BusinessMagazin

Blog

  • Internetul inghite tot

    Capacitatea industriei online de a genera profituri tot mai mari pare ca nu se mai sfarseste. Actiunile eBay au crescut cu 14% dupa ce comerciantul online a anuntat de curand o crestere a profiturilor de 53% pentru al doilea trimestru al anului, scrie revista Time. Google e in aceeasi situatie: dupa ce profiturile trimestriale au crescut de patru ori, actiunile companiei au ajuns la 300 de dolari, o crestere spectaculoasa fata de valoarea lor de 85 de dolari, din august. Veniturile Yahoo! s-au imbunatattit si ele simtitor in ultima perioada. Motivul principal? Inovatia – e de parere Scott Kessler, analist al actiunilor de pe Internet in cadrul Standard & Poor’s. Website-urile celor trei companii au in dotare laboratoare virtuale de cautare extraordinare, spune Kessler, fapt ce-i multumeste pe deplin pe vizitatorii online.

    Potrivit statisticilor agentiei Nielsen//NetRatings, Google si Yahoo! au inregistrat o crestere  a veniturilor pentru al doilea trimestru de 6%, respectiv 9%, numai din cautari online.

    La asemenea cifre, nici advertiserii nu pot ramane insensibili. Veniturile din publicitatea on-line vor creste anul acesta, la scara globala, cu 20%, conform estimarilor. Motiv pentru care companiile media cu traditie incep sa se simta amenintate. Ca raspuns, News Corporation a cumparat cu 580 de milioane de dolari, in urma cu doua saptamani, Intermix Media, firma care se afla in spatele MySpace.com. Site-ul, creat in urma cu doi ani, gazduieste muzica, chat-room-uri si blog-uri, dar si publicitate personala si tematica.

  • Strainii merg pe greenfield

    Investitiile straine cu impact in economie, de peste un milion de euro, au atins, in primele sapte luni, 750 de milioane de dolari, cu 19% mai mult fata de suma investita in perioada similara din 2004. Agentia Romana pentru Investitii Straine a contabilizat si cresterea numarului de proiecte de la 40 la 56, avansul valoric al investitiilor ridicandu-se la 132 de milioane de dolari. Un numar de 35 de proiecte reprezinta investitii de tip greenfield, avand o valoare de 285 mil. dolari.

    Cele mai multe proiecte de investitii au fost inregistrate in Regiunea de Dezvoltare Bucuresti Ilfov. In structura pe tari, investitiile cele mai consistente provin din Olanda, cu un total de 824 de milioane de dolari, secondata de Franta cu 367 de milioane de dolari si Germania cu 227 mil. dolari. Potrivit datelor Bancii Nationale a Romaniei, totalul investitiilor straine directe atrase de Romania in primele cinci luni ale anului a fost de 951 de milioane de euro, in crestere cu circa 12%.

    Tot BNR a adunat si a anuntat ca rezervele valutare i-au crescut in luna iulie cu 1,08 miliarde euro, in conditiile unor intrari de 1,6 miliarde de euro rezultate din cumpararile bancii centrale din piata valutara, privatizari si modificarea rezervelor minime constituite de banci. La finele lunii iulie, rezervele valutare la BNR se situau la 14,85 miliarde de euro, iar rezervele internationale, valute plus aur, au atins 16,04 mld. euro. In luna precedenta din rezerva BNR au iesit 580,2 milioane de euro, reprezentand plati pentru ratele si dobanzile scadente la datoria publica externa directa si garantata de Ministerul Finantelor Publice, plati si cotizatii si comisioane bancare. Pana la sfarsitul anului 2005, platile scadente in contul datoriei publice externe directe si garantate de Ministerul Finantelor Publice insumeaza 723 de milioane de euro.

  • Mituiesc, mituiesc, mituiesc

    Oamenii de afaceri rusi ofera mita in valoare de 316 miliarde de dolari anual, cu aproape 900% mai mult decat in urma cu patru ani.

    Rusii scot din portofel 319 miliarde de dolari anual, pentru a mitui functionarii publici, politia, cadrele didactice si doctorii, se arata in ultimul sondaj efectuat pe o perioada de doi ani de Indem – o organizatie anti-coruptie – si de Romir Monitoring, citat de Moscow Times. In ciuda eforturilor Kremlinului de a elimina fenomenul coruptiei, oficialii rusi si alte persoane angajate la stat pun tot mai multa presiune pe cetateni, cerandu-le sume mari de bani in schimbul anumitor servicii, spune Georgy Satarov, presedintele Indem.

    O veste buna este faptul ca mitele acordate politiei au scazut la jumatate de la ultima monitorizare facuta in urma cu patru ani, ajungand de la 368,4 milioane de dolari la 183 de milioane de dolari anual. Potrivit rezultatelor studiului, oamenii de afaceri rusi ofera mita in valoare de 316 miliarde de dolari anual, cu aproape 900% mai mult decat in urma cu patru ani. La sondaj au raspuns 1.000 de afaceristi si 3.000 de persoane particulare. Acestea din urma platesc anual mita in valoare de 3,01 miliarde de dolari, pentru servicii ce ar trebui sa fie, in mod normal, gratuie.

    Invatamantul, sanatatea, politia sunt doar cateva dintre institutiile care cer frecvent mita de la cetateni. Nu ies din „grila“ nici oficialii care se ocupa de recrutarea tinerilor in armata sau doctorii care elibereaza scutiri medicale pentru evitarea satisfacerii serviciului militar obligatoriu.

    Aproape 75% din mita oferita de oamenii de afaceri rusi ajunge in buzunarele oficialilor marunti din structurile administrative locale sau in ale agentiilor federale locale (birourile care colecteaza impozite, de exemplu). Restul de 20% este impartit intre oficialii regionali, in timp ce oficialilor federali le revine doar 5%. Partea cea mai mare din mita oferita de cetatenii rusi – 30% – merge catre inspectorii insarcinati cu depistarea eventualelor incendii si catre cei sanitari, care viziteaza in mod frecvent cladirile, pentru a verifica daca indeplinesc normele federale. Locul doi este ocupat de autoritatile care elibereaza licente.

    Cat priveste mita oferita birocratilor, Satarov spune ca, in proportie de 87%, ea este colectata de ramura executiva a guvernului, dovada ca economia rusa este, in continuare, puternic controlata. In topul intocmit de Transparency International, Rusia ocupa locul 90 din 145, in randul tarilor corupte ale lumii.

  • Secretul frumusetii polonezelor

    Frumusetea legendara a polonezelor este sustinuta, intr-o anumita masura, si de cantitatea considerabila de cosmetice folosite, scrie Warsaw Business Journal, bazandu-se pe cifrele din industrie.

    Potrivit estimarilor, piata poloneza a cosmeticelor valoreaza 6 miliarde de zloti (1,5 miliarde de euro). Pe aceasta piata se ingramadesc atat branduri cu renume mondial, precum Johnson & Johnson, Unilever, Beiersdorf, L’Oréal si Avon, cat si marci autohtone, mai noi sau cu traditie, ca Eris, Dax Cosmetics, Dermika, Kolastyna si Oceanic. Producatorii locali ocupa, chiar, o cota de piata de invidiat. Potrivit ultimelor estimari, 30% din vanzarile totale si 50% din vanzarile produselor pentru ingrijirea pielii le apartin.

    La baza succesului inregistrat de companiile poloneze de cosmetice se afla calitatea produselor, precum si increderea acordata de clienti brandurilor locale, spun surse din industrie.

    Marcile noi precum Oceanic, Eris, Ziaja si Kolastyna au cel mai rapid ritm de dezvoltare, insa lideri de piata au ramas marcile cu traditie indelungata, precum Pollena-Ewa si Miraculum. Dupa iesirea din comunism, acestea au fost inconjurate de competitori. Insa, desi patronii noilor companii aveau solide cunostinte in domeniul farmaceuticii, le lipsea experienta manageriala. Astfel ca au inceput prin a-si vinde produsele sub marcile cu traditie. Treptat, au capatat experienta, si au inceput productia sub nume propriu. Una dintre aceste companii e Kolastyna.

    La sfarsitul anilor ‘90, Kolastyna a achizitionat Ann Cosmetics, o marca populara de sampoane, iar, peste patru ani, a preluat 67% din actiunile Miraculum. Pentru 2005, Kolastyna si-a propus castiguri de 79 de milioane de zloti (19,5 milioane de euro) si un profit net de 2,6 milioane de zloti (641 de milioane de euro). Produsele sale sunt exportate in tari precum Rusia, Ucraina, Spania, SUA, Canada s.a.

    Chiar daca majoritatea marilor producatori polonezi de cosmetice isi doresc sa se extinda si pe alte piete, acestia nu scapa din vedere investitiile in cercetare si dezvoltare, fiind la curent cu inovatiile in materie. Dermika, de exemplu, cheltuie anual 5% din venitul total in aceasta directie.

    Cu toate acestea, suma medie cheltuita lunar de un polonez pe produse cosmetice este de 24 de zloti (6 euro), fapt ce pozitioneaza Polonia mult sub vechile tari membre ale Uniunii Europene.

  • CE SA VINZI LA TARA?

    Discrepantele dintre mediul urban si cel rural din punctul de vedere al dotarilor din gospodarie, serviciilor pentru comunitate si serviciilor pentru consumatori sunt foarte mari.

    Categoria                                                     Rural (%)               Urban (%)

    DOTARI DIN GOSPODARIE
    Fara baie                                              84                       13
    Fara toaleta                                          68                         8
    Fara sistem defurnizare a apei calde        86                       15

    SERVICII PENTRU COMUNITATE
    Fara servicii locale de ingrijire a sanatatii  15                         0
    Fara farmacie locala                               40                         0
    Fara posta locala                                   16                         0
    Fara centru cultural                                 25                         2

    BUNURI DE FOLOSINTA INDELUNGATA
    Fara frigider                                           34                       11
    Fara aragaz                                           27                         4
    Fara masina de spalat                            67                        28

    SURSA: COMPILATIE A CRPE DIN CERCETAREA PRIVIND CONDITIILE DE VIATa (ACOVI 2002) SI ESTIMaRILE BaNCII MONDIALE BAZATE PE CERCETAREA PRIVIND BUGETUL GOSPODaRIILOR (ABF 2002)

  • Prima si la cresteri, si la inflatie

    Desi previziunile arata ca Letonia – cu o crestere a PIB de 7% – va conduce topul cresterilor economice din cadrul UE, analistii spun ca tara va trebui sa mai astepte 16 ani pentru a atinge nivelul de trai din Vest, se arata intr-un articol din Baltic Times.

    Potrivit Bancii Mondiale, toate noile tari membre ale UE vor inregistra o crestere a PIB de cel putin 3,5%. Dintre acestea, tarile baltice se detaseaza de restul, cu o crestere de 6% pentru Lituania si de 5,6% pentru Estonia. Daca peste cetatenii Letoniei vor mai trece 16 ani pana sa ajunga la acelasi nivel al PIB pe cap de locuitor ca vecinii din tarile vechi membre, slovacii mai au de asteptat 17 ani, lituanienii, estonii si cehii – 18, iar polonezii nu mai putin de 41 de ani.

    Thomas Laursen, initiatorul studiului, crede insa ca Slovacia si Republica Ceha vor atinge in scurt timp (trei, respectiv sapte ani), 75% din PIB-ul pe cap de locuitor al tarilor din Europa Occidentala. Letonia ar putea atinge acest nivel in 11 ani, Lituania si Estonia in 12, iar Polonia in 27 de ani. Potrivit indicatorilor macroeconomici actuali, Letonia va inregistra cel mai ridicat nivel al inflatiei dintre tarile UE: 5%. Propunerea Ministerului Economiei din Letonia de a micsora TVA la produsele alimentare nu va rezolva problema tarii, a atentionat Laursen. In acelasi timp, expertul Bancii Mondiale a laudat eforturile guvernului leton de a stavili cursul ascendent al preturilor. Letonia a avut, in ultimele 11 luni, cel mai ridicat ritm de crestere al preturilor pentru consumator, motiv de ingrijorare in conditiile in care, in 2008, tara vrea sa adopte moneda euro. 

    Conform altui studiu asupra tarilor baltice – Baltic Macroscope – PIB-ul pe cap de letonian va atinge nivelul mediu din cele 25 de tari membre ale UE in 10 ani. Totusi, Andris Vilks de la SEB Latvijas Unibanka spune ca Letonia nu s-a apropiat, inca, de nivelul atins de alte state baltice in aceasta privinta.

  • Bere cu aroma de lamaie

    In Cehia, modificarea gustului traditional al berii ar putea fi considerata un adevarat sacrilegiu de catre unii consumatori. Dar producatorii de bauturi alcoolice cu aroma de fructe nu tin cont de principiile conservatorilor. Principalii producatori de bauturi slab alcoolizate sunt Plzensky Prazdroj si Kruöovice, ale caror oferte si planuri de afaceri sunt complet diferite. Prazdoj a lansat anul trecut Frisco, o bautura alcoolica cu aroma de lamaie si mar, continand alcool in proportie de 4,5%. Productia sa anuala a ajuns la 10.000 de hectolitri. Procesul de preparare seamana mult cu cel al berii traditionale, din compozitie lipsind doar hameiul. Targetul Frisco sunt cumparatorii de peste 18 ani, cu precadere femei si, fiind o bere usoara, de vara, este comercializata in cluburi si discoteci.

    De partea cealalta, in 2003 Kruöovice a lansat Radler, un amestec de bere si limonada, cu 2,2% alcool. Productia anuala se situeaza in jurul a 1.500 de hectolitri, insa consumul acestei bauturi depinde in mare masura de temperatura de-afara, care trebuie sa fie suficient de fierbinte pentru ca cehii sa vrea sa se racoreasca cu o bautura slab alcoolizata. Avand in vedere gusturile conservatoare ale cehilor, care beau foarte rar o bere fara continut de malt si hamei, sunt slabe sanse ca cei doi producatori sa-si diversifice oferta. Oricare ar fi planurile producatorilor de bere din Cehia, se simte nevoia unei schimbari. In primele trei luni ale anului, productia pe piata locala a scazut cu 5%, ajungand la 3,26 milioane de hectolitri.

  • ROMANIA IN PROCENTE

    In Romania exista opt regiuni de dezvoltare, fara statut administrativ sau personalitate juridica, care urmaresc sistemul european privind Nomenclatorul Unitatilor Teritoriale Statistice (NUTS). Bulversarea de dupa 1990, cand numeroase zone mono-industriale au fost scoase de sub clopotul de sticla care le proteja, a dus la o usoara crestere a populatiei rurale. Datele sunt exprimate in procente.

                        1977         1995       2003

    Nord-Est         71         56         58
    Sud-Est           55         43         45
    Sud                 70         58         59
    Sud-Vest         66         55         55
    Vest                47         37        38
    Nord-Vest        62         58        59
    Centru             52         39        41
    Bucuresti-Ilfov 12         11        11
    Romania          57         45        47

    SURSA: SOCIETATEA ACADEMICa ROMaNa; NOTa: JUDETELE ROMaNIEI SUNT IMPaRTITE IN REGIUNI ASTFEL: NORD-EST (BACaU, BOTOSANI, IASI, NEAMT, SUCEAVA, VASLUI); SUD-EST (BRaILA, BUZaU, CONSTANTA, GALATI, TULCEA, VRANCEA); SUD (ARGES, CaLaRASI, DaMBOVITA, GIURGIU, IALOMITA, PRAHOVA, TELEORMAN); SUD-VEST (DOLJ, GORJ, MEHEDINTI, OLT, VaLCEA); VEST (ARAD, CARAS-SEVERIN, HUNEDOARA, TIMIS); NORD-VEST (BIHOR, BISTRITA-NaSaUD, CLUJ, MARAMURES, SATU-MARE), CENTRU (ALBA, BRASOV, COVASNA, HARGHITA, MURES, SIBIU), BUCURESTI-ILFOV (BUCURESTI, SECTORUL AGRICOL ILFOV).

  • Comert pe criterii culturale

    Criteriile obiective cand alegi cea mai potrivita tara pentru o investitie sunt simple: calitatea fortei de munca si tehnologiile inalte garanteaza productii durabile, iar legile clare si politicienii onesti inseamna credibilitate.

    Totusi, potrivit unui studiu intreprins de trei economisti, relatiile economice dintre doua tari sunt puternic influentate si de felul in care una se raporteaza la obiceiurile si traditiile culturale ale celeilalte. Luigi Guiso, Paola Sapineza si Luigi Zingales au vrut sa afle cine are incredere in cine in interiorul Uniunii Europene. Ei au descoperit ca tarile UE care se incred una in alta pe principii culturale, extind aceasta incredere si in plan comercial si investitional. Rezultatele sondajelor efectuate de Eurobarometru sunt si ele graitoare. Germanii sunt castigatorii increderii cetatenilor UE, in timp ce italienii sunt mai putin convingatori.

    Dar preferintele variaza de la tara la tara: germanii acorda mai multa incredere englezilor decat o fac francezii, de exemplu. Cand doua popoare cantaresc credibilitatea unei tari in mod diferit, e foarte posibil ca prejudecatile sa-si fi spus cuvantul.

  • Romgaz respecta calendarul

    LukOil, Gaz de France, Ruhrgas, MOL si Wintershall sunt cele cinci mari companii internationale care sunt interesate de privatizarea producatorului de gaze naturale Romgaz Medias. Pana la privatizare, oficialitatile romane deruleaza procedura de selectare a firmei care va asigura serviciile de consultanta, actiune care ar trebui incheiata in luna octombrie. Cele 13 firme de consultanta care au fost incluse pe lista scurta vor depune ofertele tehnice si financiare la inceputul lunii septembrie, urmand ca o luna mai tarziu sa fie cunoscut si castigatorul contractului.

    Evaluarea rezervelor Romgaz va dura circa patru luni, iar anuntul de privatizare ar putea fi publicat spre sfarsitul primaverii anului viitor, in timp ce finalizarea trecerii in proprietate privata a producatorului roman de gaze naturale este de asteptat sa aiba loc la sfarsitul lui 2006.

    Romgaz, detinuta integral de MEC, prin Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie, este principalul producator de gaze naturale din Romania, dupa Petrom. Firma a primit acorduri de concesiune pentru opt perimetre de explorare si 150 de perimetre de exploatare, deruland in acelasi timp si operatiuni cu firmele Wintershall Germania si Europa Oil & Gas Franta.

    In 2004, Romgaz a inregistrat un profit brut estimat la 86,3 milioane de euro la o valoare a cifrei de afaceri de 456 de milioane de euro, in crestere cu circa 45% fata de anul anterior.