BusinessMagazin

Blog

  • N-au stat in banca lor

    Desi mai reduse ca numar decat in alte domenii, fuziunile din sistemul bancar au adus, o data cu banii investitorilor straini, si expertiza atat de necesara unei piete in formare.

    Cand e vorba de sistemul bancar, „deal-urile se fac cu o viziune pe viitor“, este de parere Ion Tiriac, omul de afaceri roman implicat anul acesta in prima fuziune adevarata de pe piata bancara romaneasca. Dupa doi ani de tatonari, fostul tenisman a decis ca cea mai buna varianta pentru Banca Tiriac – una dintre putinele banci „petite“ de investitori straini – o reprezinta „maritisul“ cu austriecii de la Bank Austria Creditanstalt (actionarul majoritar al HVB Bank Romania). Valoarea tranzactiei a fost de 248 de milioane de euro, suma in care au fost incluse si o serie de costuri aditionale de achizitie.


    Tranzactia din Romania se va prelungi si cu integrarea, in urma unei miscari internationale, cu italienii de la Unicredito, rezultand astfel o banca gata sa reclame pozitia a treia pe piata din Romania.


    Povestea ultimilor cinci ani pe piata bancara incepe cu privatizarea Bancii Agricole, incheiata in 2001 – o afacere de care competitorii Raiffeisen „au ras pe fata“, isi aminteste acum presedintele bancii, Steven van Groningen. Dar afacerea, evaluata la 52 de milioane de euro, a dat nastere unei banci cu totul noi, care, odata trecuta si peste perceptia negativa a publicului, a ajuns sa ocupe in prezent locul al treilea in clasamentul bancilor autohtone.

    Chiar daca n-a adus tranzactii spectaculoase, intervalul 2000-2005 a insemnat o perioada in care fiecare investitie a contribuit treptat la cresterea si modernizarea pietei. Au intrat intai italienii de la Unicredito in 2001, in urma achizitionarii filialei din Romania a grupului turcesc Demirbank. A urmat, doi ani mai tarziu, preluarea Bancii Romanesti de catre National Bank of Greece in 2003, printr-o tranzactie estimata la 50 de milioane de euro. In 2004, ungurii de la OTP au achizitionat integral pachetul de actiuni al RoBank, platind 47,5 milioane de euro.


    Ce va urma? Finele anului va aduce finalizarea privatizarii Bancii Comerciale Romane (BCR), printr-o tranzactie pe care analistii straini o coteaza cu sanse mari sa intre direct pe prima pozitie in topul celor mai valoroase tranzactii bancare din Europa Centrala si de Est.


    Pe principiul „sa castige cine da mai mult“, statul roman a pastrat in ultima etapa a privatizarii BCR doua banci europene, Erste Bank si Millennium bcp, care au oferit pentru un pachet de 68% peste 3 miliarde de euro.


    Cum s-a ajuns ca o banca romaneasca sa valoreze atat, e o intrebare ce-si gaseste raspuns in conjunctura internationala, dar si in cresterea valorii pietei romanesti. Pentru ca, mai presus de toate, succesul tranzactiilor din ultimii ani au contribuit la crearea unei piete deosebit de interesante pentru investitorii straini.

  • 2005, cel mai prolific

    Acum cinci ani, presa, clientii si agentiile de publicitate inca resimteau efectele crizei economice din ‘98-’99. Incasarile din publicitate erau fluctuante – cresteau sau scadeau cu doua cifre de la un an la altul – iar orice plan de afaceri intins pe o perioada mai mare de un an era vazut drept riscant. Astfel, saracia bugetelor si nebuloasa reglementarilor faceau ca domeniul sa fie neatractiv pentru tranzactii. Cu exceptia outdoor-ului si – izolat – a presei scrise nu s-au inregistrat achizitii notabile la inceputul anilor 2000.


    La polul opus se situeaza 2005, cand apetitul pentru investitii a vizat toate media: audio-vizual, outdoor, publishing. Prima pozitie in top ii revine SBS Broadcasting, al doilea mare operator de televiziune din Europa, care a devenit proprietar absolut la Prima TV, Kiss FM si Star FM in urma unei tranzactii de peste 30 de milioane de euro. Acest lucru se intampla in luna martie a acestui an, cand SBS – care detinea un pachet minoritar de actiuni in Prima TV inca din anul 2000 – si-a marit participatia pana la 86% si, tot atunci, a cumparat integral si cele doua statii de radio (dovedindu-se ca a facut o afacere buna cu Kiss FM). A doua etapa a procesului de preluare a afacerii lui Burci a avut loc la circa trei luni de la acest moment, cand SBS a cumparat si restul de actiuni pana la 100% in postul de televiziune care a apartinut pana nu de mult omului de afaceri roman.


    Pe pozitia a doua se bat cot la cot doua tranzactii in outdoor – una din 2005, cealalta din 2000 – ambele cu o valoare estimata la circa 20 de milioane de euro fiecare. Este vorba de achizitia Euromedia si Beta Cons de catre grupul austriac epa (2005), respectiv de achizitia companiei Exclusiv Media (a omului de afaceri Elan Schwartzenberg) de catre News Outdoor (2000). In cazul achizitiei austriecilor, aceasta a avut loc in doua etape. In februarie, outdoor akzent – companie care face parte din grupul regional de publicitate epa – a obtinut controlul in Euromedia, cea mai mare companie de publicitate stradala. Iar in septembrie si-a adjudecat Beta Cons, companie strategica prin prisma unui contract-cheie cu Primaria Capitalei, valabil pana in 2014 si cu posibilitate de prelungire cu inca sapte ani.

    Valoarea declarata a tranzactiilor epa in Romania (20 milioane euro) este comparabila cu cea a „tranzactiei anului 2000“ in industria publicitatii autohtone: achizitia companiei Exclusiv Media de catre News Outdoor. Valoarea investitiei – considerata uriasa atunci, dar si acum – avea ca explicatie trendul crescator pe care tocmai intrasera bugetele de publicitate. Numai ca realitatea avea sa infirme asteptarile investitorilor: bugetele nete de publicitate aveau sa scada in 2002 cu circa 20% fata de 2000, anul consolidarii News Outdoor. Dar de ce a fost declarata tranzactia „tranzactia anului“?


    Din doua motive. Unu: valoarea mare a acesteia. Doi: in afara de o achizitie in sectorul de publishing – estimata neoficial la 3,5 milioane de euro – nici o alta tranzactie notabila nu a mai avut loc in industrie in anul respectiv.


    Tranzactia de 3,5 milioane de euro se refera la achizitia pachetului majoritar in Romania Libera de catre grupul german de presa WAZ. Si, nu in ultimul rand, trebuie mentionate cele mai importante trei tranzactii din publishing: vanzarea Pro Sport catre Ringier, estimata la circa 6,5 milioane de dolari (2003), achizitia Evenimentului Zilei de catre acelasi grup elvetian – parte din tranzactia internationala cu Gruner und Jahr, toata estimata la 120 de milioane de dolari (2003) – si achizitia grupului Casa Lux de catre concernul german Burda (2005).

  • Preluari si fuziuni

    Tranzactii mici, dar tot mai dese au marcat in ultimii ani si piata romaneasca de capital, iar societatile de profil au inceput sa intre in vizorul investitorilor, in special al celor straini. O afacere pornita de la zero de un om de afaceri roman si vanduta pentru cateva sute de mii de euro unui investitor strain, pe o piata lovita in anii ‘90 de mari scandaluri, a dat tonul, la finele lui 2003, in preluarile de pe piata romaneasca de capital. Preluarea Certinvest de catre Fondul Romano-American de Investitii (RAEF) in decembrie 2003 a marcat mai multe premiere pe piata autohtona a fondurilor mutuale. In primul rand, tranzactia a fost prima operatiune de anvergura, Certinvest fiind una din cele mai vechi societati de administrare de pe piata.


    Faptul ca RAEF este primul fond de investitii strain care a hotarat sa investeasca in activitatea de administrare a investitiilor certifica inca odata importanta acestei tranzactii, aratand inainte de orice ca investitorii pot privi din nou piata din Romania cu incredere.


    Intrarea RAEF a prefigurat insa si venirea altor investitori straini pe piata fondurilor, in special banci, majoritatea acestora preferand insa sa isi infiinteze societati noi. In  februarie 2004, RAEF a preluat prin intermediul Certinvest si societatea de brokeraj Intercapital Invest, platind pentru 51% din actiuni o suma cuprinsa intre 100.000 si 200.000 de dolari, conform informatiilor din piata. Pe de alta parte, decizia brokerilor de a fuziona BVB si Bursa Electronica RASDAQ a dat un plus de credibilitate pietei de capital. Fuziunii ar urma sa i se alature si Bursa Monetar Financiara si de Marfuri din Sibiu. Proiectul a inceput inca din 2003, estimandu-se initial ca finalizarea sa va dura mai putin de un an.


    Dar au aparut si problemele: cine sa aiba dreptul sa fie actionari, cine sa coordoneze procesul de fuziune, cum trec brokerii in posesia actiunilor BVB sau dreptul bancilor de a fi direct actionari ai noii piete.


    Odata finalizate insa, aceste fuziuni ar  urma sa dea nastere uneia dintre cele mai puternice piete din regiune.

  • Unde s-au dus 7 mld. euro?

    Numarul si valoarea achizitiilor de companii sunt pentru economie ca termometrul pentru medic, un indicator precis al sanatatii. Romania trece in 2005 prin al doilea mare val de achizitii si privatizari dupa cel din 1997-2000, al carui catalizator este aderarea la Uniunea Europeana.


    Ziarul Financiar a intrebat peste 100 de manageri si oameni de afaceri care au fost tranzactiile cu cel mai mare impact in economie in ultimii cinci ani si a grupat topul rezultat, precum si istoricul celor mai importante tranzactii in anuarul 2005. Investitorii straini au facut cumparaturi in Romania, in ultimii cinci ani, de peste 7 miliarde de euro, adica 99% din valoarea totala a achizitiilor efectuate aici, de 7,1 miliarde de euro.


    Oamenii de afaceri autohtoni, companiile locale si statul roman au vandut. Afacerile dezvoltate de antreprenori locali sau companii construite cu bani din strainatate au inceput sa fie cumparate de multinationale sau de mari fonduri de investitii, care simt ca aici vor fi in urmatorii ani cresteri puternice in business. Numai in acest an, afacerea Connex a fost preluata de Vodafone (Marea Britanie), Astral de UPC (SUA), Banca Ion Tiriac de HVB (Germania), Siveco de catre Intel (SUA) sau Omniasig de Wiener Staedtische (Austria).


    Inmultirea tranzactiilor din ultima perioada a facut necesara o perspectiva: care au fost cele mai importante fuziuni si achizitii din ultimii cinci ani, atat ca valoare, cat si din punctul de vedere al oamenilor de afaceri.
    Sectoarele economice tratate au fost: banci si asigurari, piata de capital, industrie, industrie alimentara, constructii& imobiliare, servicii si turism, IT&C, media & advertising.  


    Operatiunile de cumparare sau fuziune ofera un indiciu de prima mana pentru valoarea unei companii sau a unei industrii. Competitia este cu ochii in patru la fiecare miscare: cine cumpara pe cine, cu cat, pentru a sti cat valoreaza propria afacere. Intreprinzatorii romani au vandut afaceri pe care au incasat 1,04 miliarde de euro. Acestia sunt oamenii care duc Romania mai departe. Oamenii care aduc valoare adaugata, care au creat companii. Ei au fondat o afacere, au vandut-o si au luat-o de la capat.


    Statul roman a incasat din principalele privatizari, in ultimii cinci ani, 1,32 miliarde de euro, nu cu mai mult decat intreprinzatorii. Grosul tranzactiilor, in valoare de 4,83 miliarde de euro, au fost afacerile vandute de investitori institutionali privati altor companii private.   


    Managerii si afaceristii intervievati au fost rugati sa indice cinci tranzactii, ordinea lor neavand importanta, iar mentiunile au fost insumate in clasamentul alaturat.


    Au fost enumerate in total 25 de tranzactii, dintre care s-au detasat, ca numar de voturi, cele doua mari privatizari: Sidex si Petrom, fiecare cu peste 40 de voturi.


    La mare distanta vine apoi cea mai mare tranzactie privata, preluarea Connex de catre Vodafone, care a avut insa si o componenta internationala. Ca urmare, cea mai tare tranzactie privata exclusiv autohtona a fost votata preluarea unui pachet minoritar de actiuni (20%) de la MobilRom, de catre France Telecom, care a precedat transformarea MobilRom in Orange. Urmeaza preluarea operatorului de cablu Astral de catre UPC (SUA), care este astfel cea mai bine cotata tranzactie in cadrul careia a fost vanduta o afacere fondata de intreprinzatori romani. Este adevarat, acestia au beneficiat la un moment dat de o injectie de capital a fondului de investitii american AIG.


    Cei paisprezece ziaristi care au lucrat la anuar au avut si ei preferintele lor in materie de cea mai tare tranzactie a ultimilor cinci ani. Astfel, achizitia Connex a iesit la egalitate ca numar de voturi cu UPC-Astral. Zentiva-Sicomed, unul dintre cele mai mai surprinzatoare deal-uri de anul acesta, se situeaza pe locul trei.

    Importante sunt si previziunile. Ce spun analistii? Ca investitorii straini vor prelua din companiile croite de antreprenorii romani, iar acestea vor fi cele mai importante deal-uri de pe piata romaneasca in urmatorii cinci ani. Cum privatizarile aproape ca s-au terminat, cele mai importante candidate pentru o preluare sunt companiile dezvoltate in ultimii 15 ani de antreprenorii romani, in conditiile in care unele dintre acestea incep sa nu mai aiba acces la suficiente resurse pentru a-si finanta dezvoltarea. Cei mai probabili candidati pentru preluarea acestora sunt investitorii straini, mai ales cei care vor sa intre pe piata, dar nu vor sa inceapa de la zero, preferand sa cumpere companii care si-au dovedit viabilitatea.

    Alti investitori straini, in cautarea unor oportunitati de extindere pe piata, se vor numara, de asemenea, printre cei aflati in cautarea unor eventuale tinte de preluare. Nu in ultimul rand, fondurile de investitii, din ce in ce mai prezente pe piata, cauta asiduu companii pe care sa le cumpere, sa le creasca si sa le vanda ulterior unui investitor strategic.

  • Anul IT&C

    3,5 miliarde de dolari – aceasta este valoarea totala a tranzactiilor facute de la inceputul anului in curs in telefonia mobila, industria de cablu, software si servicii sau distributie IT.  Cap de afis ramane cu siguranta achizitia Connex de catre cel mai mare furnizor de telefonie mobila din lume – Vodafone.

    Gigantul telecom a cumparat Connex la pachet cu un operator de telefonie din Cehia, Oskar Mobil, ambele detinute de compania canadiana TIW, intr-o tranzactie totala de 3,5 miliarde de dolari (2,6 miliarde de euro). De asemenea, operatorul britanic a preluat si datorii TIW de 950 de milioane de dolari (730 mil. euro). Oficialii celor doua companii nu au precizat valoarea separata a celor doi operatori de telefonie mobila.


    Ted Lattimore, presedinte si director general in momentul semnarii tranzactiei (martie 2005), isi aminteste ca „discutiile au durat destul de putin, daca luam in considerare dimensiunile acestui deal“.  Pentru cele 3,5 miliarde de dolari pe care i-a dat Vodafone au fost suficiente trei luni de discutii. Intr-adevar este putin daca de gandim ca pentru semnarea deal-ului UPC – Astral (de noua ori mai mic ca valoare) a fost nevoie de aproape doi ani de discutii.


    Intrand in detaliile afacerii, vom vedea ca Vodafone a platit circa 2,5 miliarde de dolari pentru 79% din actiunile Connex – MobiFon (detinute de TIW). Operatorul britanic detinea inaintea tranzactiei 20,1% din Connex, restul de 0,9% aflandu-se in posesia vicepremierului George Copos, care a avut un pachet de aproape 2% in momentul infiintarii companiei in 1996. Ulterior, George Copos si-a vandut si el actiunile, Vodafone fiind din noiembrie actionar 100%. „Momentul anuntarii finalizarii tranzactiei a fost o surpriza, dar oricand s-ar fi intamplat, tot ar fi fost o surpriza“, spune Ted Lattimore, care dupa finalizarea tranzactiei a fost inlocuit la conducerea Connex-Vodafone cu romanca Liliana Solomon.

    Interesul Vodafone pentru TIW era cunoscut, dar, dupa cum a explicat si CEO-ul Vodafone, Arun Sarin, la prima sa vizita in Romania, in toamna acestui an, „ca sa poti sa cumperi ceva ai nevoie de un vanzator“. Nu a  trecut o luna dupa preluarea Connex si s-a anuntat o alta lovitura pe piata operatorilor de telefonie mobila: France Telecom a confirmat ca este dispusa la un razboi de uzura cu Vodafone si a cumparat 23% din Orange Romania, ajungand sa detina peste 96% din divizia autohtona a operatorului. Valoarea tranzactiei s-a ridicat la 523 de milioane de dolari (435 de milioane de euro).

    Vodafone – Connex este, cu siguranta, un deal spectaculos din perspectiva valorii sale record, insa aceasta afacere nu a adus bani in buzunarul antreprenorilor romani (cu exceptia lui George Copos). Nu acelasi lucru se poate spune despre preluarea Astral Telecom de UPC, a doua mare tranzactie a anului. Dupa ani de discutii, actionarii Astral si americanii de la UPC au ajuns la o intelegere. Pe 22 iulie 2005, la hotelul Hilton din Bucuresti, actionarii fondatori sau reprezentantii lor, oficialii UPC, precum si alti reprezentanti ai ambelor parti au venit pentru a semna actele.

     Marele absent al intalnirii a fost Horia Ciorcila, cel mai important actionar minoritar din companie. Contactat telefonic in acea zi, Ciorcila a declarat ca si-a trimis la semnare un reprezentant. Probabil ca omul de afaceri clujean, care este si presedintele Bancii Transilvania, se gandea deja la afacerile sale viitoare, Astral fiind un capitol inchis. La sfarsitul zilei, Liberty Global (compania-mama a UPC) anunta oficial tranzactia. Atunci a fost comunicata si valoarea exacta a deal-ului – 404,5 milioane de dolari, suma la care se adaugau datorii de 12 milioane de dolari, rezultate din credite pentru dezvoltare angajate la BERD si la institutia de credit olandeza FMO.


    In ziua in care Astral trecea in mana proprietarilor americani, actionariatul sau arata in felul urmator: Cresianco Limited (34,35%), AIG New Europe Fund (25,69%), Bridgecom Holdings Limited (6,16%), Wordfield Limited (7,16%), Dealgate Trading Limited (1,61%), Sorin Ghite (3,95%), Nicolae Pop Baldi (3,95%), Bela Urasi (3,95%), Valentin Nicola (3,95%), Horia Ciorcila (4,29%), Dorel Goia (1,18%), Ioan Goia (2,1%), Mariana Oprea (1,61%), Eugen Meciu  (sub 1%). Mai clar, AIG New Europe Fund detinea 25% din companie, restul actiunilor (75%) aflandu-se in proprietatea fondatorilor. Pentru ca, de fapt, Cresianco Limited, Bridgecom Holdings Limited, Wordfield Limited, Dealgate Trading Limited erau vehicule fiscale detinute tot de fondatori.


    Tot in domeniul comunicatiilor, anul acesta a „marcat“ inca o piatra de hotar: s-a lamurit situatia operatorului de telefonie mobila Cosmorom. Anuntul oficial privind vanzarea operatorului catre divizia de telefonie mobila a grupului elen OTE, CosmOTE, a fost facut pe 26 iunie, iar 11 zile mai tarziu, pe 7 iulie, grecii au anuntat preluarea a 70% dintre actiunile CosmoRom, procent cedat de RomTelecom in schimbul unei sume de aproximativ 120 de milioane de euro. Restul de 30% din actiuni au ramas in posesia RomTelecom – compania care a detinut in totalitate operatorul de telefonie mobila, infiintat in 1999. Managerii CosmOTE promit ca vor investi in urmatorii ani aproximativ 450 de milioane de euro la CosmoRom, una din tintele imediate fiind extinderea ariei de acoperire a retelei. CosmOTE si-a propus sa aduca CosmoRom pe profit pana in 2009. Adevarul e ca operatorul de telefonie are nevoie de investitii ca de aer, pentru ca operatorului nu ii merge bine deloc. In momentul tranzactiei, avea datorii acumulate de 210 milioane de euro si o cota de piata (la finele lui 2004) de sub 2%.


    Pe langa telecom, un alt domeniu vedeta a fost industria de software si servicii.
    Nu mai putin de sase companii au fost cumparate partial sau total de investitori strategici straini, fonduri de investitii sau chiar investitori romani. Siemens Business Services a devenit proprietarul integratorului IT Forte Company, compania schimbandu-si numele in Forte Business Services. Valoarea tranzactiei nu a fost facuta publica, insa la nivelul pietei este estimata la aproximativ 10 milioane de dolari.


    Pentru o suma aproximativ egala (9,1 milioane de dolari), producatorul de software Radix a fost achizitionat de americanii de la Ness Technologies.


    Ambele companii au fost interesate pentru investitori datorita contractelor de durata cu institutii de stat sau cu utilitatile publice. Si Siveco are aproximativ acelasi atu. Compania condusa de Irina Socol a fost cumparata in proportie de 32,5% de doua fonduri de investitii: Intel Capital si Enterprise Investors. Valoarea tranzactiei a fost de 12 milioane de dolari.


    Totodata, remarcam listarea la Bursa a celui mai mare distribuitor si retailer IT, compania Flamingo Computers. In urma ofertei publice initiale, compania lui Dragos Cinca a atras 12,5 milioane de euro.


    Premiere, tranzactii record, multi bani pentru antreprenorii romani, globalizare – acestea sunt cuvintele cheie care pot caracteriza piata IT&C din 2005. Greu de crezut ca va mai fi un an cu atat de multe „realizari“.

  • Totul porneste de la job-uri

    Salariul minim pe economie este nejustificat de mare in Europa, descurajand companiile sa creeze noi locuri de munca. Sistemul de munca prevede ca angajatii noi sa fie platiti mai putin decat cei cu vechime. Iar impozitele mari pe salarii si birocratia ingreuneaza procesul de incepere si rulare a unei afaceri.

    Investitiile straine au scazut semnificativ in Franta si Germania intre 2003-2004, in parte din cauza temerii crescande cu privire la structura pietei muncii, a birocratiei si a ritmului lent al reformelor. Nu in ultimul rand, mobilitatea sociala – legata de cea economica – stagneaza. In Germania, doar 8% din copiii cu parinti apartinand clasei muncitoare au terminat liceul. Tinerii incep calificarea pentru o meserie de la 10 ani, lucru ce ingreuneaza urcarea pe treapta socioeconomica. Toate acestea au dus la crearea unei noi elite: cei care au un job vs. cei care nu au. Primii se bucura de o piata a muncii bine protejata. Atat in Franta, cat si in Germania, guvernele au refuzat sa micsoreze costurile angajarii sau ale concedierii si sa incurajeze contracte de munca mai permisive.


    Salariul minim pe economie – cu 30 de procente mai mare ca in SUA – deserveste clasa sociala care are mai multa nevoie de angajare. Un studiu realizat de economistul francez Bernard Salanié sustine ca o crestere cu un procent a salariului minim duce la disparitia a 29.000 de locuri de munca.

  • Casa buna cu profitul

    Achizitionarea Opera Center de catre fondul de investitii austriac CA Immo, in 2003, pentru  29 de milioane de euro este considerata de analisti drept momentul zero al tranzactiilor de anvergura de pe piata imobiliara locala. Cam in acelasi timp, reprezentantii unui alt fond de investitii inregistrat in Austria, Europolis, negociau cu grupul GTC achizitia Europe House. Cladirea din Piata Victoriei cunoscuta si ca sediul Orange, a fost vanduta pentru 30,8 milioane de dolari.


    Europe House, primul proiect al GTC in Romania, a reprezentat o investitie de aproape 22 de milioane de dolari, utilizate pentru constructia a 13.000 de metri patrati de spatii de birouri, dispusi pe 10 etaje, la care se adauga diverse spatii comerciale la parter si doua nivele de parcari subterane. Un an mai tarziu, in toamna anului trecut, Europolis a anuntat ca a preluat un al doilea proiect pe piata locala, Cefin Logistic Park.


    Primavara lui 2004 a adus atat cea mai mare tranzactie, cat si cel mai activ investitor institutional pe piata imobiliara din Romania de pana acum. Cel mai mare fond de investitii austriac, Immofinanz – prin divizia Immoeast -, a cumparat nu mai putin de patru proiecte imobiliare in Bucuresti – Iride Business Park, Global Business Center, Pipera Center si Bucharest Corporate Center – platind in total peste 130 mil. euro. Incheiata anul trecut dupa negocieri care s-au intins pe parcursul anilor 2003 si 2004, achizitia Iride Business Park pentru 63 de milioane de euro a ramas pana la acest moment cea mai mare tranzactie de pe piata imobiliara.


    Proiectul fusese dezvoltat de italienii de la BPD Property Developement si Finest, fiind unul dintre cele mai ample de pe piata Capitalei. Sfarsitul lui 2004 a adus o alta tranzactie pentru Immofinanz care a cumparat si primul sau imobil de birouri, Global Business Center (cca. 20 de milioane de euro).


    Acesta fusese dezvoltat de compania cu investitori israelieni Delta Intensiv Trade si implicase investitii de aproximativ 15 milioane de dolari. Cladirea, cu o suprafata de 13.500 de metri patrati, gazduieste din primavara anului trecut departamentul de relatii cu clientii ai  Connex. Aceiasi actori – Delta Intensiv Trade ca proprietar, Immofinanz in postura de cumparator si chiriasul Connex – s-au regasit si in cazul proiectului Pipera Center. Valoarea tranzactiei: cca. 25 de milioane de euro.


    Austriecii au mai preluat si Bucharest Corporate Center (BCC) – 26,5 milioane de euro – un imobil de birouri situat in zona Piata Victoriei. Practic, in doar doi ani, cererea ridicata pentru proiecte de birouri, apartamente si depozite a adus beneficii importante dezvoltatorilor imobiliari care aveau deja experienta unor tari precum Polonia, Cehia sau Ungaria.

  • Jumatatea plina a monitorului

    Daca publisherii nu se misca in ritm cu cititorii lor – tot mai avizi de Internet -, se pot trezi cu o audienta lenesa, invatata sa primeasca informatia gata „mestecata“, direct in Inbox – in loc s-o caute in ziarele de langa tastatura.


    Deunazi, redactorul-sef al unui reputat cotidian central comenta rezultatele ultimului Studiu National de Audienta, care arata ca presa scrisa a pierdut 30.000 de cititori fata de livrarea precedenta. „Unde se duc oamenii astia? Renunta cu totul la presa? Se duc online?“, se intreba el. Inainte de a astepta o dezbatere pe acest subiect, tot el a scos la iveala un adevar ipotetic: „Daca se duc pe situri de tip revista presei, atunci business-ul nostru ajunge sa hraneasca business-ul altora, adica al celor care culeg materiale de ici-de colo, le imbraca intr-o forma si ti le livreaza de-a gata. Avand ca materie prima munca noastra, a publisherilor de presa scrisa. De ce nu scrie nimeni despre asta?“, se mai intreba el.


    Chestiunea pe care omul de presa pomenit mai devreme o aduce in discutie nu este faptul ca presa scrisa pierde teren in detrimentul celei electronice, ci acela ca furnizorii de material jurnalistic online – situri de presa generalista sau de specialitate – isi astern bazele unui business profitabil pe termen lung, gratie suportului informational primit chiar de la cei care vad cum li se imputineaza consumatorii de presa scrisa.


    Publisherii din Romania nu se pot opune acestui curent – experienta vestica arata o explozie a consumului de presa pe Internet. Ce pot face ei insa, urmand acelasi reper occidental, este sa se integreze rapid in acest ritm si sa se adapteze cat mai repede noilor deprinderi de consum: sa adopte un stil de scriitura specific acestui mediu, sa dezvolte continut de presa online independent de editia tiparita si sa creeze servicii specializate online. Cu alte cuvinte, sa vada „jumatatea plina a monitorului“: presa pe web poate deveni o sursa de venituri complementara, chiar de baza in urmatorii ani, conform previziunilor. Si, nu in ultimul rand, forta Internetului – utilizata intr-un mod inteligent – poate fi un instrument de marketing de baza in (re)atragerea cititorilor catre produsele tiparite.


    Exista astfel de exemple de publishing in Romania? „In Romania, e lipsa de publisheri de presa online. Trebuie sa faceti situri de content“, este indemnul lui Calin Fusu, director general Neogen, adresat editorilor de presa (Neogen este o companie specializata in afaceri pe Internet). O parere similara o au si reprezentantii Kappa. „Consumul de presa online in Romania are de suferit din pricina calitatii si credibilitatii. Cat despre felul in care este prezentata informatia online, credem ca exista o mare lipsa de profesionalism in domeniu.“


    Vazute prin prisma business-ului de publishing online din tarile dezvoltate, observatiile facute de Neogen si Kappa se pot traduce prin faptul ca editorii de presa din Romania inca au un comportament limitativ. Acestia se rezuma la dezvoltarea versiunilor online a publicatiilor, la elaborarea unor newslettere sau la postarea unor articole pe situri de stiri. Acest din urma caz – la care facea referire si omul de media citat la inceputul acestui articol – a capatat o asemenea amploare incat siturile de revista presei au toate sansele sa depaseasca in curand numarul cotidienelor centrale generaliste. De ce?

    Secolul vitezei a schimbat deprinderile de consum de presa, pare sa fie explicatia cercetatorilor. „Internetul exercita o atractie mai puternica decat mijloacele traditionale. Iti creeaza un comportament cat de cat structurat – ca sa nu spun formalizat – care iti permite o libertate mult mai mare“, spune Mihai Coman, antropolog mass-media si decan al Facultatii de Jurnalism si Stiintele Comunicarii (Universitatea Bucuresti).

    Coman, care inca de la sfarsitul anilor ‘90 a imbratisat antropologia mass-media – disciplina care trateaza cercetarea in consumul de media -, spune ca internautii au forme „mult mai subtile de consum“ decat consumatorii de presa traditionali. „Pana acum televiziunea era cea care iti oferea libertatea de a alege, prin manuirea telecomenzii. Acum insa Internetul face mai mult de-atat – iti ofera libertatea de a-ti construi singur propriul traseu. Intr-un discurs oarecum apocaliptic, multi spun chiar ca presa scrisa va disparea, fiindca cititorul isi poate face propriul lui ziar, lucru care deja se intampla“, spune Coman, subliniind in acest context deprinderile de consum ale generatiei tinere. „Tinerii isi creeaza riturile de consum pe o singura consola – calculatorul – acesta devenind un terminal al tuturor tipurilor de media: asculti radio-ul in boxe, urmaresti programele TV, iar intr-un colt iti faci cautarea pentru diverse articole din presa.“


    Tinerii despre care vorbeste Mihai Coman sunt si cei mai mari consumatori de presa online, deci si cei mai vanati de siturile tip revista presei. Din datele puse la dispozitia BUSINESS Magazin de siturile de profil, rezulta ca persoanele cu varste intre 18-35 de ani sunt segmentul principal de public pe care acestea il tintesc (de pilda, aproape trei sferturi dintre cititorii Hotnews.ro sunt cuprinsi intre aceste varste).  Previziuni de afaceri? „In urmatorii doi ani, anticipam o crestere cu 200% a numarului de vizitatori unici Wall-Street si cu 300% a numarului celor ce folosesc 9AM ca principala sursa de informare online“, spune Mihai Seceleanu, CEO.


    In general, astfel de previziuni au la baza cresterea traficului in ultimul timp, dar si gratuitatea informatiei (pe care unele situri pun accent in eforturile lor de atrage advertiserii). Insa in scurta vreme se va termina radical cu gratuitatea accesului in consumul de presa online, atentioneaza Mihai Coman. „Accesul va deveni contra cost. Editorul iti da titlul si o sinteza a articolului, sa vezi ca nu cumperi la orb. Am vazut deja publisheri care au inceput sa faca acest lucru. E o reactie (de protejare a business-ului, n.r.) care a venit natural.“ Dar tendinta este sa se cumpere la bucata. „Nu bucata ziar, ci bucata articol“, subliniaza Coman. Pasul urmator? Abonamentul pe servicii, zone de interes sau chiar persoane. „Acest lucru va mai reduce din elanul tinerei generatii, pentru care Internetul s-a asociat cu gratuitatea si cu o libertate totala de surfing.“


    Deocamdata, marea problema nu este la siturile tip revista presei (cele care faceau obiectul indignarii redactorului-sef citat la inceput de articol), ci, spune Coman, „la nivelul deciziilor fiecarui titlu: cat pun si cum pun? La unele vezi pagina asa cum este in ziar, in alte cazuri vezi pur si simplu un text care curge fara nici un element de paginare… Nu exista o strategie unitara, nu exista o sindicalizare, o pozitie comuna a publisherilor sau un cadru legislativ coerent… Vad pareri, vad bajbaieli, dar nu vad o viziune“. Este si normal sa fie asa – piata este inca la inceput de drum, din toate punctele de vedere: publisherii nu au strategii clare de a face presa online; furnizarea de articole online se face in continuare haotic (in acelasi newsletter sunt amestecate stiri financiare cu stiri despre vedete, de exemplu); investitiile in competente web sunt minime; veniturile din publicitate sunt infime; unele situri preiau materiale de presa fara a atribui sursa.


    In privinta acestei categorii de site-uri, cele care copie articole din editiile electronice ale publicatiilor, Clubul Roman de Presa (CRP) a protestat deja, considerand ca e vorba de incalcari ale drepturilor de autor prin difuzarea unor materiale de presa neatribuite. In decembrie, CRP si Conventia Organizatiilor de Media vor incerca sa stabileasca un set de norme pentru a proteja dreptul de autor in presa, dar si libera circulatie a informatiei, indiferent de medium.


    In plus, statutul jurnalistului de Internet este inexistent – sunt regii de vanzari care preiau rolul de jurnalist, scriind articole pe situri furnizoare de presa generalista, ceea ce poate ridica intrebari de etica, decredibilizand canalul. Dar suntem la inceput de drum. Iar profesionalizarea presei web romanesti va veni in mod natural.  

  • Plusuri si minusuri

    Unii publisheri se plang ca siturile de revista presei scad audienta presei scrise. Altii vad in acestea un bun mijloc de agatare a cititorilor. In ce parte inclina balanta? BUSINESS Magazin a intrebat publisherii de la mai multe ziare, dar pana la inchiderea editiei au raspuns doar Cosmina Noaghea, publisher al Ziarului Financiar si Razvan Corneteanu, director executiv Ringier.

    AVANTAJE: Posibilitatea de a atrage noi cititori prin expunerea articolelor ZF unui grup mai mare de cititori decat targetul exclusivist al ziarului; Cresterea notorietatii (Cosmina Noaghea); Auto-promovarea unor titluri si oameni (Razvan Corneteanu).

    DEZAVANTAJE: Scaderea interesului unor cititori pentru a cumpara ZF de la chioscuri (CN); Pierderea unor cititori (RC).

    CONSECINTE: Publicarea partiala a articolelor poate trezi interesul vizitatorilor pentru editia tiparita sau pentru editia online (Ziarul Financiar si-a dublat traficul intr-un an si jumatate). Viitorul este al grupurilor media care pot furniza informatie oamenilor in orice forma sunt dispusi sa o recepteze (CN). Postarea anumitor articole pe siturile tip revista presei afecteaza siturile proprii, dar problema este ca, deocamdata, e greu de spus in ce masura. Probabil vom restrange accesul. Vanzarile editiilor tiparite sunt afectate putin. Dar, in viitor, va fi din ce in ce mai problematic (RC).

  • Radioul public ataca bugetele

    Dupa TVR, este randul radioului public sa-ti faca ordine in vanzarile de publicitate. Obiectivul?

    Societatea Romana de Radiodifuziune (SRR) a anuntat ca va organiza pana la sfartiitul acestui an o licitatie pentru desemnarea unei regii de vanzari care sa-i administreze spatiul de publicitate, informeaza Mediafax. Maria Toghina, pretiedinte SRR, a spus ca agentia castigatoare va administra spatiul de publicitate pentru toate posturile publice, precum si pentru agentia de presa RADOR, postul Radio 3 Net si publicatiile editate de institutie. Caietul de sarcini pentru participarea la licitatie va fi gata, potrivit presedintelui SRR, in cateva zile (saptamana trecuta, n.r.), dupa care companiile vor putea sa isi depuna proiectele la sediul SRR. Termenele exacte pentru etapele licitatiei nu au fost inca stabilite, „ele urmand a fi comunicate ulterior“.


    Ea sustine ca obiectivul acestei decizii este acela de a dubla veniturile din publicitate ale SRR: „O tinta minima ar fi sa avem doua milioane de euro din publicitate. Speranta mea este ca la finalul mandatului meu, daca vom gasi agentia potrivita, sa ajungem sa detinem o cota de piata de 50% din piata de publicitate radio. In momentul de fata, SRR incaseaza 900 de mii de euro“, a spus Toghina. Din comisia de licitatie vor face parte „atat persoane din interiorul SRR, cat si specialisti in materie, reprezentanti ai unor ONG-uri sau profesori universitari“.

    Toghina isi doreste ca la aceasta licitatie sa participe toate agentiile mari de pe piata. Dintre regiile chestionate de BUSINESS Magazin, doar Splendid Media si-a aratat interesul pentru a participa la aceasta licitatie (pana la inchiderea editiei).  Splendid Media este controlata de Grupul Catavencu tii a fost desemnata – in urma unei licitatii din aceasta toamna – sa gestioneze spatiul de publicitate al televiziunii publice.