BusinessMagazin

Blog

  • Hotelul Ambasador, primul din Bucureşti cu certificare internaţională Hello Hygiene

    Hotelul Ambasador, care are 99 de camere clasificate la 4 stele, un restaurant şi două săli de conferinţă, este primul din Bucureşti care a obţinut un certificat recunoscut internaţional în conformitate cu standardul Hello Hygiene. Aceasta este o schemă de certificare sub licenţă internaţională IQNet, la stabilirea căreia s-au avut în vedere recomandările şi orientările naţionale şi internaţionale legate de prevenirea bolilor transmisibile. Acestea includ, dar nu se limitează la: Operational Considerations for COVID-19 management in the accommodation sector. World Health Organization (2020); Health Advice on Prevention of Coronavirus disease (COVID-19) for Hotel Industry. Centre for Health Protection (2020); Codex Alimentarius – HACCP; Legislaţia şi reglementările aferente epidemiei COVID-19 emise de Parlamentul, Guvernul României şi instituţiile abilitate.

    Hotelul Ambasador a avut un contract în valoare de maxim 1,3 milioane lei, fără TVA, care a fost încheiat cu Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale din Bucureşti (ASSMB), la finele lunii martie din acest an, pentru cazarea cadrelor medicale.

    Purtând semnătura arhitectului Arghir Culina, hotelul şi-a deschis porţile în anul 1939 având la inaugurare „una dintre cele mai moderne instalaţii sanitare din Europa”. Situat pe Bulevardul Magheru al capitalei, Hotelul Ambasador, ce iniţial oferea un confort de 3 stele oaspeţilor săi, a beneficiat în 2012 de o renovare de proporţii, încheiată în 2013, fiind astăzi un hotel de 4 stele.

     

  • Cu ce au fost înlocuite fructele de la birou. Unele firme îşi „răsfaţă” acum angajaţii cu bonusuri de 1.000 de lei lunar dacă lucrează de acasă, iar ei pot face ce vor cu aceşti bani

    Munca de acasă sau de la distanţă va fi parte din noua realitate, iar „normalul” de dinainte de martie anul acesta nu va mai exista, punctează Mădălina Racoviţan, Tax Partner la KPMG România.

    În acest context, companii din toată lumea, inclusiv din România, îşi adaptează schemele de beneficii extra-salariale acordate angajaţilor. Dacă anterior pandemiei, companiile  care „se băteau” pentru forţa de muncă acordând beneficii precum baruri de prosecco (în cadrul unor firme de IT) sau fructe şi cafea la birou, acum resursele financiare alocate acestor „răsfăţuri” pot fi direcţionate înspre angajaţii care lucrează de acasă.

    „În ultima perioadă, tot mai multe organizaţii îşi pun problema acordării angajaţilor a unor sume în vederea achiziţionării unor echipamente sau achitării unei părţi din costul cu utilităţile sau chiria”, spune Mădălina Racoviţan.

    În Elveţia, de pildă, în anumite condiţii, angajatul poate solicita angajatorului o compensaţie pentru folosirea echipamentului personal (e.g. laptop, imprimantă etc.) în derularea activităţii de acasă. De asemenea, angajaţii au dreptul la rambursarea de către angajator a tuturor cheltuielilor ocazionate de executarea muncii, însă trebuie bine documentat motivul pentru care munca se desfăşoară de acasă şi nu de la birou, explică Racoviţan.

    Tot în Elveţia, încă din 2019 existau prevederi referitoare la costuri privind chiria, conform cărora aceste cheltuieli pot fi suportate de angajator doar în cazul în care acesta nu poate pune la dispoziţia angajatului un spaţiu de lucru adecvat – ceea ce s-a întâmplat de altfel în timpul pandemiei. „Referitor la beneficiile fiscale, în anumite condiţii, angajaţii îşi pot reduce impozitul pe venit datorat, deducând o parte din cheltuielile înregistrate privind spaţiul de lucru de acasă”, precizează specialistul KPMG.

    Cum stau lucrurile în România? Şi pe piaţa locală telemunca este reglementată încă din aprilie 2019 şi în aceasta se menţionează că angajatorul este obligat „să asigure mijloacele aferente tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi/sau echipamentele de muncă sigure necesare prestării muncii […] “.

    De asemenea, autorităţile au emis o Ordonanţă de Urgenţă (132 din data de 10 august), conform căreia, în cazul activităţii de telemuncă, angajatorilor li se acordă o singură dată un sprijin financiar în valoare de 2.500 de lei pentru fiecare telesalariat, pentru a se achiziţiona bunuri şi servicii tehnologice necesare desfăşurării activităţii, dacă respectivul salariat a lucrat în regim de telemuncă pe perioada stării de urgenţă cel puţin 15 zile lucrătoare. Mădălina Racoviţan clarifică etapa în care se află aplicarea acestei ordonanţe: pe 25 august a fost publicat pe site-ul Ministerului Muncii un Proiect de Ordin (in dezbatere publica pana pe 3 septembrie) pentru stabilirea modalităţii de acordare a sprijinului financiar şi a categoriilor de bunuri ce pot fi achiziţionate conform ordonantei (i.e. laptop/notebook, tablete, smartphone, echipamente periferice de intrare şi ieşire aferente acestor bunuri, echipamente necesare conectării la internet, licenţe aferente sistemelor de operare şi aplicaţiilor software).

    Astfel, companiile care îndeplinesc conditiile din ordonanta 132 pot aplica pentru obtinerea sprijinului financiar de la stat, insa alte facilitati nu exista in mod expres. „În contextul in care munca la distanţă va rămâne o parte importantă din viitorul muncii, companiile ar trebui să îşi revizuiască politicile de remunerare şi să analizeze care sunt acele beneficii relevante în noul context, care sunt mai valoroase pentru angajaţi şi de ce nu, în contextul unei contractări economice, mai avantajose din punct de vedere fiscal. Astfel, companiile s-ar putea orienta catre beneficiile de tip „cafeteria” în care angajatul primeste un buget lunar si are libertatea de a alege acele beneficii care sunt relevante pentru el, unele chiar avantajoase fiscal (de tipul tichetelor de masa sau tichetelor de vacanta)”, punctează Mădălina Racoviţan.

    Alexandra Peligrad, CEO-ul companiei de resurse umane Smartree, observă că şi angajaţii îşi doresc alte beneficii de la angajatorii lor în contextul pe care îl traversăm, deşi îşi doresc să păstreze şi o parte din beneficiile anterioare.

    „Din ce am observat noi în ultimele luni în situaţia de COVID în care ne aflăm, atât din zona de forumuri, în care angajaţii îşi exprimă dorinţele referitoare la ceea ce ar însemna pentru ei beneficii satisfăcătoare în pandemie, dar şi din feedback-ul pe care îl avem de la cei pe care îi intervievăm într-un proces de recrutare, rezultă că în primul rând angajaţii au dorit şi au reuşit în perioada aceasta să păstreze beneficiile pe care le aveau şi înainte, a fost o perioadă în care îşi puneau întrebări referitoare la păstrarea abonamentelor la sală în contextul în care sălile erau închise, dar au avut acces virtual la orele pe care le puteau accesa şi atunci companiile au continuat să ofere aceste beneficii; cei care aveau maşină de serviciu, au solicitat să o păstreze, dar mai există o categorie a angajaţilor care lucrează în companiile care au birourile închise şi care solicită decontarea unor părţi din costurile pe care le înregistrează în locul unde îşi desfăşoară remote activitatea referitoare la utilităţi, chirie sau consumul de cafea, apă, pe care în mod normal o primeau în programul de lucru”.

    Chiar dacă nu există foarte multe companii din piaţă care acordă beneficii de acest tip, Alexandra Peligrad spune că şi în rândul partenerilor cu care lucrează se află companii care oferă angajaţilor, într-o anumită limită, posibilitatea de a-şi acoperi costurile pe care le au angajaţii carea lucrează de acasă, însă sub forma unui beneficiu asimilat veniturilor din salarii. „Există companii care au oferit o anumită sumă de bani salariaţilor, sumă de bani care se impozitează şi se taxează cu toate contribuţiile şi taxele aferente salariului. Este un beneficiu într-o sumă de bani – nu se decontează pentru că, deocamdată, pe regimul legislativ pe care îl avem, companiile nu au găsit o clauză din Codul Fiscal prin care să poată deconta astfel de tipuri de costuri.”

    Potrivit ei, sumele sunt diferite şi variază în funcţie de dimensiunea companiei: „Pornesc de la câteva sute de lei şi ajung la un maximum de 1.200 – 1.300 de lei pe lună, sume nete care mai departe merg spre contribuţii şi impozit pe venit, care intră în costurile companiei”.

    Angajatul are parte de libertate totală când vine vorba despre cheltuirea acestor bani: „Este vorba despre o sumă de bani pe care angajatul nu trebuie să o justifice în niciun fel, este treaba lui ce face cu ea, este impozată de către companie şi, ca atare, este ca atunci când primeşte un bonus pentru o anumită activitate – nu îl întreabă nimeni ce face cu aceşti bani şi compania nu îi solicită să îşi justifice cheltuielile din ce am văzut noi până acum, modul în care a folosit aceşti bani.”

    CEO-ul Smartree spune însă că numărul companiilor care acordă acest tip de beneficii sunt companii din zona serviciilor de tehnologie, iar în rândul clienţilor Smartree procentul celor care oferă asfel de bonusuri în contextul pandemiei este de sub 10%.


     

  • Povestea tinerei care îşi trăieşte visul la doar 26 de ani. A construit o afacere plecând de la dragostea pentru maşina de cusut a familiei

    În atelierul ei din Cluj-Napoca, Ştefania scoate la iveală zi de zi noi articole, de la cuiburi pentru bebeluşi (baby nests), jucării pentru dentiţie, centre de activitate (baby gyms), până la articole vestimentare.

    „Eu mă ocup de tot procesul, de la design până la livrare, un proces format din mulţi paşi, însă pe care îmi face plăcere să-l parcurg, ştiind că produsul final va ajuta părinţii de nou-născuţi şi nu numai, în perioada frumoasă şi solicitantă care le stă înainte”, povesteşte Ştefania Iancovici.

    A urmat cursurile Liceului de Arte Plastice Romulus Ladea din Cluj-Napoca, perioadă în care s-a ataşat de maşina de cusut care îşi făcea veacul prin casă. Aşa că, după absolvire, a urmat alte cursuri – de formare antreprenorială, dar şi de croitorie şi calificare profesională.

    „Pentru a acumula experienţă, am lucrat o perioadă într-o fabrică de confecţii textile şi broderie. În 2017, împreună cu soţul meu, am deschis o afacere de familie, un barbershop situat în Cluj-Napoca, după care am prins curaj pentru a-mi realiza visul, şi anume deschiderea unui atelier de croitorie.”

    S-a speriat de birocraţia pe care o presupunea accesarea unor fonduri europene oferite pentru startupuri, aşa că a aşteptat până când a putut porni micul atelier cu fonduri proprii. În aprilie 2020, la un an de la acel moment, a lansat brandul IAN Kids, iar la începutul lunii iulie a devenit funcţional şi magazinul online.

    „Ştiam de la început că voi merge pe materiale sustenabile şi un mod etic şi responsabil de realizare a articolelor, aşadar ştiam că asta presupune un cost final puţin mai ridicat faţă de preţurile producătorilor din România”, spune Ştefania Iancovici.

    Acum, odată lansat brandul pentru copii, tânăra vrea să dezvolte şi o linie de articole pentru adulţi, sub numele IAN Wear. Vizaţi ar urma să fie, astfel, părinţii celor care poartă sau folosesc IAN Kids, dar nu numai. Şi chiar dacă acum contextul economic, puternic afectat de pandemie, îşi face simţite efectele mai ales în rândul afacerilor mici, Ştefania Iancovici are planuri de creştere.

    „Este adevărat că se menţine o nesiguranţă şi o frică în rândul antreprenorilor şi al clienţilor din cauza pandemiei, însă eu privesc cu optimism viitorul. Industria textilă este una dintre cele mai poluante din lume, iar consumerismul a ajuns la cote alarmante.”

    Pe site-ul Ian Kids, un baby nest, adică un mic cuib în care se pot răsfăţa cei mici, costă 370 de lei, o bavetă sau o căciuliţă costă 50 de lei, iar o pătură este, în funcţie de model, între 75 şi 270 de lei.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Moon Resort – case mobile pentru turişti (Buşteni)
    Fondator: Cristian Brînză
    Investiţie iniţială: 100.000 de euro
    Prezenţă: Buşteni

    Mezanin Market – târguri cu antreprenori români (Bucureşti)
    Fondatoare: Silvia Floareş
    Cifră de afaceri în 2019: 45.000 de euro
    Prezenţă: Palatul Universul din Bucureşti

    Frez – activităţi de producţie, băcănie, wine & coffee bar (Piteşti)
    Fondatori: Iulia Dincă şi Alexandru Gheorghe
    Investiţii: 500.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 250.000 de euro
    Prezenţă: Piteşti

    Oriel Beer – brand de bere artizanală (Bucureşti)
    Fondatori: Ioana Coca şi Laurenţiu Mândrilă
    Investiţie iniţială: 55.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 200.000 de lei (circa 42.000 de euro)
    Prezenţă: 37 de localuri din Bucureşti şi restul ţării

    Joy2Wander – serviciu de închirieri autorulote (Bucureşti)
    Fondatori: Manuela şi Răzvan Păduraru
    Investiţie iniţială: 15.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 100.000 de euro
    Prezenţă: naţională

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la Zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro. Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • UE lansează un avertisment după decizia Ungariei de a-şi închide graniţele

    Comisia Europeană a avertizat că închiderile de graniţe „nu sunt eficiente“ ca măsuri de combatere a pandemiei după ce Ungaria a decis unilateral să reintroducă restricţii de călătorie pentru toţi străinii în încercarea de a stăvili infectările cu coronavirus, scrie EUObserver. 

  • Lupta micilor ateliere româneşti cu marile lanţuri de magazine venite din afară. Cum reuşesc să fure din clienţii acestora

    Garajul Galben
    Dragoş Jivan şi Radu Piloca au început în urmă cu circa opt ani să recondiţioneze biciclete într-un garaj din Timişoara. Ulterior, au început să-şi diversifice activităţile şi au trecut la confecţionarea de mici obiecte de mobilier, precum cuiere, taburete sau măsuţe de cafea. Activitatea a crescut de la an la an, iar din 2019 a devenit o afacere în adevăratul sens al cuvântului, în producţia de mobilier unicat. Businessul poartă numele de Garajul Galben. De ce astfel? Pentru că au luat singura găleată de vopsea pe care au găsit-o rătăcită şi au vopsit garajul cu ea. În galben. Şi aşa a apărut Garajul Galben.
    Hala de producţie a celor trei tineri se află, în acest moment, în afara Timişoarei, în apropierea şoselei de centură. Tot mobilierul este realizat din lemn masiv, de esenţă superioară.
    Una dintre piesele de rezistenţă ale celor trei designeri este Muzikia, o creaţie compusă din trei esenţe de lemn – stejar, nuc american şi carpen, pe cadru metalic tratat doar cu lac transparent pentru a scoate în evidenţă textura neprelucrată a metalului. Piesa este folosită ca suport pentru boxe, pentru pick-up ori pentru discuri.

    Movi Design
    Mirela Florea, de profesie inginer, a început în urmă cu 16 ani producţia de mobilă într-un mic atelier din Bucureşti, sub numele Movi Design. Astăzi, mobilierul este realizat într-o fabrică de 1.000 de metri pătraţi din Bucureşti.
    Totul a pornit cu o investiţie de 5.000 de euro, după o perioadă în care antreprenoarea a lucrat pentru un institut de proiectare a podurilor. La început, avea doar o bormaşină şi doi băieţi care nici nu se pricepeau prea bine la mobilă, dar au învăţat împreună pe parcurs, îşi aminteşte Mirela Florea. Mai bine de cincisprezece ani mai târziu, proiectarea şi prelucrarea mobilierului se face cu maşini cu comandă computerizată. Utilajele noi scurtează timpii de producţie pentru elementele de mobilier, astfel că şi numărul de proiecte realizate a crescut. Proiectele vin nu doar din Bucureşti, ci şi din provincie – din oraşe ca Tulcea, Timişoara, Sibiu, Braşov, Sighetu Marmaţiei, iar uneori chiar din afara ţării. Din fabrica Mirelei Florea au plecat piese de mobilier către Germania şi Italia, însă, în cazul comenzilor pentru străinătate, mai dificilă este asigurarea montajului.

    Şezi Brand
    Şezi Brand, afacerea construită de doi arhitecţi – Octavia şi Lucian Loiş, într-un mic atelier din comuna Ciugud, judeţul Alba, a pornit în urmă cu cinci ani de la două scaune sculptate pentru un cuplu care urma să se căsătorească. Ulterior, la îndemnul familiei, cei doi antreprenori au lăsat oraşul pentru liniştea din atelier şi realizează circa 400 de produse de mobilier sculptat manual.
    Deşi nu aveau experienţă în arta lemnului, Constantin Donisan, unchiul lui Lucian Loiş, le-a ghidat paşii la început celor doi antreprenori. După ce şi-au achiziţionat câteva utilaje de tâmplărie de mici dimensiuni, antreprenorii au trecut la construcţia unui mic atelier în curtea casei de vacanţă a părinţilor din judeţul Alba.
    Motivele tradiţionale sunt specifice pentru Şezi Brand, cei doi fondatori găsindu-şi inspiraţia în cărţi, vizitele la muzee, dar şi în jurul lor. Octavia Loiş spune că viaţa retrasă din comuna din Alba îi ajută să creeze modelele.
    Dacă la început clienţii comandau doar scaune, acum portofoliul Şezi Brand s-a diversificat, iar oamenii îşi îndreaptă atenţia şi spre mese, băncuţe, paturi, dulapuri, amenajarea camerelor pentru copii.

    Kenosis
    Andreas Samuelsson, un suedez mutat de un deceniu şi jumătate în România, a început în urmă cu patru ani să sculpteze în lemn tocătoare, mese şi rafturi rustice, într-un atelier de 400 de metri pătraţi din Giarmata, localitate aflată la 17 kilometri de Timişoara.
    Antreprenorul a pornit afacerea din pasiunea pentru natură, moştenită de la tatăl său şi din plăcerea de a modela lemnul. Finanţarea iniţială a fost de 100.000 de euro şi a venit de la o fundaţie suedeză, cu scopul de a sprijini comunitatea de rromi din România. Astăzi, Kenosis are o echipă care reuneşte 11 persoane, cinci de etnie rromă şi şase de etnie română.
    Echipa Kenosis a început cu produse mici, cu tocătoare şi stative pentru telefoane, iar în prezent realizează chiar şi mese şi rafturi, paturi sau alte obiecte mari de mobilier.

    Pătuţul lui Eric

    Soţii Alin şi Diana Mindu au lăsat joburile din corporaţii pentru a se dedica propriului business, Pătuţul lui Eric, o afacere în producţia de mobilă pentru copii, inspirată de la numele copilului celor doi, care a fost şi primul care a încercat produsele. După o investiţie iniţială mică, de 5.000 de euro, cei doi antreprenori au ajuns să dezvolte 20 de modele de pătuţuri pentru copii.
    Pătuţul lui Eric se bazează pe conceptul Montessori, prin care se promovează dezvoltarea naturală a copiilor. Părinţii şi bunicii sunt publicul-ţintă pentru business, iar produsele sunt adaptate în funcţie de vârsta copilului şi camera în care urmează să fie amplasat produsul.
    Forma de casă pe care o are patul îl ajută pe copil să simtă că are propria casă, devenind astfel mai uşor pentru părinţi să-l mute în propria cameră sau propriul pătuţ.

    Solid Atelier
    Ideea lui Adrian Holerga de a deschide un atelier de mobilă luase naştere cu mult timp în urmă şi a început să prindă contur în iarna lui 2019. Chiar şi în condiţii de pandemie, Solid Atelier – proiectul său – nu s-a dat înapoi de la lansare, astfel că, la sfârşitul lunii aprilie 2020, mobilierul şi corpurile de iluminat făcute într-un mic atelier de lângă Capitală au ieşit în lume.
    La final de aprilie, în plină stare de urgenţă, Solid Atelier exista deja printr-un site, cu o gamă de 44 de produse diferite, fiecare având între şapte şi 56 de variaţii de culori.
    Adrian are în spate o experienţă de câţiva ani în zona creativă, astfel că tot ceea ce înseamnă strategie, marketing, creaţie, fotografie de produs şi crearea site-ului a fost rezultatul propriilor eforturi. Solid Atelier este, în acest moment, un business la nivelul de atelier şi aşa ar vrea să-l păstreze, fără pretenţii de a ajunge la stadiul de mare fabrică de mobilă.
    Stilul pe care şi l-a asumat Adrian Holerga este unul industrial, cu ţevi galbene de gaz sau roşii de hidrant şi lemn masiv care să te transpună într-un spaţiu ca de producţie industrială, tipic mediului urban. Solid Atelier are două categorii de clienţi în vizor: pe de o parte, sunt cei care vor să-şi personalizeze casele după sufletul lor, iar pe de alta sunt jucătorii din HoReCa, astfel încât mobila din atelierul aflat în Bălăceanca, lângă Bucureşti, să ajungă în cât mai multe hoteluri, cafenele, baruri şi restaurante.

    Durbane urbane
    Pentru cei mai puţin conformişti, mobilă poate deveni oricând o combinaţie de lădiţe din lemn, aşezate astfel încât să poată primi în gazdă cărţile preferate sau orice alte decoraţiuni. Durbane urbane este un brand numai bun pentru astfel de improvizaţii. Născut în Braşov, sub „bagheta” lui Mădălin Pop, businessul şi-a început existenţa în urmă cu aproape trei ani.
    Numele de „Durbane urbane”, unde „durbană” este un termen arhaic pentru „lădiţă”, a fost ales pentru a sugera că astfel de obiecte pot fi integrate în zilele noastre. Durbanele urbane poartă nume care amintesc de personaje din poveştile şi legendele româneşti, printre care Cosânzeana, Dochia, Neghiniţă şi Făt-Frumos.
    Familia lui Mădălin Pop avea deja atelierul din 1995 în Braşov şi producea iniţial acolo mobilier de grădină pentru export. După 2008, s-a reprofilat pe piaţa internă şi a început să facă elemente de mobilier urban, scaune şi măsuţe pentru copii. Bucăţile mici de lemn care rămâneau după prelucrarea obiectelor de mobilier au tot fost păstrate de-a lungul timpului, cu scopul de a fi refolosite pentru alte produse. Astfel, materia primă vine, în mare parte, din bucăţile de lemn care rămân în atelier.

    O piaţă a exportatorilor
    Volumul producţiei de mobilă şi a ajuns la 2,32 mld. euro în 2019, în scădere faţă de 2,49 mld. euro în 2018, arată datele Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România (APMR). Lipsa forţei de muncă, majorarea preţului lemnului autohton – lemn masiv, stejar, fag – şi creşterea costurilor cu utilităţile sunt factorii care au generat acest declin. Totuşi, producătorii de mobilă continuă să exporte peste 90% din producţia anuală, cei mai „avizi” consumatori de mobilă „made in Ro” fiind Germania, Slovacia, Marea Britanie, Spania şi Polonia. În 2019, lucrau 56.200 de angajaţi în industria mobilei, un domeniu care continuă să crească şi să se diversifice, susţinut şi de brandurile mici care apar an de an.

    Ziarul Financiar şi Business Magazin au spus, din mai 2019 până acum, poveştile mai multor afaceri de la zero în producţia de mobilă. Pe câteva dintre ele, le regăsiţi în aceste pagini.

  • Cât de sofisticată şi complexă e economia României? România are o economie mai complexă ca a Spaniei şi este aproape de cea a Poloniei

    Piaţa locală ocupă locul 25 în lume şi a câştigat 13 poziţii faţă de 2005. România este o ţară cu o economie mai complexă decât părea la o primă vedere şi depăşeşte ţări precum Bulgaria sau chiar Spania.

  • Arsis, cel mai mare retailer de telefoane mobile controlat de un român, a făcut un profit de 5,4 mil. lei în 2019. Cifra de afaceri a companiei a stagnat în 2019 la 153,2 mil. lei

    Arsis Trading, cel mai mare retailer GSM controlat de un antreprenor local, a înregistrat în 2019 un profit net de 5,4 mil. lei, în creştere cu 21% faţă de anul anterior, conform datelor disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Marja câştigului net pentru 2019 a fost de 4% din cifra de afaceri.

    Arsis Trading, care este deţinut integral de antreprenorul Radu Mirea, este unul dintre cei mai vechi jucători de pe piaţa de retail GSM, care a intrat în business în 1998 ca partener al Connex (actualul Vodafone), cu care are o relaţie exclusivă şi în prezent. Arsis obţine venituri de la Vodafone sub forma unor comisioane pentru vânzarea serviciilor furnizate de operator şi din comercializarea de telefoane, tablete şi accesorii.

    Cifra de afaceri a companiei a stagnat în 2019 la 153,2 mil. lei (32,3 mil. euro). Numărul mediu de angajaţi ai companiei a crescut cu 18 persoane, la 748 de persoane. La finalul anului 2019 compania avea datorii totale de 51,6 mil. lei, în creştere cu 6 % faţă de anul anterior.

    Odată cu absorbţia reţelei GSM Germanos de către Telekom România Mobile Communications şi renunţarea de către operator la acest brand în favoarea T, Arsis a devenit practic cea mai mare reţea de magazine de retail de telecom de pe piaţa locală.

     

  • Noul an şcolar, fără arme. Există foarte puţini medici de medicină şcolară

    În România există foarte puţini medici de medicină şcolară, inegal repartizaţi. Cei mai mulţi medici de medicină şcolară sunt la oraşe, deşi 65% din şcoli se află în mediul rural, astfel că prevenţia rămâne cel mai bun tratament.

    Ministrul Sănătăţii spune că, la şcoală, copiii ar trebui să treacă printr-un triaj epidemiologic făcut de personal medical calificat. Planul pe hârtie sună bine, însă, în realitate, medicii de medicină şcolară, cei care ar putea face aceste triaje şi s-ar putea ocupa în şcoli de prevenţie, sunt foarte puţini.

    Medicul Claudia Strâmbeanu, membru al Societăţii Medicilor din colectivităţile de copii, spune că anul trecut erau în sistem numai 1.300 de medici de medicină şcolară. Practic, 1 medic ar fi trebuit să aibă în grijă, teoretic, peste 2000 de copii.

    Mai este o problemă. Medicul spune că, din 3.400 de cabinete şcolare şi studenţeşti, numai 100 sunt în mediul rural, deşi cele mai multe şcoli sunt aici, 65% dintre ele.

    E greu de crezut aşadar că şcolarii vor putea fi văzuţi de medic în fiecare şcoală, mai ales că, anul acesta, foarte mulţi dintre medicii şcolari au primit misiunea de a ajuta DSP-urile la anchetele epidemiologice legate de infectările cu SARS-CoV 2.

    „În contextul pandemiei COVID-19 este poate mai importantă decât oricând prevenţia, şi accentul în sistemul de sănătate ar fi trebuit pus demult pe prevenţie, şi nu neapărat pe partea curativă. Medicina şcolară realizează această prevenţie într-un grup populaţional cu risc, şi anume colectivităţile de copii şi tineri din unităţile de învăţământ. Pentru preşcolarii, elevii şi studenţii din mediul rural care studiază în mediul urban medicina şcolară este singura care le asigură asistenţa medicală primară a stării lor de sănătate”, spune dr. Claudia Strâmbeanu.

  • Şeful Poliţiei Române, Liviu Vasilescu, anunţă că se retrage din funcţie, decizia fiind luată în urma scandalului legat de întâlnirea cu lideri ai clanului Duduianu.

    .Şeful Poliţiei Române, Liviu Vasilescu, anunţă că se retrage din funcţie, decizia fiind luată în urma scandalului legat de întâlnirea cu lideri ai clanului Duduianu.

    Vă rog să-mi permiteţi ca de azi să mă retrag din funcţia de inspector general al Poliţiei Române, să rămân ofiţer de poliţie şi să-,i îndeplinesc sarcinile care-mi vor fi încredinţate”, anunţă Liviu Vasilescu.

    El spune că şi-a făcut datoria cu bunăcredinţă şi integritate profesională

    „Atât ca ofiţer de execuţie, cât şi ca manager mi-am făcut datoria cu onoare şi bună credinţă, integritate profesională, fiind principiul care m-a ghidat în întreaga carieră. În ultimul timp am constatat un atac mediatic concertat asupra Poliţiei Române şi Ministerului AI într-o per în care ţara are nevoie de linişte şi conjugarea tuturor eforturilor pentru protejarea cetăţenilor”, mai spune Vasilescu.

    Potrivit unor imagini apărute în spaţiul public, Liviu Vasilescu s-a întâlnit cu membri ai clanului Duduianu după moartea lui Emi Pian.

  • Gigantul german Continental, cel mai mare producător de componente auto din România, a anunţat o restructurare care pune în pericol 30.000 de locuri de muncă la nivel global

    Nemţii de la Continental plănuiesc să desfiinţeze sau să transfere circa 30.000 de locuri de muncă pentru a-şi reduce costurile cu 1 miliard de euro pe an, în contextul în care criza coronavirusului pune presiune din ce în ce mai multă pe industria auto, potrivit Bloomberg.

    Circa 90% dintre măsurile de restructurare vor fi implementate treptat până în 2025, a anunţat Continental, marţi.

    Operaţiunile din Germania ale producătorului de componente auto vor fi afectate cel mai puternic, cu circa 13.000 de locuri de muncă în pericol de a fi desfinţate sau mutate în alte ţări.

    Conform datelor disponibile în luna martie, Continental avea peste 20.000 de angajaţi în România, fiind cel mai mare producător de componente auto de pe piaţa locală.

    Industria auto se confruntă cu cea mai puternică criză din ultimii 70 de ani, iar furnizorii de componente auto sunt „loviţi cu atât mai puternic”, a declarat Elmar Degenhart, CEO-ul Continental.

    Industria auto este afectată de pandemia de Covid-19 în acelaşi timp în care simte presiunea de a investi în noi tehnologii, pe măsură ce era motoarelor cu combustie apune încet, iar serviciile de car-sharing în creştere afectează cererea din piaţă.