Blog

  • FMI: Petrolul este o resursa tot mai rara, iar preturile ar putea creste puternic

    FMI noteaza ca tensiunile din piata sunt tot mai puternice, pe
    fondul cererii in crestere abrupta de pe pietele emergente aflate
    in expansiune puternica, precum China, care contrasteaza cu
    problemele de productie, in special in contextul exploatarilor
    ajunse la maturitate. “Exista un risc ca tensiunile dintre cerere
    si oferta sa se intensifice din nou, iar preturile sa creasca
    rapid”, a declarat Thomas Helbling, consilier al Departamentului de
    Cercetare al FMI si autor al unui raport prezentat joi de
    institutia de la Washington.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nicolae Popa se intoarce din nou! Va fi adus in Romania inainte de Pasti

    Oficiali ai Ministerului Publc, ai Ministerului Justitiei si ai
    Politiei Romane au discutat mai multe variante pentru preluarea lui
    Nicolae Popa din Indonezia. Una dintre aceste variante a fost ca
    doi ofiteri de politie sa-l preia pe Popa in data de 19 aprilie,
    din Indonezia, si sa ajunga in tara, cu acesta, in 22 aprilie.
    Ambasada Romaniei la Jakarta a fost informata despre semnarea
    decretului privind extradarea lui Nicolae Popa din Indonezia si a
    transmis informatia autoritatilor romane de resort, a anuntat, joi,
    Doris Mircea, director general de comunicare in MAE. Ea a precizat
    ca MAE are doar rolul de a asigura comunicarea dintre autoritatile
    competente in acest caz din Indonezia si din Romania.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Tabara, despre alimentele ce contin OMG-uri: „Exista un risc si cand cobori pe scari”

    “Problema este daca ei (romanii – n.red.) citesc sau nu eticheta
    atunci cand cumpara un produs, pentru a fi in cunostinta de cauza.
    Prin legislatie, limita admisa pentru prezenta organismelor
    modificate genetic este de 0,9%”, ne-a declarat ministrul Valeriu
    Tabara, care a participat joi la conferinta Mediafax Talks about
    GMOs – “Adevarul despre organismele modificate genetic”. Intrebat
    despre influenta plantelor modificate genetic asupra sanatatii,
    ministrul Tabara a facut o comparatie cu coborarea scarilor.
    “Exista un risc si cand cobori pe scari”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Consiliul Fiscal: Fondul de salarii poate creste cu 5% anul viitor, iar pensiile cu minimum 7%

    Fondul de salarii poate creste anul viitor doar cu 5% daca
    economia va avansa cu 1,5% in acest an si cu 3,9% in 2012, iar
    pensiile s-ar putea majora cu cel putin 7%, a declarat joi
    presedintele Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru. “Conform cu tintele
    deja asumate exista niste plafoane care s-au stabilit pentru
    cheltuielile de personal pentru 2012, respectiv incadrarea in 7,1%
    din PIB. Pe baza ultimei variante a strategiei fiscal-bugetare si
    legii care reglementeaza plafoanele pentru cheltuieli, putem spune
    ca exista in acest moment un potential de crestere a fondului de
    salarii de 5% ca sa ne putem incadra in 7,1% din PIB pentru anul
    viitor. Evident ca daca avem un PIB mai mare, putem creste mai
    mult”, a spus Dumitru, intr-o conferinta de presa. El a precizat ca
    datele pe care se bazeaza aceste estimari indica rate de crestere
    economica de 1,5% pentru 2011 si de 3,9% pentru anul viitor.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Topul celor mai inteligenti oameni ai planetei. Cum gandeste un tanar cu un IQ de 230

    Un IQ de la 90 la 109 indica o inteligenta medie, un coeficient
    intre 110 si 119, o inteligenta superioara, iar de la 140 in sus
    poti fi considerat geniu. In acest moment, cel mai mare IQ cunoscut
    este de 230 si apartine unui chinez din Australia care este
    profesor la UCLA. Totusi, inteligenta umana nu poate fi
    cuantificata cu exactitate – acelasi om poate sa obtina punctaje
    diferite la acelasi test de inteligenta, daca il da de mai multe
    ori.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Noul rival al Facebook – cui ii va face probleme aplicatia Color?

    Bill Nguyen este de cateva zile in centrul atentiei in Silicon
    Valley. Cunoscut pentru serviciul de muzica Lala cumparat in 2009
    de Apple pentru 56 de milioane de euro (80 mil. dolari), companie
    in care a lucrat apoi pentru mai bine de un an, antreprenorul de
    origine asiatica pare sa fi dat acum lovitura cu o aplicatie pentru
    telefoane mobile inteligente. In numai o zi de la lansare, Color,
    cum se numeste aplicatia, a fost finantata cu 29,2 de milioane de
    euro de fondul de investitii Sequoia Capital, renumit pentru
    portofoliul de companii de tehnologie si din domeniul online, Bain
    Capital si Silicon Valley Bank, suma fabuloasa pentru o companie
    aflata la inceput.

    La prima vedere, aplicatia este una de partajare de fotografii
    pe internet care vine cam tarziu pe o piata deja destul de
    aglomerata de nume precum Instagram, Hipstamatic sau PicPlz. Color
    nu este insa un astfel de serviciu, ci mai degraba o forma de a
    crea comunitati sociale interesate de fotografii cu anumite
    evenimente sau oameni si activitatile lor cotidiene. Utilizatorii
    aplicatiei publica poze pe care le pot vedea apoi alti utilizatori
    din aceeasi zona geografica si aplicatia poate, spre exemplu, sa
    detecteze daca mai multi oameni au fotografiat acelasi lucru in
    acelasi timp si sa determine care este obiectul imaginii, alegand
    apoi cele mai bune cadre si punandu-le la dispozitia celor
    interesati; un eveniment sportiv ar fi aici cel mai bun exemplu
    pentru a ilustra tehnologia.

    Spre deosebire de principiul de functionare a unei retele de
    socializare de pe internet, Color nu solicita informatii personale
    precum nume sau adrese si nici nu impune un grad de prietenie intre
    utilizatorii interesati de aceleasi fotografii. Imaginile sunt
    publice si nu exista posibilitatea ca unele dintre ele sa devina
    private si sa fie accesate doar de anumite persoane. “Incercam sa
    cream o forma de socializare dincolo de computer si de cercul
    restrans format din membri ai familiei, prieteni si cunostinte, o
    comunitate care nu tine practic cont de persoane, ci mai degraba de
    interesele lor”, explica Nguyen conceptul din spatele Color. In mai
    putin de 24 de ore de la publicare, aplicatia a devenit a doua cea
    mai descarcata din categoria de socializare de pe iTunes, dupa
    Facebook. “O folosesc deja oameni din Japonia pentru a arata lumii
    zonele afectate de dezastru”, spune Nguyen, fara a da insa cifre
    exacte despre numarul de descarcari la nivel mondial.

    La o privire de ansamblu, aplicatia ar putea avea o utilitate
    mult mai ampla decat simpla publicare de fotografii. Ar putea
    deveni un suport pentru informarea in timp real folosita de
    jurnalisti, oferindu-le posibilitatea sa acopere evenimente precum
    targuri sau, de ce nu, dezastre naturale, chiar in momentul in care
    acestea au loc. Si pentru ei, aplicatia va fi gratuita, modelul de
    business al companiei fiind axat pe publicitate. “Lucram la un
    sistem inteligent care va permite companiilor sa interactioneze cu
    clientii lor prin intermediul Color”, spune Nguyen. Modelul este
    inca destul de neclar, dar o prima varianta ar fi ca oamenii din
    proximitatea unui magazin sau restaurant sa poata vedea in
    aplicatie poze cu acel loc.

    Cum se explica asadar interesul atat de mare al unor fonduri de
    investitii de a finanta ideea lui Nguyen fara sa aiba un model de
    business definit sau macar o confirmare a interesului pietei pentru
    o astfel de aplicatie? In Silicon Valley se vorbeste, spre exemplu,
    de o schimbare in atitudinea fondurilor de investitii intr-o
    perioada in care idei precum Google sau Facebook nu mai sunt la tot
    pasul, cum se intampla in urma cu zece ani. Se uita mai putin la
    ideea de afaceri si mai mult la antreprenor si la realizarile sale
    anterioare, un pariu care s-ar putea dovedi insa destul de
    riscant.

    Pe de alta parte insa, se stie ca Sequoia Capital, fondul care a
    investit cea mai mare parte din suma, mai exact 17,7 milioane de
    euro (25 mil. dolari), nu face astfel de investitii la intamplare.
    Nu degeaba detin participatii intr-unele dintre cele mai valoroase
    companii de tehnologie de astazi. Au sesizat probabil potential si
    la Color. Sau daca nu, macar au adaugat o pata de culoare
    portofoliului de investitii.


  • Planurile lui Bavarom pentru 2011

    “Vrem sa ne axam pe importurile de beri speciale, cum sunt cele
    nefiltrate, pozitionate mult mai sus decat Bavaria”, spune Costin
    Ghindea (foto), 41 de ani, fondatorul afacerii Bavarom, care crede
    ca potentialul afacerii este un rulaj anual de 15-20 de milioane de
    euro. Afacerea a inceput in urma cu opt ani, iar prima marca
    importata de firma infiintata de Ghindea, sotia sa si un prieten, a
    fost Bavaria. De-atunci, firma a crescut, deopotriva, numarul
    marcilor pe care le aduce in Romania, dar si vanzarile, ajungand
    anul trecut la o cifra de afaceri de circa 2 milioane de euro (8,5
    milioane de lei), la acelasi nivel cu 2009.

    Vanzarile de bere de import au suferit aprig pe parcursul
    ultimilor doi ani si jumatate, scazand, estimeaza Ghindea, cu circa
    o treime. Chiar si datele asociatiei Berarii Romaniei, ce reuneste
    cinci mari producatori de pe piata locala, indica o scadere abrupta
    a importurilor: de la 2,5% in 2008 au ajuns anul trecut la circa un
    procent, in conditiile in care si volumele totale au scazut cu
    peste 16%. In aceste conditii, Bavarom s-a mentinut pe o linie
    constanta a cifrei de afaceri, dar cea mai cunoscuta marca din
    portofoliu, Bavaria, nu mai este un motor de crestere, iar la
    vanzari pun umarul marci din lumea intreaga, care mai de care mai
    sofisticate. Paulaner, de pilda, a crescut anul trecut cu 70% fata
    de 2009. Daca Bavaria are in retail un pret de raft in jur de 3,7
    lei doza de 0,5 litri, pentru marci ca Paulaner sau Bernard
    preturile ajung la 7-7,2 lei pentru 0,5 litri, iar in restaurante
    ajung la 12 lei.

    “Nu ne luptam cu producatorii internationali”, spune Ghindea,
    care aduce drept principal argument nisa pe care isi asaza
    produsele, adica zona super premium. Cu astfel de preturi, volumele
    de vanzari nu ajung la rulajele tintite de multinationale, ce au
    anual cifre de afaceri de ordinul sutelor de milioane de euro. De
    anul acesta, de pilda, Bavarom va aduce in Romania o bere organica
    (Oxford Gold din UK) si specialitati de pe meleaguri italiene
    (“unde s-a dezvoltat foarte mult in ultimii ani berea
    manufacturata”), americane si bavareze.

    Drumul pana aici n-a fost deloc usor, povesteste Costin Ghindea.
    Cu opt ani in urma a ales sa faca o afacere pe cont propriu. “Aveam
    experienta pentru ca lucrasem patru ani pentru importatorul
    Heineken, in perioada 1994-1999, si tiparul afacerii mi s-a
    impregnat in memorie”, povesteste Ghindea. Cu un capital initial
    investit de 100.000 de euro, bani pe care i-a pus, in cea mai mare
    parte, partenerul afacerii, a pornit la drum. Cat a investit cu
    totul in afacere nici el nu poate spune, pentru ca in fiecare an
    tot profitul a fost reinvestit, fie pentru listarea produselor in
    retelele comerciale, fie pentru noi instalatii de bere draft. “Noi
    luam doar salarii; pentru a-ti asigura un venit viitor trebuie sa
    securizezi piata”, explica Ghindea strategia pe care a mizat pana
    acum.

    La inceput lucrau doar el si sotia sa, pentru ca nu-si permiteau
    sa aiba angajati, si spune acum ca “in viata trebuie sa faci ceea
    ce te pricepi mai bine, nu ma vad apucandu-ma de betoane”, chiar
    daca in domeniul pe care l-a ales nu e o viata usoara. Vanzarile
    sunt fluctuante “si nu poti sa ai o baza pentru ceea ce se intampla
    maine”. Ideea de a porni afacerea i-a venit dupa ce si-a dat seama
    ca ar putea face pentru el insusi ceea ce facuse in alte firme
    importatoare, dar la acea vreme berea de import era privita ca un
    produs extrem de exclusivist.

  • Botis: Contractul colectiv de munca dispare. Liderii sindicali nationali vor pierde obiectul muncii

    “Contractul colectiv de munca la nivel national isi inceteaza
    existenta (…) Va fi un salariu minim brut, prin hotarare de
    guvern, si peste acest salariu se va negocia la nivel de unitate
    salarii care pot fi cu mult sau cu putin mai mari decat salariul
    minim garantat in plata. Va fi un avantaj imediat, care se va vedea
    in urmatoarele luni, faptul ca unele sectoare isi vor permite
    salarii mai consistente, mai mari. In aceste conditii, cred ca este
    un principiu corect acela pe care l-am promovat, ca in viitor sa
    avem contracte colective de munca semnate la nivel sectorial”, a
    spus ministrul Muncii, Ioan Botis, intr-o conferinta de presa
    sustinuta la Guvern.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Igas intrebat daca stie unde se afla Dinel Staicu: Nu pot da o informatie corecta in acest moment

    Intrebat de jurnalisti, intr-o conferinta de presa sustinuta la
    Guvern, daca stie unde se afla Dinel Staicu, ministrul a raspuns
    negativ. ” Nu pot sa dau o informatie corecta in acest moment unde
    se afla domnul Staicu. In ceea ce priveste schimbarea numelui,
    atunci cand o persoana solicita aceasta, practic in termen de zece
    zile se produce toata instiintarea sau tot acest demers trebuie
    publicat in termen de zece zile. Practic, asta s-a intamplat si in
    acest caz, nu s-a incalcat legea, au fost explicatii suficient de
    bine dat de catre reprezentantii politiei “, a spus Igas.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nielsen: 100 de noi magazine anul trecut

    “Daca in 2009 motorul cresterii a fost reprezentat de
    discounteri, 2010 a fost momentul in carfe supermarketurile au fost
    vedete, cu peste 40 de noi deschideri”, declara Bogdana Baltasiu,
    client service manager, divizia custumer research in cadrul
    companiei de cercetare de piata Nielsen.

    “Scaderea universului de retail a continuat in 2010, desi
    intr-un ritm mai scazut decat in 2009, mai ales in defavoarea
    formatelor de comert traditional”, mai spune Baltasiu.

    Magazinele moderne (hiper si supermarketuri, discunteri) au o
    cota de piata de 48% din totalul pietei de retail fiscalizate de pe
    piata romaneasca, conform studiul Shopper Trends, realizat de
    Nielsen in octombrie-noiembrie 2010 pe un esantion reprezentativ la
    nivel urban.