BusinessMagazin

Blog

  • Reportaj: Malta, cea mai mare concentratie de istorie pe metru patrat

    Daca nu ii cunosti povestea sau daca nu ai ajuns niciodata sa il
    vizitezi, punctul din sudul Siciliei reprezentat pe harta Europei
    ca arhipelagul maltez este de cele mai multe ori ignorat. Cele trei
    insule ascunse la 90 de kilometri de Sicilia si la 290 de kilometri
    de tarmul Africii – Malta, Gozo si Comino (care formeaza
    arhipelagul maltez) – au mii de povesti care incep cu “a fost odata
    ca niciodata (…) intr-o tara foarte indepartata” si sute de
    cetati si biserici care poarta amprentele vitejilor cavaleri de
    Malta.

    La prima vedere, e un tablou impresionist al unui podis
    calcaros, scaldat in lumina puternica a soarelui, iar pe margini in
    albastrul intens al marii. Piatra aurie, un calcar al locului – din
    care sunt construite casele, catedralele, palatele sau fortaretele
    acestei insule si care a stat la baza inspiratiei a 7.000 de ani de
    arhitectura -, este cea mai importanta resursa a Maltei si a
    stabilit numele acestei insule (de la Melita – insula de
    miere).

    Cu o suprafata aproape cat a Bucurestiului, insula Malta este
    fotogenica in albumele de vacanta. Capitala Valleta iese in
    evidenta ca un oras medieval tipic mediteranean plin de cladiri din
    secolul al XVI-lea, construite sub ordinul cavalerilor Sfantului
    Ioan din Ierusalim, si cu multe biserici, cea mai cunoscuta fiind
    Biserica Cavalerilor sau Catedrala Sfantului Ioan in prezent, dar
    si un Palat al Marilor Maestri. Din exterior, cladirile nu sunt
    foarte atractive, lipsa de ornamente si piatra galben-aurie dand
    impresia unei arhitecturi austere. In interior insa, ochii incep sa
    iti fuga spre zvacnirile formelor complicate ale arhitecturii
    baroce si ornamentele in foita de aur.

    “Acum calcati voi pe mormintele noastre, dar va veni vremea cand
    si pe ale voastre vor calca altii”. Este mesajul pe care pasesc
    turistii la intrarea in Catedrala Sfantului Ioan (Casa
    Cavalerilor), pavajul din interiorul catedralei fiind format din
    criptele mormintelor Cavalerilor Ioaniti. Daca aleg sa viziteze
    Palatul Marilor Maestri (actualul sediu al Parlamentului Maltei),
    turistii vor gasi saloane decorate cu armurile cavalerilor,
    tablouri imense ale conducatorilor din Ordinul Cavalerilor Ioaniti
    si statui.

    In Malta cu greu se gaseste un coltisor cu umbra. Tocmai de
    aceea vizitatorii se grabesc sa bifeze in lista cu lucruri de vazut
    gradinile Barakka, cel mai inalt punct al capitalei Valleta, unde
    se pot feri de soare in timp ce se racoresc cu un suc si admira
    panorama orasului si a marelui port. In apropierea gradinilor
    Barraka este un labirint de stradute cu magazine de suveniruri,
    restaurante si cafenele asezate una dupa alta. Un loc numai bun
    pentru o gustare: o cafea se vinde cu 1,25 euro, o salata costa 5
    euro, iar o pizza in jur de 6,5 euro. Agitatia de pe strazile din
    centrul Valletei se transforma intr-o liniste totala in fosta
    capitala a Maltei, Mdina. Cunoscut si ca “orasul tacut”, unde
    vechea nobilime malteza s-a retras dupa ce au aparut cavalerii,
    care isi gazduiau aici ceremoniile de depunere a juramintelor
    pentru protejarea insulelor malteze, Mdina este una dintre cele mai
    importante atractii ale Maltei.

    Galbenul-auriu al pietrelor din Malta devine la un moment dat
    obositor, iar turistul doritor de mai multe culori va fi multumit
    cand va ajunge in portul Marsaxlokk din sud-estul Maltei. Jocul
    spectaculos de culori este dat de barcile de pescuit (luzzu), cu
    prore verticale dupa modelul vaselor feniciene. Desi asteptarile
    culinare de la restaurantele de pe faleza s-ar lega de preparatele
    din peste, foarte populara in aceasta zona este bucataria italiana.
    In bazarurile din acest port se vinde si un “suvenir traditional”,
    gemul si lichiorul de cactus, o bautura dulce, aromata, de culoare
    roz.

    Celebrele sculpturi facute de apele marii se vad abia in sudul
    insulei Malta. Cea mai frumoasa si cea mai mare dintre aceste
    scobituri sapate de Marea Mediterana este Grota Albastra, care
    poate fi vazuta pentru sapte euro intr-o plimbare cu barca.
    Albastrul marii este cel mai intens langa Grota Albastra si doar la
    Laguna Albastra din insula Comino (cea mai salbatica dintre cele
    trei insule) albastrul se schimba in verde-turcoaz.

    Cum intreg arhipelagul maltez este scaldat pe toate laturile
    sale in valurile Mediteranei, maltezii au depus tot efortul pentru
    a transforma insulele in destinatii turistice. Astfel, orice
    vestigiu, piatra sau templu a devenit obiectiv turistic si parte a
    unei povesti cu “a fost odata ca niciodata”.

  • S&P: Probabilitatea ca SUA sa piarda ratingul “AAA” in urmatoarele trei luni este de 50%

    Problema reducerii deficitului are loc in contextul apropierii
    termenului limita de 2 august cand capacitatea Statelor Unite de a
    angaja imprumuturi de pe pietele financiare va fi epuizata, punand
    in pericol plata datoriilor dar si salariilor catre angajatii
    publici. Daca se ajunge la un acord pentru cresterea plafonului de
    indatorare, de 14.300 de miliarde de dolari, atins in mai, dar nu
    se face nimic in privinta reducerii deficitului, ratingul Statelor
    Unite va fi probabil coborat in categoria “AA”, potrivit
    S&P.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Facebook creste si descreste. Cum va stopa pierderile de utilizatori

    “Nu este in ADN-ul Facebook sa fie o companie de muzica sau
    filme”, spunea acum cateva saptamani Mark Zuckerberg, fondatorul
    retelei de socializare Facebook, precizand ca nu va incerca sa
    ofere muzica si nici filme. “Cu toate astea, am mari sperante
    pentru aceste sectoare.”

    Planul lui Zuckerberg este sa ajute companiile care ofera muzica
    si filme sa devina “mai sociale”. Potrivit tanarului in varsta de
    27 de ani, vom vedea o multime de transformari in aceste industrii
    in urmatorii trei pana la cinci ani, la fel cum s-a intamplat si cu
    jocurile. “Industria jocurilor a fost transformata complet. Cele
    mai mari companii din domeniu au devenit companii de jocuri
    sociale”, adauga Zuckerberg.

    Dupa ce a “inventat” jocurile sociale, care acum aduc miliarde
    de dolari si dupa incheierea unui parteneriat cu retailerul online
    Amazon pentru a introduce si comertul online pe reteaua de
    socializare, Facebook vrea sa ofere utilizatorilor si un buton cu
    muzica. Noutatile companiei lui Zuckerberg au fost dezvaluite de
    portalul GigaOm, potrivit caruia “pagina de profil de pe Facebook
    ar urma sa contina un nou buton care se va numi Music, unde
    utilizatorii ii vor putea asculta pe artistii preferati si vor
    vedea ce preferinte au prietenii lor”. Pentru a oferi noul produs,
    Facebook se va asocia cu portalul suedez de servicii muzicale
    Spotify. Deocamdata insa nu este clar cum va face Facebook bani din
    streamingul de melodii.

    Din jocuri este mai usor, pentru ca bunurile virtuale
    comercializate au, practic, zero costuri de productie, insa muzica
    are costuri de licentiere mari, iar aproape toate afacerile bazate
    pe streaming s-au dovedit neprofitabile pana in prezent, scrie
    Business Insider. Totusi, o aplicatie cu muzica i-ar face pe
    utilizatori sa petreaca toata ziua pe Facebook, ei putand astfel
    urmari mult mai multe reclame.

    Facebook va deveni numarul unu in publicitatea pe internet in
    acest an, depasind Google si Yahoo!, potrivit companiei de
    cercetare eMarketer, prin venituri din reclame de 2,19 miliarde de
    dolari, aproape dublu fata de cele inregistrate anul trecut. Pe de
    alta parte, Yahoo! va aduna 1,62 miliarde de dolari, iar veniturile
    Google din reclame vor depasi pentru prima data in acest an pragul
    de un miliard de dolari, ajungand la 1,15 miliarde de dolari.

    Facebook inca e in crestere, apropiindu-se de 700 de milioane de
    utilizatori. La inceputul lunii trecute a inregistrat 687 de
    milioane de utilizatori activi, potrivit Inside Facebook Gold.
    Majoritatea noilor utilizatori vin din tarile care au adoptat
    relativ tarziu reteaua de socializare. Insa, in ansamblu, cresterea
    Facebook a incetinit in comparatie cu anul trecut. Compania a
    castigat 11,8 milioane de utilizatori in luna mai si 13,9 milioane
    in aprilie, in conditiile in care, cu un an in urma, in luna mai, a
    crescut cu 20 de milioane de utilizatori.

    In plus, in Statele Unite a pierdut aproape 6 milioane de
    utilizatori, de la 155,2 milioane la inceputul lui mai la 149 de
    milioane la finalul lunii. Este pentru prima data in ultimul an
    cand reteaua pierde utilizatori in SUA. Si in Canada numarul de
    utilizatori a scazut semnificativ, cu 1,52 milioane de utilizatori.
    Iar in Marea Britanie, Norvegia si Rusia s-au inregistrat scaderi
    de peste 100.000 de utilizatori.

  • Franks: E bine ca exista redresare, dar e nevoie de o crestere sustinuta, resimtita si de populatie

    Franks a afirmat, in timpul unei intalniri cu presedintele
    Senatului, Mircea Geoana, ca primordiale pentru Romania sunt
    mentinerea riscurilor la un nivel cat mai scazut si continuarea
    reformelor si a redresarii economice. “E placut sa vezi ca exista
    redresare economica, dar vrem si altceva. Vrem o crestere economica
    sustinuta, pentru ca numai cu o crestere care sa fie resimtita si
    de populatie bunastarea va creste semnificativ. Nu are niciun rost
    sa ai crestere economica daca ea nu este resimtita de catre
    populatie”, a spus seful FMI. Oficialul Fondului s-a aratat
    increzator asupra perspectivei economice in Europa, subliniind insa
    ca exista unele economii, precum cea a SUA si a unor tari din
    Europa, care prezinta un potential risc de afectare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Finantelor imprumuta aproape 388 mil. lei prin obligatiuni pe zece ani

    Licitatia de joi, prin care se redeschide emisiunea de titluri
    din luna mai, s-a finalizat cu un randament mediu de 7,46% pe an,
    usor inferior celui obtinut la licitatia din iunie pentru aceeasi
    emisiune, cand Finantele au atras aproape 294 de milioane de lei cu
    un randament mediu de 7,47% pe an.

    Valoarea initiala a emisiunii a fost de 350 de milioane de lei, iar
    volumul total al cererii a fost de 624,19 milioane de lei, rezultat
    din ofertele a 12 banci de pe piata romaneasca, potrivit BNR. Data
    scadentei este 11 iunie 2021.

    Este a treia licitatie de obligatiuni de stat de dupa decizia Fitch
    din 4 iulie de imbunatatire a ratingului Romaniei, dupa cele din 8
    iulie (obligatiuni pe 3 ani in valoare de 700 mil. lei) si 14 iulie
    (obligatiuni pe 5 ani in valoare de 500 mil. lei). In afara de
    acestea, Finantele au atras, la 11 si 18 iulie, cate 900 de
    milioane de lei prin certificate de trezorerie pe un an. In toate
    aceste cazuri, randamentul a fost usor in scadere fata de
    precedentele pentru emisiuni similare de acelasi fel.

  • Grecia primeste un nou pachet de salvare de la UE si creditorii privati, in valoare de 159 mld. euro

    Creditorii privati vor avea de optat, potrivit Institutului
    International de Finante (IIF), intre trei formule de preschimbare
    a obligatiunilor elene din portofoliu care ajung la scadenta pana
    la finele lui 2019 cu altele noi (cu scadente noi, de 15 sau 30 de
    ani) si un plan de rostogolire a obligatiunilor detinute, cu durate
    si dobanzi diferite. In medie, investitorii privati isi vor asuma o
    pierdere de 21% din valoarea actuala a detinerilor de obligatiuni
    elene.

    IIF, cea mai mare asociatie de banci si institutii financiare
    din lume, estimeaza ca daca pana la 90% dintre detinatorii de
    obligatiuni elene se vor implica in acest program, atunci
    contributia lor va ajunge la 54 de miliarde de euro pana in 2014 si
    la 135 de miliarde pana in 2020. IIF, care a condus negocierile cu
    creditorii privati, a obtinut deja acordul a 30 dintre principalii
    detinatori de obligatiuni elene, intre care BNP Paribas, Societe
    Generale, Deutsche Bank si compania de asigurari Allianz.

    Vezi aici cine sunt principalii creditori
    privati ai Greciei (GALERIE FOTO)

    Acordul, noteaza Financial Times, este o victorie pentru cancelarul
    german Angela Merkel, pentru ca termenii lui corespund cu
    propunerea germana de rezolvare a crizei, insa aproape sigur va
    duce la declararea – chiar daca temporara – a primului caz de
    incapacitate de plata selectiva din zona euro, avand in vedere
    amenintarea agentiilor de rating ca vor taxa ca atare orice
    implicare a sectorului privat (bancile, fondurile de investitii si
    ceilalti creditori privati ai Greciei) in forma aprobata de noul
    acord.

    In cazul preschimbarii obligatiunilor, operatiunea va avea loc
    in urmatoarele luni, iar dobanzile vor porni de la 4% pe an si vor
    putea ajunge la 5,5% in urmatorii zece ani, daca valoarea
    obligatiunilor ramane neschimbata, iar daca valoarea titlurilor noi
    va fi redusa cu 20%, investitorii vor putea cere in compensatie
    dobanzi intre 5,9% si 6,8%. Acordul va fi conditionat de
    angajamentul Greciei de a reinvesti o parte din contravaloarea
    noilor obligatiuni sau a celor rostogolite in obligatiuni ale zonei
    euro cu rating AAA, care vor servi drept garantii contra
    incapacitatii de plata.

    Din totalul pachetului de salvare, 109 miliarde de euro vor fi
    furnizate de statele europene, prin intermediul Fondului European
    pentru Stabilitate Economica (EFSF), si de FMI. “Chemam FMI sa
    continue sa contribuie la finantarea noului program pentru Grecia”,
    se arata in declaratia comuna a sefilor de state si guverne din
    zona euro.

    Christine Lagarde, directorul general al FMI, a emis o
    declaratie de raspuns in care saluta deciziile liderilor europeni
    si asigura ca “in conditiile aplicarii programului de catre Grecia
    si ale hotararii statelor membre de a sustine Grecia, FMI va
    continua sa se implice, in concordanta cu politicile Fondului si
    conditionat de aprobarea consiliului sau de conducere”.

    UN FOND MONETAR EUROPEAN

    La reuniunea de la Bruxelles consacrata crizei datoriilor din zona
    euro, liderii au aprobat, de asemenea, reducerea cu 1-2% a
    dobanzilor pentru pachetele de salvare acordate pana acum Greciei,
    Irlandei si Portugaliei, pana la 3,5%, si marirea scadentelor de
    rambursare de la 7 ani si jumatate la 15-30 de ani.

    In plus, liderii au extins functionalitatea Fondului European
    pentru Stabilitate Economica (EFSF), in valoare de 440 de miliarde
    de euro, care va putea fi folosit si pentru creditarea unor tari
    care nu se afla in situatia de a fi salvate, respectiv pentru
    imprumuturi preventive (stil FMI), precum si pentru recapitalizarea
    oricarei banci cu probleme din zona euro. EFSF va putea si sa
    cumpere obligatiuni de pe pietele secundare “in conditii
    exceptionale”, supuse aprobarii Bancii Centrale Europene.

    Presedintele francez Nicolas Sarkozy a apreciat ca noile atributii
    ale EFSF transforma acest instrument intr-un “Fond Monetar
    European”. El a apreciat ca acordul privind Grecia va reduce
    ponderea in PIB a datoriei publice elene cu 24%.

    In plus, dar nu in cele din urma, liderii europeni au convenit
    asupra necesitatii unui “Plan Marshall” pentru Grecia, cu
    implicarea tarilor europene si a institutiilor europene prin
    investitii in economia elena.

    Acordul privind EFSF si noul imprumut pentru Grecia au fost
    incheiate dupa ce Sarkozy a renuntat la propunerea lui privind
    instituirea unei taxe de 10 de miliarde de euro anual, timp de
    cinci ani, pe activele bancilor din zona euro, cu scopul de a
    finanta al doilea pachet de salvare pentru Grecia.

  • Fitch despre bancile romanesti: creditele neperformante vor atinge un varf de 14-16% spre finele lui 2011

    Aceasta stratificare se reflecta atat in calitatea finantarii,
    cat si in diferenta de credite acordate in valuta (cele din a doua
    categorie au acordat mai multe credite in valuta), de calitate a
    activelor si in general de nivel al dezvoltarii economice din
    tarile respective, arata Fitch, intr-un comentariu publicat
    joi.

    Fitch se asteapta ca nivelul creditelor neperformante sa-si atinga
    maximul in Romania, Bulgaria si Croatia spre finele anului 2011,
    pentru ca in Slovenia si Ungaria acest maxim sa fie atins mai
    tarziu, “probabil abia in 2012”. In tarile din aceasta categorie,
    ponderea creditelor restante se afla aproape de 10% sau peste si
    este inca in crestere, desi cu un ritm mai redus decat in
    2009-2010.

    In ce priveste celelalte tari, nivelul maxim al creditelor
    neperformante pare sa fi fost deja atins in a doua parte a anului
    trecut – prima jumatate a anului curent in Polonia, Cehia si
    Slovacia, iar provizioanele deja mai scazute sustin o performanta
    mai buna a bancilor respective.

    Agentia de rating constata ca prevalenta creditelor in valuta in
    regiune n-a scazut aproape deloc si, in ciuda unor restrictii
    impuse de autoritati, se mentine inalta in Croatia, Ungaria,
    Romania si Bulgaria.

    In privinta capitalizarii, agentia se asteapta ca, in virtutea unor
    schimbari de strategie ale grupurilor-mama, sa aiba loc in regiune
    cateva vanzari de banci, fara efecte negative la scara sistemului,
    in special in Polonia (unde grupurile-mama straine au unele
    vulnerabilitati), Bulgaria si Romania (daca bancile grecesti decid
    sa plece) si Slovenia (unde ponderea actionarilor straini este inca
    redusa).

    Bancile din Europa Centrala si de Est, inclusiv subsidiarele
    bancilor grecesti din Romania si Bulgaria, “au o expunere directa
    redusa fata de Grecia si restul tarilor periferice ale zonei euro”,
    insa expunerea lor indirecta fata de o escaladare a crizei din zona
    euro “este considerabila”, apreciaza Fitch.

    Aceasta expunere indirecta se leaga de o posibila incetinire a
    cresterii in pietele principale ale zonei euro (destinatia de baza
    a exporturilor estice), de limitarea finantarilor pentru
    subsidiarele estice daca grupurile-mama intampina probleme si de o
    potentiala depreciere a monedelor estice (in special zlotul polonez
    si forintul ungar) in raport cu francul elvetian, daca euro se
    depreciaza in continuare.

    CE SE INTAMPLA IN ROMANIA

    Pentru Romania, Fitch citeaza un raport din iunie al FMI unde se
    arata ca subsidiarele romanesti ale grupurilor grecesti sunt mai
    bine capitalizate decat media sistemului, lichiditatea lor e la
    nivelul sistemului si nu exista indicii ale unor retrageri
    semnificative de depozite, iar sustinerea si supravegherea BNR
    reduc riscurile asociate unei crize in zona euro.

    Nici chiar in cazul unei intrari in incapacitate de plata a Greciei
    sau a unei banci din Grecia, finantarile pentru subsidiarele
    romanesti sau bulgaresti nu vor fi reduse si nu vor aparea
    retrageri de depozite, apreciaza Fitch.

    La finele lui aprilie, ponderea creditelor neperformante era de 13%
    din totalul imprumuturilor, fata de 11,9% la finele lui 2010 si
    7,9% la sfarsitul lui 2009. Imprumuturile clasificate ca
    indoielnice si pierderi conform standardelor BNR atingeau 22,4%
    (20,8% la sfarsitul lui 2010, 15,8% la sfarsitul lui 2009).
    “Stabilizarea si imbunatatirea calitatii activelor este principala
    provocare pentru bancile romanesti”, considera Fitch, care se
    asteapta ca ponderea imprumuturilor neperformante sa atinga un
    maxim de 14-16% spre finele anului, pondere mai ridicata decat in
    majoritatea tarilor vecine comparabile.

    Creditarea in Romania este inca dominata de imprumuturile in valuta
    – 64% din creditele pentru populatie si 60% din cele pentru
    companii la sfarsitul primului trimestru. Creditarea a scazut in
    2009 si 2010, singura categorie unde s-au semnalat cresteri fiind
    imprumuturile ipotecare (cu 18% in 2010, calculat in euro).
    Politica stimulativa a BNR si ameliorarea activitatii economice ar
    urma sa duca insa in acest an la o crestere reala a creditarii.

  • Schimbarile climatice sunt o amenintare majora pentru pace si securitate – ONU

    Achim Steiner, din cadrul Programului ONU pentru Mediu, a
    declarat ca schimbarile climatice vor mari “exponential” amploarea
    dezastrelor naturale. El a avertizat ca sporirea frecventei
    dezastrelor naturale in lume s-ar putea dovedi o provocare majora
    in urmatoarele decenii, relateaza BBC News Online. Crizele recente,
    precum cea din Somalia, arata ca “abilitatea noastra de a trata
    astfel de evenimente este o provocare, in special daca ele au loc
    simultan si incep sa afecteze, de exemplu, pietele alimentare
    mondiale, problemele regionale de securitate a alimentatiei,
    stramutarea persoanelor, crearea de refugiati peste frontiere”, a
    apreciat Steiner. Comentariile sale au fost facute in timp ce
    Consiliul de Securitate a dezbatut pentru prima data in ultimii
    patru ani probleme legate de mediu, Germania exercitand presiuni
    pentru prima declaratie a Consiliului care sa faca o legatura intre
    schimbarea climatica si pace si securitate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isarescu: Canalul psihologic este cel mai periculos la contagiunea crizei din Grecia. BNR e pregatita

    Sistemul bancar romanesc nu are o expunere directa la criza
    datoriilor suverane din Grecia, dar exista posibile canale de
    contagiune, iar acestea trebuie monitorizate strict, a admis
    Isarescu, intrucat bancile elene controleaza in prezent circa 16%
    din activele bancare totale din Romania. Guvernatorul BNR a descris
    situatia de ansamblu a sistemului bancar local ca fiind “sub
    control” si a explicat ca circumstante anterioare au plasat bancile
    intr-o pozitie mai buna sa faca fata crizei datoriilor suverane.
    Romania a fost lovita puternic de criza financiara globala in iarna
    anului 2008, iar in martie 2009 a cerut ajutorul Fondului Monetar
    International.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grecia, Portugalia si Irlanda, salvate de la faliment. UE a propus un nou pachet de ajutor financiar

    Reformarea Facilitatii Europene pentru Stabilitate Financiara va
    permite acestuia sa imprumute la dobanzi de numai 3,5%, potivit
    unui document care contine concluziile summit-ului de joi al
    liderilor europeni. Documentul urmeaza sa fie publicat la finalul
    reuniunii. Maturitatea imprumuturilor acordate de institutie va fi
    extinsa de la o medie de 7,5 ani la cel putin 15 ani. Institutia va
    obtine atributii de a recpaitaliza banci prin imprumuturi catre
    guvernele zonei euro, chiar si catre cele care beneficiaza de
    programe de ajutor financiar. Va avea si putearea de a interveni pe
    pietele secundare ale datoriei suverane a statelor din zopna euro,
    in baza unor analize a Bancii Centrale Europeane si a unanimitatii
    tarilor care participa la finantarea Facilitatii Europene pentru
    Stabilitate Financiara.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro