Blog

  • Un mafiot, pe langa Berlusconi

    Cosentino, care pana in 2009 reprezenta un potential candidat la
    preşedintia regiunii Campania (sud), este acuzat ca a ajutat,
    incepand din anii ’90, mafia napolitana, Camorra. In acelaşi timp,
    aproximativ 3.000 de agenti ai politiei au participat la cea mai
    mare operatiune impotriva mafiei calabreze din ultimii ani, peste
    300 de persoane fiind arestate, inclusiv liderul ‘Ndrangheta, in
    sutele de descinderi din Calabria (sud) şi din nordul
    peninsulei.

    Acuzatiile impotriva sutelor de suspecti sunt asociere de tip
    mafiot, trafic de arme şi de droguri, asasinate şi actiuni de
    extorsiune. Potrivit agentiei ANSA, in afara de arestari, au fost
    confiscate bunuri, arme şi droguri in valoare de zeci de milioane
    de euro.

  • Bulgaria: razboi intre fostul si actualul premier

    “Este absurd pentru un fost premier sa fie adus in fata
    justitiei ca un functionar ce se ocupa de dosare”, a declarat
    Stanisev, in timp ce parasea cladirea Serviciului National de
    Investigatie. El l-a acuzat din nou pe premierul de centru-dreapta
    Boiko Borisov ca a exercitat presiuni asupra procurorilor şi a
    reamintit ca la inceputul anilor ’90, tatal sau a fost si el
    acuzat, fiind achitat la trei luni dupa ce a decedat.

    In octombrie 2009, Stanisev a fost chestionat in legatura cu
    scurgerile de informatii privind un raport secret, dar el a negat
    orice neregula, descriind cazul ca o provocare si un exemplu de
    “presiune” politica.

  • Spionii pe care i-as fi vrut eu

    Eram in concediu cand a aparut stirea despre cei 11 rusi care au
    fost acuzati ca sunt agenti sub acoperire, plantati de spionajul
    Moscovei in America pentru a strange informatii despre Statele
    Unite si a recruta spioni care puteau obtine accesul la secretele
    noastre cele mai intime.
    Prima mea reactie a fost: s-ar putea ca asta sa fie cel mai mare
    cadou pe care America l-a primit de la o alta tara, dupa Statuia
    Libertatii pe care ne-a dat-o Franta. Mai e cineva care vrea sa ne
    spioneze! Taman cand ne simteam inutili si deprimati, au aparut
    rusii si ne-au zis ca inca mai merita cheltuite valize de bani
    pentru a planta oameni in think-tank-urile noastre. Indiferent de
    criza creditelor ipotecare, unii inca mai cred ca avem informatiile
    care trebuie. Iti multumim, Vladimir Putin!
    Dupa ce m-am mai gandit, mi-am dat seama ca de fapt povestea e cu
    doua fete, una buna si una rea. Vestea buna e ca se mai gaseste
    cineva care sa vrea sa ne spioneze. Vestea proasta e ca acei cineva
    sunt rusii.

    Daca m-ati fi anuntat ca tocmai au fost arestati 11 finlandezi care
    ne spionau scolile, atunci m-as fi simtit cu adevarat bine, pentru
    ca scolile finlandeze sunt intotdeauna in varful clasamentelor
    mondiale. Daca mi-ati fi zis ca 11 singaporezi au fost arestati
    pentru ca spionau cum functioneaza guvernul nostru, atunci chiar ca
    m-as fi simtit bine, pentru ca Singapore are una dintre cele mai
    curate si bine conduse birocratii din lume si isi plateste
    ministrii cu cate peste un milion de dolari anual. Daca mi-ati fi
    spus ca 11 chinezi din Hong Kong au fost arestati pentru ca studiau
    cum ne reglementam noi pietele financiare, m-as fi simtit bine,
    pentru ca in acest domeniu Hong Kongul chiar exceleaza. Si daca
    mi-ati fi zis ca 11 sud-coreeni au fost arestati pentru ca studiau
    penetrarea internetului in banda larga de la noi, atunci iarasi
    m-as fi simtit bine, pentru ca noi suntem cu mult in urma lor la
    acest capitol.

    Dar rusii? Cine mai vrea sa fie spionat de ei? Daca n-ar fi avut la
    export petrolul, gazele naturale si minereurile, economia Rusiei
    s-ar fi contractat si mai tare decat a facut-o. Cele mai populare
    marfuri la export din Rusia sunt probabil aceleasi de pe vremea lui
    Hrusciov: vodca, papusile Matrioska si pustile Kalasnikov. Povestea
    asta cu spioni seamana cu acele turnee de tenis ale seniorilor, in
    care se intalnesc John McEnroe si Jimmy Connors bine trecuti de
    tinerete – sau cu rejucarea partidei dintre Floyd Patterson si
    Sonny Liston, ambii avand peste 60 de ani. Aproape ca-ti vine sa-ti
    pui mana la ochi.
    Singurul lucru pe care rusii ar trebui sa-l vrea de la noi –
    adevarata sursa a puterii noastre – nu necesita o celula de spionaj
    pentru a fi aflat. Tot ce trebuie e un ghid turistic al
    Washingtonului, din acelea sub zece dolari. Cea mai mare parte a
    ceea ce trebuie aflat se afla in Arhivele Nationale: Carta
    Drepturilor Omului, Constitutia si Declaratia de Independenta.
    Restul se afla in cultura noastra si poate fi gasit peste tot, din
    Silicon Valley si pana la parcul tehnologic Route 128 de langa
    Boston. Este un angajament pentru libertatea individuala, piete
    libere, domnia legii, universitati puternic bazate pe cercetare si
    o cultura care celebreaza imigrantii si inovatorii.

    Daca rusii vor gasi toate astea si vor incepe sa le ia cu ei acasa,
    atunci ar trebui sa-i luam mai serios drept competitori. Dar nu
    prea pare sa fie cazul. Dupa cum observa si Leon Aron, director
    pentru studii rusesti la American Enterprise Institute, intr-un
    eseu recent, presedintele rus Dmitri Medvedev tocmai a anuntat
    planuri de construire a unui “Oras al Inovarii” in Skolkovo, langa
    Moscova. Acest “tehnopolis” este gandit ca o zona de libera
    initiativa care sa atraga cele mai mari talente ale lumii.
    E doar o problema, subliniaza Aron: “Importul de idei si de
    tehnologie din Occident a fost un element cheie in modernizarile
    Rusiei inca de la Petru cel Mare din secolul XVIII-lea (…) Dar
    Rusia a controlat strict tot ce a importat: utilaje si ingineri,
    da. Spiritul liber, angajamentul pentru inovatie eliberat de
    «indrumarile» birocratice si, cel mai important, incura-jarea
    antreprenorilor curajosi, chiar putin nebuni – aproape sigur nu.
    Petru si cei care i-au urmat au cautat sa obtina roade fara sa
    cultive si radacinile (…) Doar un om eliberat de frica si de
    supraveghetori poate construi un Silicon Valley. Iar astfel de
    oameni sunt tot mai greu de gasit in Rusia de astazi (…)
    Dezgustati si speriati de anarhie si de coruptia sufocanta…
    antreprenorii rusi investesc foarte putin in tara lor, dincolo de
    nevoile lor imediate de productie”.

    Nu, tot ce ar trebui sa vrea rusii de la noi este tot ce nu trebuie
    sa fure. Este de asemenea tot ce ar trebui sa onoram si sa pastram
    noi, dar in ultima vreme n-am prea facut-o: imigratia libera,
    excelenta educationala, o cultura a inovarii si un sistem financiar
    menit sa promoveze destructurarea creativa si nu creatia
    distructiva, dupa cum a numit-o economistul Jagdish Bhagwati.
    Asa ca, da, sa-i dam la schimb pe spionii lor cu ai nostri. Dar sa
    tinem cont si ca a fi spionat azi de catre rusi nu e o onoare. E
    doar un obicei vechi. Pentru ca ei nu ne mai sunt concurenti decat
    in cazul arsenalului nuclear ce probabil nu va fi folosit vreodata.
    Tarile care trebuie sa ne ingrijoreze sunt cele ai caror profesori,
    birocrati, investitori si inovatori – nu spioni – ne bat ziua in
    amiaza mare cu propriile noastre arme.

  • Domino’s Pizza, al doilea lant de livrari la domiciliu din lume vine in Romania. Vezi cu cine se va lupta (GALERIE FOTO)

    Domino’s Pizza, al doilea lant de pizzerii din SUA, va intra pe
    piata romaneasca din acest an printr-o franciza, achizitionata de
    omul de afaceri Ali Madadi, proprietarul grupului Radacini,
    potrivit unor surse din piata. Domino’s Pizza va intra cu serviciul
    de livrari de pizza pe o piata unde este prezent de mai mult de doi
    ani si jumatate principalul sau concurent la nivel mondial, PHD
    (serviciul de livrare al Pizza Hut). De altfel, oficialii Pizza Hut
    au declarat pentru BUSINESS Magazin ca in urmatoarea perioada se
    vor axa tot mai mult pe dezvoltarea diviziei de livrari la
    domiciliu, care in prezent numara sase puncte, trei plasate stradal
    si trei in centre comerciale.

    In Bucuresti sunt in prezent mai multe zeci de pizzerii cu
    livrare la domiciliu si, in plus, multe dintre restaurante au
    inceput sa ofere in ultimii ani livrare la domiciliu, pentru a
    diversifica paleta de servicii oferite, iar in ultimul timp pentru
    a compensa reducerea numarului de clienti care ies sa ia masa in
    oras. Dincolo de PHD, care este momentan singurul brand
    international aflat pe piata din Romania, sunt active mai multe
    zeci de branduri dezvoltate local de antreprenori romani sau
    straini, asa cum este cazul Jerry’s Pizza, Trenta Pizza, Fabio
    Pizza, Gambino’s Pizza, Cuptorul cu Lemne sau Zaza Pizza.


    Avantajele unei afaceri de livrare la domiciliu sunt costul
    redus al investitiei comparativ cu un restaurant traditional,
    numarul mare de utilizatori de internet din Romania, mai ales in
    randul publicului tanar, dar si de faptul ca in Bucuresti
    cartierele sunt foarte dense si asta face livrarea mai usoara.

    Chiar daca serviciile de livrare de pizza sunt prezente de mai
    multi ani in capitala, valoarea vanzarilor nu a ajuns inca la cea a
    altor segmente din domeniul fast-food, cum ar fi piata
    shaormariilor, estimata de BUSINESS Magazin la mai bine de 200 de
    milioane de euro anual. Pizzeriile cu livrare la domiciliu
    reprezinta o piata cu o valoare de circa 12 milioane de euro, dupa
    cum estimeaza Alfred Gerard Dauteuil, managerul lantului de
    pizzerii Jerry’s Pizza.

    Unul dintre cei mai importanti si mai vechi jucatori de pe
    aceasta piata, Jerry’s Pizza a avut anul trecut o cifra de afaceri
    de aproximativ 3 milioane de euro, in scadere cu 5% fata de 2008.
    “In prima jumatate a lui 2010, suntem deja cu 1,5% in plus fata de
    aceeasi perioada a anului trecut. }inta noastra pentru 2010 este o
    cifra de afaceri de peste 3 milioane de euro”, spune Dauteuil,
    americanul care a venit in Romania imediat dupa Revolutie ca simplu
    turist, hotarand ulterior sa se stabileasca aici si sa-si deschida
    o afacere.

  • Daca tot nu sunt banii lor

    Totuşi, tendinta de creştere a acestor nereguli se aplica numai
    Bulgariei, cu o creştere de 134% a cazurilor in 2009 fata de anul
    anterior. Spre exemplu, in cazul programului SAPARD, 92% dintre
    toate cazurile suspecte de frauda in 2009 s-au inregistrat in
    Bulgaria.

    De altfel, practic unul din cinci proiecte din Bulgaria care a
    beneficiat de finantare prin SAPARD a fost un caz suspectat de
    frauda (o proportie de 20,33%). In cazul Romaniei, aceasta
    proportie a fost de 0,57%. Pe de alta parte, cinci state membre –
    Bulgaria, Ungaria, Polonia, Romania şi Slovacia – şi Turcia au
    raportat 262 de cazuri de suspiciune de frauda privind fondurile de
    preaderare, cu un impact financiar de 57 de milioane de euro. Din
    totalul sumelor alocate preaderarii in 2009, se presupune ca 0,38%
    au facut obiectul fraudelor.

  • Unde mai pleaca romanii la munca in strainatate

    Trei, patru ani (nu multi) au fost suficienti pentru ca Spania
    si Italia sa devina paradisul emigrantilor romani, dispusi sa
    munceasca si sa castige. Oameni care in tara nu aveau unde sa
    munceasca sau care traiau de pe o zi pe alta au plecat acolo unde
    auzisera ca e loc pentru oricine, iar cei mai multi au gasit ce
    cautau: locuri de munca platite cu mult peste nivelul din Romania
    si o viata mai confortabila. In scurt timp, cateva plecari s-au
    transformat intr-un fenomen de pe urma caruia au avut de castigat
    ei, familiile de acasa si bugetul de stat, alimentat consistent din
    banii trimisi in fiecare an in tara. Drept urmare, la sfarsitul
    anului 2007, BUSINESS Magazin le dedica un cover story
    “capsunarilor”, considerati in mod colectiv personalitatea anului,
    dupa ce, cu 7,16 mld. euro, adusesera in tara aproape la fel de
    multi bani precum investitorii straini directi.


    Euforia banilor castigati rapid in strainatate a inceput sa se
    dilueze insa catre sfarsitul lui 2008, cand multi dintre cei ce
    munceau in strainatate au inceput sa castige mai putin sau chiar
    si-au pierdut locul de munca. Pentru 2010, banii trimisi acasa de
    romanii care lucreaza in afara au scazut in primele patru luni cu
    37% fata de anul trecut, ajungand la 1,55 miliarde de euro.


    Spania, tara unde au plecat cei mai multi, a ajuns sa aiba cea
    mai ridicata rata a somajului din toata Europa, iar imigrantii au
    fost primii care au ramas fara serviciu. Potrivit Eurostat, in luna
    iunie, Spania avea o rata a somajului de 19,9%, aproape de trei ori
    mai mare decat in Romania. Romanii, ca si alti straini, au fost
    pusi in fata unei decizii dificile – sa ramana in Spania, in
    speranta ca piata isi va reveni, sa se intoarca acasa, acolo unde
    lucrurile mergeau si mai rau decat atunci cand au plecat sau sa
    gaseasca o alta tara unde sa se mute.

    “Tarile atractive din punctul de vedere al ofertei de munca au
    fost pana de curand Spania si Italia datorita cresterii uriase din
    constructii. Scaderea economica din aceste tari a provocat insa
    stagnarea si chiar diminuarea migratiei, tarile respective avand
    acum dificultati cu asigurarea locurilor de munca inclusiv pentru
    autohtoni”, comenteaza Florin Gogianu, sales representative la
    Lugera & Makler.

  • POS CCE, AP1, DI 1.1, O, a)

    Intreprinzatorul de care vorbesc mi-a scris despre o situatie
    care i s-a intamplat lui si, probabil, altor cateva sute de mici
    intreprinzatori. “Se rezuma astfel: In data de 29 mai 2008 am depus
    proiectul de finantare pe Programul Operational Sectorial
    “Cresterea Competitivitatii Economice” – Axa prioritara 1: “Un
    sistem inovativ si ecoeficient de productie”, Domeniul de
    interventie 1.1: “Investitii productive si pregatirea pentru
    competitia pe piata a intreprinderilor, in special a IMM”,
    Operatiunea a) – “Sprijin pentru consolidarea sectorului productiv
    prin investitii tangibile si intangibile”, cu titlul
    “Diversificarea productiei prin lansarea de noi produse – ambalaje
    industriale”. In data de 28.10.2008 am primit confirmarea de
    eligibilitate a proiectului. In data de 02 martie 2009 am semnat
    contractul de finantare. In decembrie 2009 am incheiat prima etapa
    pentru care am investit 181.062 de lei din banii mei, asa cum este
    procedura. In data de 04.12.2010 am trimis prima cerere de
    rambursare a banilor pentru prima etapa (care trebuiau sa fie
    rambursati in termen de 90 de zile, conform contractului de
    finantare – 80 de zile pentru autorizarea cererii si 10 zile pentru
    rambursarea banilor).

    In 21 aprilie 2010 am trimis o adresa de conciliere cu privire la
    nerespectarea conditiilor contractuale, dar nu am primit raspuns si
    nici nu s-a prezentat nimeni din partea Autoritatii de Management.
    In data de 04.05.2010 am primit de la Organismul Intermediar o nota
    cu privire la cererea de rambursare, prin care ni s-au solicitat
    clarificari si documente suplimentare pe care le-am trimis doua
    zile mai tarziu. In data de 14 mai 2010 ni s-a transmis telefonic
    de la Organismul Intermediar ca cererea de rambursare a fost
    trimisa catre Unitatea de Plata, ceea ce insemna, conform
    contractului de finantare, ca in termen de 10 zile trebuia sa
    ramburseze banii.

    In data de 23.06.2010 am trimis e-mail-uri catre Autoritatea de
    Management pentru POS CCE referitoare la intarzierea rambursarii
    banilor, dar nu am primit niciun raspuns. Azi, 08 iulie 2010, cand
    se implinesc 126 de zile de cand trebuia sa mi se ramburseze banii,
    stau si nu mai astept ceva ce trebuia sa se intample in 04 martie
    2010. Am investit timp, bani si energie pentru a fi in procentul de
    8% – absorbtie fonduri UE. Acum cred ca e bataie de joc.
    si mai cred ca ar fi interesant de aflat : Cate IMM-uri au renuntat
    la proiecte pentru ca nu au primit banii la timp? Cate IMM-uri au
    intarzieri la plata? Cate zile cumulate de intarziere s-au strans?
    Ce penalizari trebuie sa plateasca statul pentru toate aceste
    intarzieri? Unde sunt de fapt banii?”
    Intreb si eu aceleasi lucruri, cat se poate de oficial.
    Istoria simpla a intreprinzatorului ascunde, pe langa intrebarile
    directe, legate de bani, finantari si termene care ar trebui
    respectate, cateva adevaruri legate de statul roman. Un stat care
    nu mai comunica si care este pe cale sa intre in colaps.

    Putina teorie: in “The Collapse of Complex Societies”, istoricul si
    sociologul Joseph Tainter analizeaza imperiul roman sau cultura
    maya, societati complexe dispunand de tehnologii avansate si care
    au intrat rapid, la un moment dat, in colaps si au disparut.
    Tainter vorbeste acolo de elite care s-au folosit de straturi peste
    straturi de birocratie si de taxe din ce in ce mai mari, menite sa
    alimenteze inertia si imobilismul. In timp, varfurile societatii
    devin mult prea inflexibile pentru a raspunde chiar si celor mai
    simple chestiuni si pier, se sufoca sub propria greutate, rapuse de
    cercul vicios autoritate – cheltuieli – birocratie – taxe pe care
    l-au creat.

    Poate ca intreprinzatorul meu nu a asteptat destul, poate ca cele
    126 de zile n-au fost suficiente; poate ca in criza si in Romania
    trebuie sa asteptam 526 de zile sau 1.026 de zile sau cine mai stie
    cat. Dar daca functionarul roman este destul de competent sa ceara
    nu stiu ce lamuriri, atunci de ce nu poate sa raspunda pur si
    simplu la un mesaj, sa explice care este situatia si ce se intampla
    si de ce intarzie banii aceia.
    Am cautat, inainte de a scrie, niste raspunsuri pe site-ul
    Ministerului Industriei, care se ocupa de POS CCE, AP1, DI 1.1, O,
    a) – “Sprijin pentru consolidarea sectorului productiv prin
    investitii tangibile si intangibile”.
    Singura chestie tangibila din documentele acelea era aroganta, un
    mesaj de genul “trebuie sa faci musai asa si nu altfel pentru ca
    putem sa ne suparam”. Erau pagini si pagini intregi de reguli pe
    care solicitantul trebuia sa le respecte si nu aparea niciunde ce
    se intampla daca autoritatile nu-si respecta obligatiile.

    Vor spune unii ca oamenii acestia primesc niste bani si pentru asta
    trebuie sa se conformeze. De fapt ei o fac, iar beneficiile
    statului ar trebui sa fie si sunt mari – locuri de munca, consum,
    investitii, taxe si impozite, pace sociala. Nu-i o pomana, ci ar
    trebui sa fie respect pentru munca si timpul si banii unor oameni.
    Asa cum nu cred ca Europa in intregul ei a fost construita sa fie
    autoritara si birocratica si aroganta si imbecila.

  • Parerea juriştilor

    Oficialul sarb a anuntat ca tara sa se pregateşte “pentru o
    lupta inverşunata” in cadrul Adunarii Generale a Natiunilor Unite
    pentru a obtine noi negocieri ale problemei Kosovo, indiferent de
    decizia pe care o va da CIJ. Pana acum, 69 de tari, inclusiv 22 din
    cele 27 de state ale UE, au recunoscut independenta Kosovo.

  • Targ low cost de case. Cum s-au batut romanii pe garsoniera de 25.000 de euro

    Pe scurt, asa arata acum putinii cumparatori de case, spre
    deosebire de perioada de dinaintea crizei, cand apartamentele se
    achitau cu bani imprumutati de la banca, iar afacerile imobiliare
    inregistrau profituri-record. S-a vazut in ultimele trei zile la
    Targul imobiliar “Low Cost” din Bucuresti, de la Palatul Copiilor,
    unde in jur de 4.000 de vizitatori au venit de vineri pana duminica
    sa vada cat mai costa un apartament la bloc sau o casa de vacanta,
    potrivit estimarilor organizatorilor. Unii au si cumparat: pana
    duminica la pranz, se incheiasera 17 precontracte, majoritatea cu
    bani cash, dintre care unul pentru o casa de vacanta la Brasov,
    explica pentru Gandul Adina Patilea, coordonator PR al Targului
    Imobiliar Project Expo, organizatorul evenimentului.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • Canicula loveste de la New York la Moscova. La noi, caldura ziua si furtuni noaptea

    Caldura ziua si ploi torentiale noaptea. Asa vor arata
    urmatoarele doua saptamani in Romania. Temperaturile vor depasi
    30°C in timpul zilei si vor scadea chiar sub 15°C noaptea, cand se
    asteapta intensificari ale vantului si cantitati foarte mari de
    precipitatii in timp foarte scurt. Anuntul a fost facut duminica de
    Ion Sandu, directorul Administratiei Nationale de Meteorologie
    (ANM). Spre sfarsitul primei saptamani, ANM ar putea emite si
    avertizari de canicula, in cazul in care temperaturile vor depasi
    in mod constant 36°C. Directorul Sandu a explicat ca, in toata
    aceasta perioada, gradul de disconfort va fi foarte ridicat din
    cauza umiditatii crescute. Fenomenele de instabilitate vor insoti
    valul de caldura chiar din noaptea de duminica spre luni.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info