“Am reusit sa indeplinim multe dintre promisiunile noastre de
campanie. Una in privinta careia am esuat este inchiderea
Guantanamo”, a declarat presedintele, in cadrul unei conferinte de
presa.
El a amintit ca ar fi vrut sa “inchida mai devreme” Guantanamo,
la 22 ianuarie 2010, la un an de la preluarea functiei . “Am ratat
data-limita. Asta nu e pentru ca nu am incercat, ci pentru ca
sarcina politica este dificila”, a adaugat el.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Acceptarea acestui audit este primul angajament asumat in
memorandumul convenit cu UE in vara acestui an si adoptat,
miercuri, de Guvern.
“Avandu-se in vedere modificarea perspectivelor economice pentru
anul 2010 aparuta de la evaluarea programului din luna ianuarie
2010, tinta de deficit ESA95 pentru anul 2010, de 6,4% din PIB, din
primul Memorandum suplimentar va fi inlocuita cu o tinta de 7,3%
din PIB in termeni ESA95 (6,8% din PIB in termeni de numerar).
Pentru mentinerea increderii in cifrele privind deficitul bugetului
general consolidat, Guvernul Romaniei este gata sa supuna aceste
cifre in permanenta unui audit. Progresele in materie de
consolidare fiscala vor fi monitorizate in raport cu aceasta noua
tinta”, se arata in document.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Angajamentele au fost prezentate de MEDIAFAX in luna mai si se
regasesc in forma finala a Memorandumului suplimentar de intelegere
convenit cu UE, aprobata, miercuri, de Executiv.
Documentul releva ca pentru a primi a treia transa a
imprumutului acordat Romaniei de catre UE, Guvernul va
“rationaliza” in continuare numarul de salariati din sectorul
public in lunile urmatoare, ca va extinde baza de impunere pentru
impozitul pe venit, pentru a include si tichetele de masa,
veniturile din castigurile de capital, inclusiv dobanzile la
depozitele bancare si platile compensatorii, dar si ca va elimina
gradual scutirile de la impozitul pe venit acordate programatorilor
din domeniul IT.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Presedintele american, Barack Obama, urmeaza sa asiste la o
ceremonie organizata la Pentagon in memoria celor aproape 3.000 de
victime ale atentatelor, comise de militanti islamisti aflati la
bordul a patru avioane de linie.
Doua avioane au lovit turnurile gemene de la World Trade Center
din New York, iar un al treilea cladirea Pentagonului din
Washington, in timp ce al patrulea aparat s-a prabusit in statul
Pennsylvania.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Cannes, Venetia, Berlin. Daca intrebi un jurnalist de film unde
ar vrea sa-si faca meseria, mai mult ca sigur aceste puncte
fierbinti ale consumului de cinema vor aparea in discutie. Poate ca
marile festivaluri sunt cele care lanseaza tendinte si bifeaza de
obicei mai toate descoperirile cinematografice ale anului, dar ele
sunt in acelasi timp si supermarketurile industriei, cu toate
avantajele si dezavantajele. Or, uneori iti place sa mai dai o fuga
si la piata.
Si atunci apar (sau ar trebui sa apara) festivalurile mici. Nu
numai ca acestea ofera un fel de rezumat al longevivilor campioni
din orasele enumerate mai sus (lucru bun, pentru ca e foarte greu
sa descoperi 300 de filme bune pe an, iar printre titluri se
strecoara zeci si zeci de filme – motiv de pierdere de vreme), dar
vin si la pachet cu altfel de experiente, imposibile intr-un
festival mare, unde mai putin de patru proiectii pe zi induc o
stare de vinovatie susceptibila sa te tranteasca urgent pe
canapeaua unui psihoterapeut.
Bineinteles, lucrurile devin si mai interesante cand esti
invitat in juriul unui astfel de festival, pentru ca organizatorii
– mai ales daca sunt la fel de ospitalieri ca sarbii – insista sa
te si plimbe sau distreze, fara a exagera cu numarul de pelicule
ingurgitate zilnic.
Un astfel de exemplu este micul festival de film european de la
Palic (vreo 50 de filme proiectate in sapte zile, spre deosebire de
apreciatul nostru TIFF, unde in zece zile ai putea vedea vreo 250),
singurul festival exclusiv european din lume.
Palic, o mica statiune de pe malul unui mare lac, se afla in
nordul extrem al Serbiei, la o distanta egala (doua ore cu masina,
pe drumuri mai bune decat in Romania) de Budapesta si Belgrad.
Cel mai apropiat oras ca distanta este Subotica, un fel de
Timisoara a Serbiei, cu cateva bulevarde pietonale foarte
linistite, un mastodont de primarie cu clopotnita (de la distanta
pare a fi o biserica, de unde si un serios soc cand observi, de la
aceeasi distanta, logoul McDonald’s pe colt, la parter), frumoasa
arhitectura art nouveau, biserici crapate (nu de la razboi!) si un
aer calm, de parca oraselul s-ar afla intr-o luminoasa si eterna
toamna.
Aerul calm devine si mai calm la opt kilometri mai departe, la
Palic, veche statiune aflata intr-o padure seculara. Singurul
defect? Nu poti inota in lacul cu o suprafata de 4 kilometri
patrati, a carui apa are nevoie de vreo 25 de milioane de euro
pentru a fi curatata (printre altele, zic localnicii, si de cateva
bombe aruncate in zona prin ’99). Dar aici este si o frumoasa scena
de vara, cu un cinematograf in aer liber, pe al carui ecran au
putut fi vazute filmele din competitie (printre ele si “Medalia de
onoare” al lui Calin Netzer), la adapost de atacurile furibunde ale
tantarilor, cu ajutorul unor servetele imbibate cu un lichid-minune
si impartite de niste “zane”.
Aici am revazut, la sase luni dupa Berlinul din februarie, cel
mai bun film savurat in 2010: extraordinarul “Cum mi-am petrecut
sfarsitul verii” (rebotezat “How I Ended the End of the Summer”,
din cauza unei greseli din catalog, in TOATE materialele
festivalului, inclusiv programul) al rusului Alexei Popogrebsky, cu
care nimanui nu i-a fost greu sa ciocneasca un pahar de “rachie”
(tuica, adica, pe care sarbii o prepara, ca si romanii, cam din
orice creste in livada) dupa proiectie sau dupa ceremonia de gala,
unde i s-a inmanat si trofeul cel mare, Turnul de Aur.
Acesta e si marele avantaj al unui festival mic: traseele
exclusiviste ale vedetelor nu mai par la ani-lumina distanta ca la
Venetia, de exemplu, unde metrul care te desparte de starurile de
pe covorul rosu capata o largime fantastica, iar contactul cu
creatorul este redus la amabile si anoste conferinte de presa. La
Palic, granitele dintre regizori, jurnalisti si public nici macar
nu erau trasate, prin urmare o discutie cu un regizor premiat la
Berlin sau cvasi-nominalizat la Oscar se putea petrece cat ai clipi
din ochi.
Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei
BUSINESS Magazin.
Doar 33 de companii romanesti se afla in topul celor mai mari
500 de corporatii din economia Europei Centrale si de Est, iar in
primele o suta avem doar cinci. Desi au o populatie la jumatate,
tari precum Cehia si Ungaria au de doua ori mai multe firme in
clasamentul anual intocmit de compania de consultanta Deloitte. Mai
exact, 63 de companii vin din Ungaria, iar 73 vin din Cehia, cele
doua state fiind inferioare Romaniei din punct de vedere al
Produsului Intern Brut sau al populatiei.
Doar Petrom, Dacia, Rompetrol, Metro Cash & Carry Romania si
ArcelorMittal Galati sustin economia Romaniei in lupta cu tarile
vecine. In zona bancara, BCR se afla pe pozitia a noua, cu active
la jumatate fata de liderul polonez, PKO Bank. La fel si Dacia, in
clasamentul producatorilor, controlat in mare parte de grupuri
precum Audi (Ungaria), Fiat (Polonia) sau Skoda (Cehia). In primul
semestru al anului 2010, veniturile celor mai mari companii din
regiune au crescut in medie cu 16%, in euro, fata de perioada
similara a anului trecut.
La capitolul crestere, cel mai bine stau Romania (30%), Ucraina
(21%) si Polonia (16%). “Dat fiind faptul ca Bulgaria, Slovacia,
Estonia sau Letonia sunt inca pe minus, e greu de afirmat ca
economia din regiune incepe sa se redreseze”, se arata in raportul
Deloitte.
Romania este depasita in clasament si de state mai mari, precum
Polonia si Ucraina. Daca cea dintai are 180 de companii in primele
500, adica 36% din total, Ucraina are doar patru in plus fata de
tara noastra. La polul opus sunt Serbia, Macedonia si
Bosnia-Hertegovina, dar si tarile baltice – Estonia, Lituania si
Letonia -, cu un numar cumulat de 35 de companii in clasament. Ca o
tendinta interesanta a ultimilor doi ani, numarul companiilor
controlate de stat a scazut la 96, de la 110 anul trecut si 120
acum doi ani.
Asta inseamna ca asistam la un trend al proceselor de
privatizare si al unor schimbari de strategie ca urmare a perioadei
economice pe care o traversam. Totusi, majoritatea companiilor
detinute de stat raman in zona energiei, resurselor naturale sau
transporturilor. Cele din urma au fost in mare parte preluate de
firme de dimensiuni mai mari din afara regiunii.
Totodata, companiile controlate de catre organizatiile-mama din
afara Europei Centrale detin 286 din cele 500 de locuri. Cresterea
e de circa zece procente fata de anul precedent. Printre companiile
din Romania prezente in clasamenul Deloitte se mai regasesc Orange,
British American Tobacco, Carrefour, Vodafone, Kaufland, GDF SUEZ
Energy, Romtelecom sau Petrotel Lukoil. Niciuna dintre ele nu are
insa capital romanesc. Practic, dintre cele 33 de firme, una
singura are capital 100% autohton – RCS&RDS, compania de
telecomunicatii infiintata in anii ’90 de catre discretul om de
afaceri oradean Zoltan Teszari. Afacerile operatorului telecom au
ajuns in 2009 la peste jumatate de miliard de euro, transformându-l
astfel in cel mai mare jucator de pe piata serviciilor TV din
Romania.
Sumarizand, suntem pe locul cinci in functie de performanta
companiilor care activeaza pe teritoriu romanesc, dupa Polonia,
Cehia, Ungaria si Ucraina, iar din cele 33 de reprezentante, cinci
sunt detinute de stat, iar restul apartin investitorilor straini.
Investitii care justifica si prezenta unor tari precum Bulgaria,
Cehia sau Ungaria in prima jumatate a topului.
Mai mult, afirma procurorii Sectiei de urmarire penala si
criminalistica din cadrul Parchetului Inaltei Curti de Casatie si
Justitie (PICCJ), protectia societatii prin asigurarea
efectivitatii unei hotarari judecatoresti este direct legata de
stabilitatea sistemului judiciar.
Argumente care justifica arestarea preventiva a lui Sorin Ovidiu
Vintu, Octavian Turcanu si Alexandru Stoian – acuzati ca l-ar fi
ajutat pe Nicolae Popa sa se sustraga de la executarea pedepsei cu
inchisoare de 15 ani – este intemeiata pe dispozitiile articolului
139, alineatele (1) si (3) raportat la dispozitiile articolului
148, litera f, Cod de procedura penala, articolul 5, punct 1,
litera c, al Conventiei europeana a drepturilor omului.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Mai mult, afirma procurorii Sectiei de urmarire penala si
criminalistica din cadrul Parchetului Inaltei Curti de Casatie si
Justitie (PICCJ), protectia societatii prin asigurarea
efectivitatii unei hotarari judecatoresti este direct legata de
stabilitatea sistemului judiciar.
Argumente care justifica arestarea preventiva a lui Sorin Ovidiu
Vintu, Octavian Turcanu si Alexandru Stoian – acuzati ca l-ar fi
ajutat pe Nicolae Popa sa se sustraga de la executarea pedepsei cu
inchisoare de 15 ani – este intemeiata pe dispozitiile articolului
139, alineatele (1) si (3) raportat la dispozitiile articolului
148, litera f, Cod de procedura penala, articolul 5, punct 1,
litera c, al Conventiei europeana a drepturilor omului.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Vintu este acuzat de procurorii de la crima organizata (DIICOT)
ca l-a ajutat in 2002 sa fuga din tara pe Nicolae Popa, fostul
director al Gelsor, condamnat la 15 ani de inchisoare pentru
falimentarea Fondului National de Investitii (FNI) in anul 2000 si
care urma sa fie extradat din Indonezia, dupa ce autoritatile de la
Jakarta si-au dat acordul in acest sens.
Inca de la retinerea sa, omul de afaceri (secondat de Realitatea
TV) a pus actiunea procurorilor pe seama influentei politice venite
din partea presedintelui Traian Basescu, cei doi fiind inamici
publici declarati de la alegerile prezidentiale din 2009, cand
Vintu l-a sprijinit pe candidatul PSD Mircea Geoana.
Controlul pe care Vintu il exercita asupra trustului de presa
Realitatea-Catavencu, care s-a remarcat in ultimul an prin
prezentarea net defavorabila a activitatii actualului presedinte,
poate fi considerat o circumstanta agravanta in relatia de
inamicitie cu Traian Basescu, insa presedintele a sustinut in
repetate randuri ca influenta sa in justitie se rezuma la
referirile sale publice la acest domeniu. Iar referirile publice
n-au lipsit, Vantu fiind socotit, alaturi de Dinu Patriciu si Dan
Voiculescu, unul dintre “mogulii” care submineaza activitatea
puterii, fie prin subiectivismul relatarilor de presa ale
trusturilor lor, fie prin pacate de ordin financiar fata de stat;
mai nou, presedintele Basescu a vorbit despre Vintu folosind direct
porecla “Nus”, numele conspirativ ce i-a fost atribuit conform
dosarului sau de la Securitate.
Sorin Ovidiu Vintu a fost considerat “creierul” afacerii FNI,
soldata in mai 2000 cu pagubirea a circa 300.000 de depunatori,
prin raportarea unor performante supraevaluate ale Fondului, ceea
ce a atras tot mai multi depunatori, principiul sau de functionare
fiind de fapt cel de joc piramidal. Credibilitatea afacerii FNI a
fost data de un contract de garantare (fidejusiune) incheiat cu CEC
care, desi a fost denuntat unilateral de CEC cu cinci luni inainte
de prabusirea Fondului, a fost considerat valid de catre justitie
in procesele ulterioare.
Cu toate acestea, Vintu a fost scos de sub urmarire penala in
procesele legate de cazul FNI, iar anul trecut a fost achitat
pentru prescrierea faptelor si in ultimul sau dosar penal, cel al
fraudelor de la Banca Internationala de Dezvoltare (BID). A devenit
celebru indemnul sau lansat intr-un talk-show televizat
“Intariti-va statul!”, ca raspuns la constatarea unui jurnalist ca
“avem un stat slab si moguli puternici”.
Vintu este acuzat de procurorii de la crima organizata (DIICOT)
ca l-a ajutat in 2002 sa fuga din tara pe Nicolae Popa, fostul
director al Gelsor, condamnat la 15 ani de inchisoare pentru
falimentarea Fondului National de Investitii (FNI) in anul 2000 si
care urma sa fie extradat din Indonezia, dupa ce autoritatile de la
Jakarta si-au dat acordul in acest sens.
Inca de la retinerea sa, omul de afaceri (secondat de Realitatea
TV) a pus actiunea procurorilor pe seama influentei politice venite
din partea presedintelui Traian Basescu, cei doi fiind inamici
publici declarati de la alegerile prezidentiale din 2009, cand
Vintu l-a sprijinit pe candidatul PSD Mircea Geoana.
Controlul pe care Vintu il exercita asupra trustului de presa
Realitatea-Catavencu, care s-a remarcat in ultimul an prin
prezentarea net defavorabila a activitatii actualului presedinte,
poate fi considerat o circumstanta agravanta in relatia de
inamicitie cu Traian Basescu, insa presedintele a sustinut in
repetate randuri ca influenta sa in justitie se rezuma la
referirile sale publice la acest domeniu. Iar referirile publice
n-au lipsit, Vantu fiind socotit, alaturi de Dinu Patriciu si Dan
Voiculescu, unul dintre “mogulii” care submineaza activitatea
puterii, fie prin subiectivismul relatarilor de presa ale
trusturilor lor, fie prin pacate de ordin financiar fata de stat;
mai nou, presedintele Basescu a vorbit despre Vintu folosind direct
porecla “Nus”, numele conspirativ ce i-a fost atribuit conform
dosarului sau de la Securitate.
Sorin Ovidiu Vintu a fost considerat “creierul” afacerii FNI,
soldata in mai 2000 cu pagubirea a circa 300.000 de depunatori,
prin raportarea unor performante supraevaluate ale Fondului, ceea
ce a atras tot mai multi depunatori, principiul sau de functionare
fiind de fapt cel de joc piramidal. Credibilitatea afacerii FNI a
fost data de un contract de garantare (fidejusiune) incheiat cu CEC
care, desi a fost denuntat unilateral de CEC cu cinci luni inainte
de prabusirea Fondului, a fost considerat valid de catre justitie
in procesele ulterioare.
Cu toate acestea, Vintu a fost scos de sub urmarire penala in
procesele legate de cazul FNI, iar anul trecut a fost achitat
pentru prescrierea faptelor si in ultimul sau dosar penal, cel al
fraudelor de la Banca Internationala de Dezvoltare (BID). A devenit
celebru indemnul sau lansat intr-un talk-show televizat
“Intariti-va statul!”, ca raspuns la constatarea unui jurnalist ca
“avem un stat slab si moguli puternici”.