importante reuşite nu sunt cele vizibile din exterior, ci deciziile dificile care salvează un proiect în momente de criză. Pentru fondatorul aSpace, pandemia a fost testul care a pus în balanţă tot ce construise până atunci. Din acea perioadă au rămas nu doar un business consolidat, ci şi lecţii despre responsabilitate, comunitate şi încredere.

    Bogdan Mariniuc, CEO / Co-Founder aSpace Coworking, 36 de ani

    Cu un spirit antreprenorial conturat încă din anii de şcoală,  Bogdan Mariniuc şi-a început cariera profesională în mediul corporatist pentru a învăţa din experienţa altora înainte de a construi propriul drum. A lucrat timp de patru ani în cadrul unei companii din Big 4, unde s-a ocupat de audit şi consultanţă fiscală, experienţă care i-a oferit o bază solidă de înţelegere a mediului de business şi a mecanismelor financiare. A continuat apoi în zona de asset management, unde, timp de alţi patru ani, a administrat şi restructurat portofolii de proprietăţi imobiliare din rolul de investment manager. Această etapă i-a consolidat experienţa în real estate şi investiţii, pregătind terenul pentru următorul pas antreprenorial. De peste şapte ani dezvoltă, alături de echipa sa, aSpace, un business de coworking şi serviced offices care a crescut constant şi numără astăzi şase locaţii şi peste 350 de companii membre. În prezent, responsabilităţile sale se împart între livrarea unor servicii de calitate pentru clienţi, dezvoltarea unei echipe motivate şi construirea unui model de business sustenabil pentru investitori. Obiectivul pe termen lung este extinderea la nivel naţional şi transformarea aSpace într-o comunitate de business în care companiile şi antreprenorii nu doar lucrează, ci colaborează şi cresc împreună, atât profesional, cât şi personal.

     

    START CU IMPACT

    Ai dat-o în bară? Perfect. Povesteşte-ne. Care a fost cea mai mare greşeală din carieră şi lecţia pe care n-o vei uita niciodată?

    Una dintre greşelile pe care le făceam frecvent era să evit confruntările directe cu oamenii care aveau un comportament nepotrivit sau care făceau lucruri greşite.

    Avem, ca români, o dificultate generală în a oferi feedback — şi o şi mai mare dificultate în a-l primi, mai ales când e negativ.

    Astăzi, încerc să fiu mai conştient de această teamă şi să aleg să le vorbesc direct oamenilor.

    Greşeală vs. eşec: unde tragi linia? Şi ce înseamnă, de fapt, eşecul pentru tine?

    Să renunţ. Să nu mă ţin de cuvânt. Să las timpul să treacă fără rost.

    Ce greşeli nu i-ai ierta niciodată? Colegilor, partenerilor sau ţie.

    În general, caut motivele oamenilor şi încerc să accept şi să iert când sunt nedreptăţi faţă de mine. Dacă nu iert, eu rămân cel încărcat cu povara acelei relaţii.

    Aşa că, atunci când descopăr că un colaborator sau chiar un partener a încercat să mă înşele, să acţioneze pe la spatele meu sau să-mi provoace un prejudiciu, aleg să întrerup complet orice formă de colaborare sau legătură cu acea persoană.

    Greşelile: cărămizi sau capcane? Cum vezi rolul lor în formarea unui profesionist cu adevărat solid?

    Greşelile ar trebui să fie ca nişte cărămizi. În cultura americană, eşti încurajat să încerci, să greşeşti, să te ridici şi să continui. La noi, în schimb, dacă ai dat-o serios în bară, eşti rapid etichetat drept „praf” şi mulţi aleg să nu mai facă business cu tine. Partea bună e că, în ultimii ani, eşecul începe să fie privit cu mai multă înţelegere şi maturitate şi în România. Totuşi, nu cred că ar trebui să „celebrăm eşecul”, ci să-l acceptăm ca pe o etapă naturală din orice parcurs de creştere.

     

    TRASEU & AMBIŢIE

    Ce responsabilităţi duci azi în spate – şi unde vrei să ajungi mâine? Povesteşte-ne despre traseul tău profesional.

    Am avut înclinaţii antreprenoriale încă din şcoala primară.

    Totuşi, în timpul şcolii am înţeles că poate fi mai uşor să înveţi din experienţa şi greşelile altora, decât să începi pe cont propriu. Aşa că am început, chiar din timpul facultăţii, să lucrez în Big 4, unde, timp de patru ani, am făcut audit şi consultanţă fiscală. Aparent, nimic din ce presupune antreprenoriatul. Totuşi, s-a dovedit a fi o şcoală importantă şi o tranziţie naturală către ce a urmat. Am plecat din Big 4 şi, pentru alţi patru ani, am făcut parte dintr-o echipă de asset management. Am restructurat şi administrat un portofoliu de proprietăţi imobiliare din postura de investment manager. Apoi a apărut povestea aSpace şi, de şapte ani, construiesc împreună cu echipa un business de coworking şi serviced offices. Astăzi avem şase locaţii şi peste
    350 de companii care folosesc serviciile noastre. Responsabilitatea vine din trei direcţii:

    • Faţă de clienţi: să livrăm un serviciu de calitate;

    BUSINESS Magazin a lansat şi în 2025 o ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Continuăm şi în 2026.

    • Faţă de echipă: să simtă că pun umărul la un proiect mare şi cu sens;

    • Faţă de investitori: să avem un business sustenabil şi scalabil.

    Planul este să creştem la nivel naţional şi să fim mai mult decât un furnizor de spaţii de lucru – o comunitate în care membrii se ajută şi se dezvoltă reciproc, atât profesional, cât şi personal.

    CEO sau antreprenor? Care e visul tău pe termen lung?

    Să contribuim la creşterea oamenilor şi a businessurilor din aSpace, astfel încât acestea să genereze impact la nivel global — iar prin acesta să ne dezvoltăm şi noi.

     

    MOMENTE CARE CONTEAZĂ

    Care e reuşita de care eşti cel mai mândru? Un proiect, o decizie, o echipă?

    Una dintre deciziile grele a venit în timpul pandemiei, când, pentru a salva businessul, a trebuit să fac anumite concesii şi să renunţ la unele lucruri.

    A fost un moment în care am pus în balanţă tot ce construisem până atunci şi am ales să iau decizii dificile, dar necesare. Fără acele alegeri, este foarte posibil ca astăzi aSpace să fi rămas doar o poveste — aşa cum s-a întâmplat, din păcate, cu alte iniţiative din acea perioadă dificilă pentru industria de serviced offices.

    Trei superputeri profesionale. Ce abilităţi sunt esenţiale pentru succesul în carieră?

    Să poţi spune „nu” oricând e nevoie.

    Să nu renunţi după ce ai spus „da”.

    Să fii un om de încredere.

     

    STIL & INFLUENŢĂ

    Cum arată stilul tău de leadership? Şi ce oameni sau momente te-au format ca lider?

    Discut destul de des pe subiectul acesta cu oamenii din echipă. Stilul de leadership din organizaţia noastră (şi din toate organizaţiile în care mai sunt implicat) este unul bazat pe libertate şi responsabilitate. Din acest motiv, un aspect esenţial în recrutarea şi dezvoltarea echipelor noastre este să găsim oameni de încredere – oameni care apreciază libertatea, sunt motivaţi de ea şi care nu au nevoie de constrângeri pentru a obţine rezultate. Acest model funcţionează doar atunci când în echipă ai oameni responsabili, care îşi doresc să facă lucrurile cât mai bine. Nu doar să bifeze orele de program şi să plece acasă, ci să lase ceva valoros în urma lor.

    Lecturi esenţiale care mi-au influenţat stilul de leadership:

    •            How to Win Friends and Influence People – Dale Carnegie

    •            Good to Great – Jim Collins

    •            Bibliografia lui John C. Maxwell

    Ce curs sau experienţă ţi-a schimbat perspectiva profesională? Un moment care ţi-a dat direcţie.

    Au fost câteva experienţe din timpul facultăţii care mi-au deschis mai mult ochii. În special, internshipurile de vară – unul în Marea Britanie, unul în Bucureşti şi unul în Republica Moldova – m-au ajutat să înţeleg mai bine cum funcţionează lucrurile în medii diferite şi să-mi conturez direcţia profesională. Pe lângă acestea, au contat mult şi câteva tabere şi iniţiative educaţionale precum VIP România, Leadership School sau Parlamentul Tinerilor, care mi-au oferit atât context de învăţare, cât şi oameni de valoare care să mă inspire.

     

    ECHILIBRU & INSPIRAŢIE

    Job + viaţă personală = echilibru? Cum reuşeşti să le păstrezi în armonie?

    Îmi place să muncesc, să mă simt util şi să aduc valoare. Totuşi, viaţa personală (mai ales în ultimii ani) a devenit prioritară. Lucrez ca să trăiesc, nu trăiesc ca să lucrez. Cu două fetiţe încă mici (6 şi 7 ani) şi o soţie minunată, nu ai nevoie de mai mult ca să fii motivat, să cauţi echilibrul şi să petreci timp de calitate cu familia şi cu cei dragi.

    Ce faci când nu lucrezi? Un hobby, o pasiune, o recomandare de carte?

    Sunt o persoană activă.

    Aşadar, la hobby-uri pot să am o listă: îmi place să călătoresc, să merg la sală, să mănânc sănătos, să fac sport (tenis, înot, fotbal), să merg cu motorul sau cu barca.

    Îmi place şi să învăţ lucruri noi, mai ales în zona de business şi investiţii, dar şi teologie, dezvoltare personală etc.

     

    TEHNOLOGIE & EFICIENŢĂ

    Ce tool ţi-a salvat timpul în ultima vreme? Cum te ajută tehnologia să livrezi mai repede şi mai bine?

    Chiar acum lucrăm la câteva integrări AI şi automatizări ale proceselor repetitive.

    Scopul este să eliberăm timpul echipei de sarcinile de rutină, astfel încât să se poată concentra mai mult pe interacţiunea directă cu clienţii şi pe rezolvarea problemelor care necesită interacţiune umană, empatie şi valoare adăugată reală. 

  • Industria aviatică se confruntă cu cea mai gravă criză de la pandemie încoace: Războiul din Iran a dus la suspendarea zborurilor, a şters peste 50 mld. dolari din valoarea celor mai mari companii aeriene din lume, iar acum se ridică temerile unei penurii de combustibil

    Industria aviatică se confruntă cu cea mai gravă criză de la pandemie încoace, pe măsură ce războiul din Orientul Mijlociu a dus la suspendarea zborurilor, a şters peste 50 de miliarde de dolari din valoarea celor mai mari companii aeriene din lume şi a ridicat chiar spectrul unor posibile penurii de combustibil

    Pe măsură ce conflictul a intrat în a patra săptămână, directorii din industrie au tras un semnal de alarmă privind consecinţele asupra unui sector expus unei creşteri prelungite a preţurilor petrolului, perturbării aeroporturilor-hub din Golf şi unui posibil declin al cererii globale.

    Pasagerii, inclusiv pe rute aflate mult dincolo de regiunea Golfului, vor resimţi în lunile următoare o creştere semnificativă a preţurilor biletelor, deoarece companiile aeriene încearcă să îşi protejeze profiturile. Combustibilul pentru avioane, care reprezintă aproximativ o treime din costurile companiilor aeriene, s-a dublat de când SUA şi Israel au lansat atacurile asupra Iranului luna trecută şi continuă să crească.

    Deşi multe companii aeriene sunt protejate parţial împotriva fluctuaţiilor preţului petrolului prin mecanisme de hedging, directorii avertizează că această creştere abruptă a costului combustibilului le va obliga să majoreze tarifele.

    „Preţul combustibilului a crescut semnificativ şi după invazia Ucrainei din 2022, dar acum a urcat şi mai sus”, a declarat Kenton Jarvis, directorul executiv al easyJet, adăugând că acest conflict reprezintă cea mai severă perturbare pentru industrie de la momentul în care pandemia a închis cerul în 2020.

    Ca semn al îngrijorării investitorilor, cele mai mari 20 de companii aeriene listate la bursă au pierdut aproximativ 53 de miliarde de dolari din capitalizarea de piaţă de la începutul războiului, potrivit calculelor Financial Times.

    Investitorii şi-au crescut, de asemenea, pariurile pe scăderea în continuare a preţurilor acţiunilor, Wizz Air, o companie aeriană low-cost europeană, devenind în prezent cea mai „shortată” companie din indicele FTSE 100, iar easyJet fiind şi ea vizată.

  • Cine este antreprenorul care a renunţat la job şi a început fără bani într-un atelier de şase metri pătraţi, iar astăzi trimite mobilier românesc în toată Europa

    Într-un sector al mobilei unde 90% din producţie merge la export, iar drumurile au fost deschise de producători recunoscuţi în special pentru mobila de calitate, sunt şi antreprenori la început de drum care se uită la alte pieţe pentru a contracara efectul măsurilor fiscale asupra vânzărilor acestor bunuri de folosinţă îndelungată. Este şi cazul lui Daniel Jolţa, fondatorul Atelier.Lignum, care a intrat în antreprenoriat chiar înainte de pandemie. A schimbat macazul de la tocătoare la mobilier şi astăzi trimite 30% din producţia din Oradea peste hotare.

    Povestea Atelier.Lignum a început în 2019, când Daniel Jolţa a câştigat un concurs de antreprenoriat unde premiul era în valoare de 33.000 de euro. Aşa a pus bazele unui atelier de tâmplărie, unde a început să realizeze tocătoare. A participat la diferite târguri şi a început să primească atât de multe comenzi încât trebuia să producă inclusiv noaptea. Însă a venit pandemia. „Tocmai ce renunţasem la un job într-o poziţie favorabilă şi cu perspectivă în compania în care lucram, ca să încep propriul meu atelier în condiţiile în care aveam şi doi copii la vremea respectivă.

    Pandemia a fost primul <cuptor> prin care am trecut în calitate de proaspăt antreprenor. Fără bani, fără lucrări, cu facturi de plătit acasă şi la atelier… Totul părea că îmi e împotrivă”, povesteşte antreprenorul, care a mai trecut printr-un moment greu când a avut un accident în timp ce făcea o lucrare. Însă a reuşit să termine o lucrare importantă chiar şi cu mâna în ghips şi, pentru că şi-a dat seama că nu poate continua singur, a mai angajat un tâmplar; după două luni altul, iar patru luni mai târziu încă unul.

    „Am început să abordez diferit în social media această meserie şi să îi aduc pe oameni în atelier prin story-uri şi video-urile care le făceam, aşa că oamenii au început sa fie alături de noi, să căpătăm tracţiune. Aşadar, felul nostru de a gândi mobilierul a prins rădăcini şi lucrările au început să apară tot mai des”, mai spune antreprenorul, care astăzi lucrează într-un spaţiu de 500 mp, faţă de 6 mp cât avea la început.

    Deşi este de profil inginer constructor şi a lucrat în proiectare în industria automotive, crede că meseria de tâmplar este cea care i se potriveşte cel mai bine. De altfel, înainte de a avea propriul atelier, a lucrat într-o companie româno-italiană, unde spune că a învăţat foarte mult. Astfel, cu toate cunoştinţele dobândite ca director comercial şi logistică într-o fabrică de mobilier, cât şi ca şef de producţie pe sectorul de prelucrare şi montaj mobilier, a decis să meargă pe cont propriu în domeniu.

    Până acum, din fonduri europene şi resurse proprii a investit în acest business în jur de 200.000 de euro. A început cu tocătoare din lemn şi a trecut ulterior la măsuţe de cafea, mese dining. „Iar pentru a începe să mă diferenţiez de competiţie, am început să fac şi mobilier. Iar asta pentru că acolo puteam să-mi exprim şi mai mult viziunea: noi mesteşugim poveşti, nu doar mobilier.” Social media, în special Instagram, a fost principalul canal de promovare, având în vedere că antreprenorul a vrut să arate oamenilor ce se întâmplă în ateleir.

    „Dacă în 2025 am mers cu colecţia Mythology la târguRILE Maison & Objet din Paris şi Index din Dubai, anul acesta am debutat tot la Paris cu colecţia MUTO, urmând cA în iunie să fim în Dubai, iar în septembrie la BIFE SIM în Bucureşti şi Feria Habitat din Valencia.

    Daniel Jolţa, fondator, Atelier.Lignum

    „De foarte multe ori am avut cerinţe de a fi vizitaţi de urmăritorii noştri, dacă erau prin Oradea. Ne place comunitatea pe care am construit-o şi vrem să le mulţumim tuturor, mai ales celor care sunt cu noi încă de la începuturi. De-a lungul anilor, am adunat multe piese în portofoliu, iar acest lucru ne-a ajut să trecem progresiv spre propriile noastre colecţii de mobilier, cu design propriu”. Atelier.Lignum se adresează, spune Daniel Jolţa, clienţilor care vor ceva mai mult decât strict partea pragmatică a mobilierului. „Noi vrem să realizăm mobilier generaţional astfel încât copiii şi nepoţii clienţilor să se sfădească pentru mobilă, după ce ei nu vor mai fi.” Astfel, atelierul se adresează clienţilor care văd mobilierul ca o investiţie, însă realizează şi piese accesibile pentru cei care nu vor să cheltuiască prea mulţi bani pe mobilierul masiv. Produsele se găsesc pe site-ul propriu, iar de-a lungul anilor a livrat în Europa, în Austria, Germania, Italia, Elveţia, Belgia şi Franţa.

    „Anul trecut am realizat o colaborare cu un partener din India pentru colecţia Mythology pentru a o reproduce şi să ajungă în toate colţurile lumii”, punctează fondatorul afacerii. De altfel, circa 30% din producţia atelierului merge la export. Despre 2025, antreprenorul spune că a fost un an hibrid. Prima jumătate a anului a fost una foarte bună, atelierul realizase deja o cifră de afaceri similară cu cea din 2024, adică de 300.000 de lei. „Începând cu luna iunie, în contextul socio-politico-economic totul s-a întors cu 180 de grade. Cea mai slabă jumătate de an de când avem atelierul. Consumul scăzuse, iar noi nefiind în zona de consum esenţial, oamenii au început să amâne achiziţiile de mobilier. Însă cele mai mari realizări au fost că nu am renunţat, ba chiar am lansat propriile noastre colecţii”, mai spune Daniel Jolţa. Mai departe, antreprenorul vrea să promoveze propriile colecţii: Mythology şi MUTO şi să o dezvolte pe a treia. „Dacă în 2025 am mers cu colecţia Mythology la târgurile Maison & Objet din Paris şi Index din Dubai, anul acesta am debutat tot la Paris cu colecţia MUTO, urmând ca în iunie să fim în Dubai, iar în septembrie la BIFE SIM în Bucureşti şi Feria Habitat din Valencia”, menţionează antreprenorul. Tot el adaugă că aceste târguri sunt importante, deoarece pe lângă faptul că dezvoltă relaţii cu arhitecţi, designeri şi retaileri internaţionali, primesc şi validarea din partea lor prin comenzi a designului şi meşteşugului românesc. „Aceste lucruri ar fi fost aproape imposibil de concretizat fără ajutorul Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România. Ei ne sprijină şi ne ajută să participăm la astfel de târguri”.

    Mai departe, antreprenorul vrea să transforme Atelier.Lignum în unul puternic pe segmentul pe care activează, să fie un brand prezent pe piaţa internaţională, dar şi produsele să fie listate în showroomuri alături de branduri consacrate. „Şi îmi mai doresc să rămânem aceeaşi, care am fost: pasionaţi şi loiali frumosului.”    

    Până acum, din fonduri europene şi resurse proprii, antreprenorul a investit în acest business în jur de 200.000 de euro. A început cu tocătoare din lemn şi a trecut ulterior la măsuţe de cafea, mese dining.

  • A construit AI fără investitori: cum a dus Samantha AI la 100.000 de utilizatori un antreprenor român ş

    Finanţând inovaţia exclusiv din veniturile generate din servicii de agenţie de programare, agenţia locală UXR, activă de 16 ani pe piaţă, trece printr-o transformare strategică pentru a dezvolta propriul ecosistem de produse bazate pe inteligenţă artificială. Proiectul, coordonat de fondatorul Cristian Doiu, cuprinde o suită de patru aplicaţii care vor fi interdependente, printre care asistentul conversaţional Samantha AI, care a depăşit pragul de 100.000 de accesări.

     

    Principalul pariu tehnologic este însă platforma Thinks.at, un agregator care reuneşte deja peste 80 de modele AI şi care are ca ţintă tehnică integrarea a 500 de API-uri pentru anul 2026, obiectivul final fiind ca toate aceste soluţii să facă schimb de date în timp real. „Ne axăm pe dezvoltarea a patru aplicaţii majoritare. Avem AWW.al, Samantha AI, Chatter şi Thinks.at, pe care încercăm să le construim drept un ecosistem. La un moment dat, în perioada imediat următoare, poate chiar anul acesta, va exista un ecosistem. Toate aceste servicii – de la AWW.al ca Full Stack URL Management System, Samantha ca inteligenţă artificială conversaţională, Chatter ca reţea de socializare şi Thinks.at ca agregator de AI – toate vor fi interdependente, adică se vor putea accesa toate şi vor comunica concomitent. Nu vor fi produse independente, ci toate aceste aplicaţii vor comunica în timp real”, a declarat Cristian Doiu, fondator UXR, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. Tranziţia UXR către crearea de produse proprii a început încă de acum 9 ani. Modelul de business ales de Cristian Doiu – antreprenor care a acumulat experienţă tehnică şi managerială în corporaţii gigant precum IBM şi Oracle – este unul de „bootstrapping”. Concret, veniturile generate din serviciile de agenţie de programare susţin direct inovaţia şi dezvoltarea produselor proprii, fără a apela la investitori externi. „UXR a pornit acum mai bine de 16 ani. Atunci era axat mai mult pe servicii, nu pe produse. (…) Tot ce producem momentan este din fonduri proprii. Practic, agenţia funcţionează ca un motor de finanţare pentru produsele noastre. Suntem o echipă de şase oameni şi, fiind o echipă mică, colegii mei lucrează atât pe proiectele de agenţie, cât şi pe produse. Este un efort comun şi o jonglerie constantă între livrarea pentru clienţi şi dezvoltarea internă”, a explicat fondatorul UXR. Până la consolidarea întregului ecosistem, UXR a validat deja piaţa cu Samantha AI, un asistent conversaţional avansat de tip speech-to-speech. Recent, agenţia a lansat versiunea a treia a aplicaţiei, care funcţionează direct în browser (web-based), eliminând bariera instalării unui software dedicat şi reducând latenţa pentru o conversaţie cât mai naturală.

    „Samantha este o inteligenţă artificială conversaţională, un asistent virtual cu care poţi purta o conversaţie ca şi cum ai vorbi cu un prieten, speech-to-speech. (…) În prima versiune, care a fost text-only,  am avut undeva la 20.000 de accesări, iar în versiunea a doua, în care am integrat voice-to-text, am sărit de 100.000 de accesări. A fost o creştere de 400%. Versiunea 3, care integrează speech-to-speech, a fost lansată chiar acum câteva zile şi aduce îmbunătăţiri majore pe partea de latenţă şi calitatea vocii”, a detaliat Doiu.

    Planul pentru acest asistent este să devină interfaţa vocală a reţelei sociale Chatter, dezvoltată tot de UXR. „Vrem să integrăm Samantha în Chatter. Practic, utilizatorii vor putea interacţiona vocal cu reţeaua socială, să ceară rezumate ale feed-ului sau să dicteze postări, totul prin intermediul Samanthei”, a adăugat el. Cel mai complex pariu tehnologic al echipei este platforma Thinks.at, concepută ca un hub centralizat pentru sute de modele de inteligenţă artificială. Dacă în prezent utilizatorii trebuie să comute între diverse platforme (ChatGPT de la OpenAI, Claude de la Anthropic, Gemini de la Google etc.) pentru a accesa diferite modele, Thinks.at le aduce pe toate sub o singură umbrelă, având integrate deja peste 80 de modele AI. Platforma îşi propune să simplifice interacţiunea utilizatorilor cu tehnologia AI prin funcţionalităţi de asistenţă. Astfel, utilizatorii vor avea posibilitatea fie de a selecta manual modelul AI dorit, fie de a lăsa sistemul să indice automat modelul cel mai potrivit în funcţie de complexitatea promptului introdus. În plus, pentru a veni în ajutorul celor care nu sunt experţi în „prompt engineering”, platforma include deja o librărie de 30-40 de şabloane (templates) pentru diverse scenarii de utilizare, de la marketing la programare.

    Pentru anul viitor, ţinta tehnică este integrarea a 500 de API-uri în Thinks.at, acoperind nevoi de la generare de text şi cod, până la analiză video. În ceea ce priveşte monetizarea, UXR evită abonamentele fixe restrictive, optând pentru un sistem de credite (pay-as-you-go). „Nu vrem să blocăm utilizatorii cu un abonament fix scump. Avem un sistem de credite. Utilizatorul îşi încarcă portofelul virtual şi plăteşte exact cât consumă, în funcţie de complexitatea modelului AI pe care îl apelează. Unele modele sunt mai ieftine, altele mai scumpe, iar utilizatorul are control total”, a conchis Cristian Doiu.   

    Rubrica Start-up Pitch

    1. Lucian Popovici, fondator, Bridging Innovation

    Ce face? A lansat o companie de consultanţă IT axată pe implementarea AI, după 25 de ani în multinaţionale precum Deloitte, Ericsson, Deutsche Bank şi Cegeka. Vizează multinaţionalele din România şi companiile medii cu capital românesc care nu au acces la firmele mari de consultanţă.

    „Văd nevoia aceasta la clienţi – să discute cu cineva care are expertiză atât tehnică cât şi de business, să fie provocaţi în modalităţile lor de gândire.”

     

    2. Cristian Doiu, fondator, UXR

    Ce face? Dezvoltă un ecosistem de patru aplicaţii AI interconectate: AWW.al (URL Management), Samantha AI (asistent vocal speech-to-speech), Chatter (reţea de socializare) şi Thinks.at (agregator de AI cu peste 80 de modele integrate, ţintă de 500).

    „Toate aceste servicii vor fi interdependente, adică se vor putea accesa toate şi vor comunica concomitent. Nu vor fi produse independente, ci toate aceste aplicaţii vor comunica în timp real.”

     

    3. Vadim Fîntînari, CTO, şi Zaki Milhem, director ştiinţific şi cofondator, WakeZ

    Ce face? Dezvoltă o tehnologie de monitorizare şi intervenţie asupra somnului în timp real. Aplicaţia detectează faza de somn a utilizatorului şi intervine prin vibraţii livrate prin Apple Watch, cu beneficii demonstrate în tratamentul depresiei. Certificat ca producător de software medical device la nivel european.

    „Ceea ce încercăm noi să facem este să folosim o treime pasivă a vieţilor noastre, adică somnul, ca să traducem boala pe înţelesul pacientului şi pe înţelesul medicului.”

     

    4. Andrei Cioacă, fondator şi CTO, Nohiq

    Ce face? A lansat o firmă de consultanţă specializată în agenţi AI, de la Londra, după 20 de ani de experienţă în IBM, Deloitte, Capgemini şi Cognizant. Susţine că proiectele livrate cu AI costă cu 40% mai puţin şi durează de trei ori mai puţin decât cele tradiţionale.

    „Prin avansul în tehnologie folosind AI, acum companii cum este Nohiq, foarte mică, pot concura cu multinaţionalele la nivel de proiecte, la nivel de valoare adăugată.”

    Rubrica Start-up Update

    1. Cristi Movilă, CEO, OptiComm.AI – platformă de analiză predictivă şi automatizare a vânzărilor bazată pe AI

    Ce e nou? A pivotat de la interfeţe vizuale complicate la „agenţi de voce” care sună proactiv oamenii de vânzări cu informaţii despre clienţi şi oportunităţi din portofoliul lor.

    „În septembrie am integrat vocea şi ne-am dat seama că limbajul şi sistemul de operare al omenirii e cuvântul. Prin voce interacţionezi cel mai uşor, cel mai repede.”

    Rubrica Investor Watch

    2. Dragoş Metea, COO Qubiz şi CEO InQubator by Qubiz

    Ce face? InQubator by Qubiz, divizia de investiţii a companiei de software din Oradea, investează în start-up-uri pe model „tech for equity” – oferă servicii de dezvoltare software în schimbul participaţiei. Parteneriat strategic cu Haven Ventures din SUA pentru a facilita accesul start-up-urilor din portofoliu pe piaţa americană.

    „Noi nu ne uităm ca un VC clasic, fiindcă noi construim produsul, pentru noi este o «căsătorie» pe termen lung. Ne uităm foarte mult la fondator: să aibă expertiză în domeniu, să fi validat ideea.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. Formatul emisiunii cuprinde o serie de rubrici ce aduc plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot. Până acum s-au difuzat peste 1.300 de ediţii ale ZF IT Generation.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Elon Musk, găsit vinovat pentru fraudă în cazul Twitter

    Procesul, atent urmărit, s-a bazat pe acuzaţiile potrivit cărora Musk a încercat să scadă artificial preţul acţiunilor companiei de social media, pentru a renegocia sau chiar a renunţa la tranzacţie. 

    Un juriu federal din San Francisco a dat vineri verdictul în procesul intentat de acţionarii Twitter, stabilind că Elon Musk este vinovat de fraudă în legătură cu preluarea companiei de 44 de miliarde de dolari din 2022. Procesul a vizat declaraţiile făcute de Musk după ce a acceptat, în aprilie 2022, să cumpere compania.

    Potrivit Reuters, acţionarii au susţinut că acesta a pus în mod repetat sub semnul întrebării numărul de conturi false şi de tip spam (boţi), sugerând că ar putea reprezenta 20% sau mai mult, faţă de aproximativ 5% cât raportase compania. Afirmaţiile au contribuit la scăderea artificială a preţului acţiunilor, oferindu-i lui Musk posibilitatea de a renegocia sau chiar de a renunţa la tranzacţie.

    În pledoaria finală, avocatul acţionarilor, Mark Molumphy, a susţinut că impactul declaraţiilor a fost direct asupra valorii companiei: „A discreditat compania. A discreditat conducerea. Şi a prăbuşit acţiunile”.

    De cealaltă parte, avocatul lui Musk, Michael Lifrak, a argumentat că îngrijorările miliardarului erau legitime: „Îngrijorarea privind boţii era reală, iar faptul că a vorbit public despre această problemă nu înseamnă că a comis sau a intenţionat să comită o fraudă”.

    Procesul civil a început pe 2 martie şi a fost intentat de investitori care susţin că au vândut acţiuni Twitter la preţuri scăzute din cauza declaraţiilor lui Musk, în perioada 13 mai – 4 octombrie 2022. Despăgubirile nu au fost încă stabilite şi vor fi decise într-o etapă ulterioară a procesului.

    În ciuda conflictului, Musk a dus la capăt tranzacţia în octombrie 2022 şi a redenumit platforma X. Ulterior, aceasta a fost integrată în SpaceX.

    Musk are un istoric de dispute juridice cu investitorii. În 2023, a câştigat un proces în care era acuzat că a indus în eroare acţionarii Tesla prin declaraţia din 2018 privind „finanţarea asigurată” pentru delistare, iar în 2025 un litigiu în Delaware legat de pachetul său salarial.

    Separat, Musk poartă discuţii pentru a ajunge la o înţelegere într-un proces intentat de U.S. Securities and Exchange Commission – autoritatea de reglementare a pieţei de capital din Statele Unite – care îl acuză că a întârziat să dezvăluie achiziţiile iniţiale de acţiuni Twitter, pentru a cumpăra mai mult la preţuri scăzute.

    În februarie, SpaceX a preluat compania de inteligenţă artificială xAI, care includea şi X, într-o tranzacţie ce a dus la crearea uneia dintre cele mai valoroase companii private din lume, evaluată la aproximativ 1.250 de miliarde de dolari.

  • Escaladare majoră. Rachete balistice trase spre baza militară americano-britanică din Oceanul Indian

    Iranul a lansat două rachete balistice cu rază medie spre baza militară comună a SUA şi Marii Britanii de la Diego Garcia, în Oceanul Indian. Niciuna dintre rachete nu a atins ţinta. Atacul reprezintă o escaladare majoră a conflictului, relatează Wall Street Journal, citând oficiali americani.

    Diego Garcia este una dintre cele două baze pe care Marea Britanie a autorizat SUA să le utilizeze pentru operaţiuni împotriva Iranului. Baza găzduieşte infrastructură militară strategică în mijlocul Oceanului Indian.

    Potrivit Wall Street Journal, una dintre rachete s-a defectat în zbor. O navă de război americană a lansat un interceptor asupra celeilalte. Nu s-a putut confirma dacă interceptarea a avut succes.

    Atacul asupra Diego Garcia marchează o nouă fază a conflictului. Până acum, Iranul vizase ţinte din Orientul Mijlociu ca răspuns la loviturile americano-israeliene din 28 februarie. Generalul israelian Eyal Zamir a declarat că presiunea militară „va creşte tot mai mult”. Liderul Hezbollah, Naim Kassem, a avertizat că organizaţia va lupta „până la capăt”.

    Războiul a intrat în cea de-a treia săptămână. Traficul prin Strâmtoarea Ormuz, prin care trece aproximativ 20% din petrolul mondial, a fost afectat. Preţul petrolului a urcat puternic, alimentând temeri privind o criză energetică globală. Brentul a ajuns la 112 dolari pe baril.

    Vineri, Donald Trump a publicat pe Truth Social lista obiectivelor militare americane în Iran. Printre acestea se numără degradarea completă a capacităţii de rachete şi împiedicarea permanentă a accesului Iranului la capacitate nucleară.

    Trump a precizat că securizarea Strâmtorii Ormuz va reveni altor naţiuni după eliminarea ameninţării iraniene.

  • Avertisment sumbru de la şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie: Multă lume încă nu înţelege impactul real al războiului din Iran, iar problema se agravează în fiecare zi. „Este cea mai mare ameninţare la adresa securităţii energetice globale din istorie”

    Războiul cu Iranul a provocat cel mai grav şoc energetic din istorie, a avertizat şeful International Energy Agency (IEA), adăugând că ar putea dura cel puţin şase luni pentru restabilirea completă a fluxurilor de petrol şi gaze din regiunea Golfului, titrează FT.

    Fatih Birol a declarat că acest conflict reprezintă „cea mai mare ameninţare la adresa securităţii energetice globale din istorie”. El a explicat că volumul de gaze naturale întrerupt de conflict este de două ori mai mare decât cantitatea pierdută de Europa după reducerea livrărilor din Rusia în 2022.

    Potrivit lui Birol, pierderile de petrol depăşesc chiar şi cele din timpul crizelor petroliere din anii 1970, care au declanşat recesiuni globale şi raţionalizarea combustibilului.

    Declaraţiile vin după o săptămână în care preţul petrolului a urcat spre 120 de dolari pe baril, pe fondul atacurilor cu rachete lansate de Israel şi Iran asupra unor infrastructuri energetice esenţiale din Golf, inclusiv câmpul de gaze South Pars şi complexul industrial Ras Laffan din Qatar.

    Şeful IEA consideră însă că politicienii şi pieţele subestimează gravitatea situaţiei. Problema se agravează cu fiecare zi în care exporturile de energie din Orientul Mijlociu sunt blocate de Iran prin controlul de facto al Strâmtorii Hormuz, rută vitală pentru transportul petrolului şi gazelor naturale lichefiate.

    Chiar dacă conflictul s-ar încheia rapid şi navigaţia ar fi reluată, multe zăcăminte petroliere şi de gaze au fost închise sau avariate, iar reluarea producţiei va necesita timp îndelungat. Unele instalaţii ar putea redeveni operaţionale în şase luni, însă altele ar avea nevoie de mult mai mult timp.

  • Fabrica de bogaţi: Compania care şi-a transformat oamenii în multimilionari după doar un an de la angajare

    Unul dintre cele mai spectaculoase fenomene din tehnologie în prezent se întâmplă la startup-ul de inteligenţă artificială Anthropic, unde angajaţii recompensaţi cu pachete de acţiuni au ajuns să fie multimilionari la doar un an de la angajare, scrie Business Insider.

    Conform datelor, un inginer angajat la sfârşitul anului 2024 a primit 60.000 de opţiuni de acţiuni la un preţ de exerciţiu de 13 dolari, într-un moment în care Anthropic era evaluată la circa 18 miliarde de dolari. La momentul acordului, valoarea acţiunilor deţinute de acesta era estimată la aproximativ 200.000 de dolari pe an, arată datele recente publicate de Levels.fyi.

    Ulterior, odată cu o vânzare de acţiuni care a evaluat compania la aproape 350 de miliarde de dolari, chiar şi după ajustări pentru evoluţia numărului de acţiuni şi alţi factori, inginerul respectiv deţine acum între 4 şi 5 milioane de dolari în acţiuni deja dobândite. Potrivit estimărilor Levels.fyi, valoarea totală a acţiunilor, care se împart în tranşe pe parcursul a patru ani, ar putea ajunge la 18–20 de milioane de dolari.

    Alte exemple, furnizate de angajaţi către Levels.fyi, arată aceeaşi tendinţă: un senior software engineer a acumulat aproximativ 1,6 milioane de dolari în acţiuni dobândite după un an, un staffer mai experimentat are circa 8 milioane de dolari după 18 luni, iar un lider în business operations a acumulat cel puţin 9 milioane de dolari după doi ani.

    „Cea mai mare variabilă în maximizarea compensaţiei este, aproape întotdeauna, compania la care lucrezi, chiar mai mult decât titlul tău profesional”, explică Hakeem Shibly, expert în date la Levels.fyi.

    În mod tradiţional, astfel de rezultate necesitau cinci până la zece ani şi un IPO, dar în domeniul AI, creşterea valorii acţiunilor se realizează mult mai rapid, condiţia fiind angajarea la startup-urile potrivite. Deşi impozitele, în special în state precum California, pot diminua semnificativ valoarea finală, fenomenul evidenţiază cât de accelerată poate fi acumularea de avere în sectorul tehnologic de vârf.

    Această evoluţie subliniază importanţa strategiilor de compensare bazate pe acţiuni şi relevanţa alegerii companiei în carierele din tech, mai ales în segmentele de inteligenţă artificială emergente, unde valoarea startup-urilor poate creşte exponenţial într-un interval de timp neobişnuit de scurt.

    Valorile reportate de Levels.fyi arată că o angajare strategică într-un astfel de startup poate transforma rapid perspectivele financiare ale angajaţilor, redefinind standardele de recompensare în industria tehnologică americană.

     

  • Grindeanu despre viitorul coaliţiei: PSD nu va vota un guvern minoritar şi nu va face alianţă cu AUR

    În cadrul unor declaraţii de presă oferite după aprobarea bugetului de stat, vineri, preşedintele PSD, Sorin Grindeanu a făcut o serie de declaraţii cu privire la direcţia politică a partidului şi la implicarea acestuia în procesul bugetar.

    „PSD-ul nu va vota un guvern minoritar şi PSD-ul nu va face alianţă cu AUR”, a declarat Sorin Grindeanu în faţa jurnaliştilor prezenţi la Parlament.

    Discuţiile au continuat şi pe marginea bugetului. Grindeanu a fost întrebat despre atitudinea PSD în Comisia de Buget, după blocajul apărut miercuri, după ce amendamentul PSD privind Pachetul de Solidaritate pentru categoriile vulnerabile nu a întrunit voturile necesare.

    „Şi bine au făcut colegii mei din comisie pentru că în acest mod am reuşit să impunem pachetul de solidaritate care nu e pentru PSD. Este pentru pensionari şi pentru copiii cu dizabilităţi.”, a declarat Grindeanu legat de decizia finală.

    Parlamentul a aprobat vineri bugetul de stat pentru anul în curs, după mai multe zile de dezbateri aprinse în comisii şi discuţii în coaliţie.

    Documentul stabileşte principalele sume alocate pentru investiţii, sănătate, educaţie şi infrastructură, precum şi alte domenii prioritare pentru dezvoltarea economică a ţării.

    Proiectul a trecut cu 319 voturi „pentru”, 104 voturi „împotrivă” şi o abţinere, în timp ce doi parlamentari nu au participat la vot.

  • Dragoş Dragoteanu, Euroest Invest: Românii care câştigă mult, cheltuiesc banii afară. În ţară rămâne mărunţişul

    Ştiu ca unii cititori mă vor blama, dar zeci de mii de români se află exact în această situaţie. Cum altfel se pot incadra plecările în străinătate ale conaţionalilor, care în ultimul an au cheltuit peste 10 miliarde de euro. Da, zece miliarde euro, bani oficiali, cam 3% din PIB-ul ţării.

    Suntem campioni la excursii peste hotare, cu cea mai mare expansiune de călătorii din UE. Ar crăpa europenii de invidie dacă ar şti acest adevăr. Nu pun aici şi banii negri cu care se achită o grămadă de alte servicii in deplasari externe, care nu se regăsesc nicăieri şi nici nu se cunoaşte nivelul acestora.

    Mai mult, in cei 10 miliarde euro lasati pe alte meleaguri pentru turism extern nu se regasesc investitiile personale ale celor câtorva mii de români care au achiziţionat diverse proprietăţi prin alte ţări.

    Sursa acestor bani este din activitati de pe ţinuturile mioritice: salarii mari, dividende, pensii speciale, bani făcuţi din diverse combinaţii nedeclarate, venituri din chirii, dobânzi din titluri de stat, speculaţii cu proprietăţi sau profituri din acţiuni, etc.

    În România se trăieşte mai bine şi mai ieftin decât în multe ţări dezvoltate, fenomen greu de inteles si (re)cunoscut chiar de romani. Desi avem in ADN sa ne vaitam tot timpul si ne declaram nemultumiti in multe privinte, rămân mulţi bani necheltuiti in tara de care se bucura posesorii in strainatate.

    Romanii care câştigă minim de 5.000 euro/ lună/ familie au posibilităţi multiple să cheltuiască o mare parte din venituri în afara ţării. Am pus aici limita de jos a veniturilor, dar topul are şi persoane care câştigă chiar şi zeci de mii de euro/luna. Si nu sunt chiar putine, mai ales in orasele mari si, in special, in Bucuresti/ Ilfov.

    Cei mai mulţi români cu posibilităţi financiare au văzut ce era de văzut prin ţară şi acum explorează lumea în lung şi-‘n lat. N-am fost în vreo ţară pe glob în care să nu aud vorbindu-se în limba noastra şi nu mă refer la angajaţii români care lucrează afară, ci la turişti.

    Acest fenomen ne poate bucura şi întrista în acelaşi timp. De ce? Românii care călătoresc mult isi lărgesc orizontul individual, iar antreprenorii se inspiră în afaceri. Turismul extern este o investiţie pe termen lung. Pe de altă parte, sumele respective nu rămân în ţară, chiar dacă  sunt produse aici, ci aduc beneficii altor state. Şi asta ar putea să fie acceptabil.

    Ceea ce mi se pare insa ruşinos din partea noastră este ca nu ştim să ne vindem străinilor frumuseţile patriei. Avem locuri mai spectaculoase decât multe alte ţări care au un turism de masă, dar suntem la pământ cu marketingul. De aceea, in Romania turistii straini ajung intamplator, mai mult de curiozitate si cheltuiesc sume infime.

    Am scris acest articol, după ce am văzut ca Rwanda sponsorizeaza inca din 2018 cu 12 milioane de euro/ an echipa Arsenal, ca să apară cu reclamă pe mâneca tricourilor. Separat fac reclama si la echipa PSG, precum si la echipele nord-americane Los Angeles Rams, din NFL, şi Los Angeles Clippers, din NBA.

    Romania a alocat in 2025 pentru promovarea turismului intern “imensa” suma de 2,5 milioane de euro. No comment!

     

    Dragos Dragoteanu este Manager Euroest Invest, CIPS – Certified International Property Specialist