BusinessMagazin

Blog

  • Guvernul va deschide în străinătate centre de promovare a afacerilor cu România

    12.00

    Normal
    0

    21

    false
    false
    false

    RO
    X-NONE
    X-NONE

    MicrosoftInternetExplorer4

    /* Style Definitions */
    table.MsoNormalTable
    {mso-style-name:”Tabel Normal”;
    mso-tstyle-rowband-size:0;
    mso-tstyle-colband-size:0;
    mso-style-noshow:yes;
    mso-style-priority:99;
    mso-style-qformat:yes;
    mso-style-parent:””;
    mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
    mso-para-margin:0cm;
    mso-para-margin-bottom:.0001pt;
    mso-pagination:widow-orphan;
    font-size:11.0pt;
    font-family:”Calibri”,”sans-serif”;
    mso-ascii-font-family:Calibri;
    mso-ascii-theme-font:minor-latin;
    mso-fareast-font-family:”Times New Roman”;
    mso-fareast-theme-font:minor-fareast;
    mso-hansi-font-family:Calibri;
    mso-hansi-theme-font:minor-latin;
    mso-bidi-font-family:”Times New Roman”;
    mso-bidi-theme-font:minor-bidi;}

    Premierul Emil Boc a menţionat “Beijing, New Delhi, Istanbul, dar şi Moscova sau Chişinău” drept exemple de oraşe unde vor fi deschise astfel de centre.

    El a cerut “mai multă creativitate din partea celor care se ocupă de promovarea exporturilor româneşti”, cerând diplomaţilor să prezinte “cu onestitate şi profesionalism” eforturile întreprinse de autorităţi în direcţia menţinerii atractivităţii României în rândul investitorilor străini.

    Într-un discurs cu ocazia Zilei Diplomaţiei, Emil Boc le-a spus ambasadorilor şi personalului diplomatic că îşi justifică existenţa în străinătate şi prin capacitatea de a încheia parteneriate, de a oferi soluţii pentru parteneriate pentru investitori români, “pentru că prin asta ajutaţi ţara, ajutaţi contribuabilul român care îşi plăteşte onest impozitele şi taxele, iar fiecare efort al dumneavoastră poate fi decisiv în susţinerea eforturilor economice şi de modernizare a acestei ţări”. Diplomaţii au datoria de a-şi coordona demersurile cu ministerele, pentru identificarea posibilităţilor de atragere a unor finanţări externe pentru proiecte româneşti de anvergură, în special în domeniul infrastructurii, a adăugat Boc.

    Principalele dosare pe care se vor concentra eforturile naţionale în 2011 – 2012 vor fi încheierea aderării la Schengen, gestionarea problematicii Mecanismului de Cooperare şi Verificare pe Justiţie, negocierile asupra perspectivei financiare 2014 – 2020, aplicarea Strategiei Dunării, menţinerea interesului Uniunii Europene pentru vecinătatea estică şi problematica subsumată regiunii extinse a Mării Negre.

    “Ne aşteptăm ca, în funcţie de deciziile la nivel european din luna septembrie, să fie asigurată aderarea deplină a României la Schengen în cursul anului viitor”, a afirmat premierul, însă “trebuie să fim suficient de convingători, pentru a contrabalansa, eficient, ultimele forme de sensibilităţi şi rezerve subiective sau politice, care se manifestă, încă, în rândul unor parteneri europeni”.

    În privinţa negocierilor asupra următorului cadru financiar multianual al UE, România are interesul menţinerii alocărilor pentru politica de coeziune şi politica agricolă comună, politici esenţiale pentru efortul de recuperare a decalajelor de dezvoltare în raport cu alte state membre şi domenii cu miză majoră pentru mulţi cetăţeni români. “O sarcină complementară eforturilor noastre revine şi diplomaţilor şi reprezentanţilor noştri de la nivelul Comisiei Europene, de la nivelul statelor membre şi de la nivelul Parlamentului European, prin intermediul europarlamentarilor români”, a precizat şeful Guvernului.

  • Carpatica oferă credite pentru IMM cu dobândă de 9,1% pe an prin programul Kogălniceanu

    v:* {behavior:url(#default#VML);}
    o:* {behavior:url(#default#VML);}
    w:* {behavior:url(#default#VML);}
    .shape {behavior:url(#default#VML);}

    12.00

    Normal
    0
    false

    21

    false
    false
    false

    RO
    X-NONE
    X-NONE

    MicrosoftInternetExplorer4

    /* Style Definitions */
    table.MsoNormalTable
    {mso-style-name:”Tabel Normal”;
    mso-tstyle-rowband-size:0;
    mso-tstyle-colband-size:0;
    mso-style-noshow:yes;
    mso-style-priority:99;
    mso-style-qformat:yes;
    mso-style-parent:””;
    mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
    mso-para-margin:0cm;
    mso-para-margin-bottom:.0001pt;
    mso-pagination:widow-orphan;
    font-size:11.0pt;
    font-family:”Calibri”,”sans-serif”;
    mso-ascii-font-family:Calibri;
    mso-ascii-theme-font:minor-latin;
    mso-fareast-font-family:”Times New Roman”;
    mso-fareast-theme-font:minor-fareast;
    mso-hansi-font-family:Calibri;
    mso-hansi-theme-font:minor-latin;
    mso-bidi-font-family:”Times New Roman”;
    mso-bidi-theme-font:minor-bidi;}

    Programul de credite “Mihail Kogălniceanu” pentru IMM constă în acordarea unei linii de credit în valoare de maximum 125.000 lei, cu dobândă subvenţionată de stat de până la 70%, dar nu mai mult de 6,5% pe an, şi garanţia Fondului de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii, de până la 80% din valoarea creditului accesat, dar nu mai mult de 100.000 de lei.

    Pentru linia de credit Kogălniceanu oferită prin intermediul Băncii Comerciale Carpatica, comisionul de acordare este de maximum 1% din valoarea creditului, iar dobânda de 9,1% pe an, din care 70% este subvenţionată de stat. Banca nu percepe comision de analiză sau de neutilizare pentru această facilitate de credit. Perioada de creditare este de maximum 12 luni, cu posibilitatea de prelungire.

    “Creditul poate fi utilizat de firme pentru acoperirea unei game largi de cheltuieli, cum ar fi cele privind aprovizionarea, producţia, desfacerea mărfurilor, cele cu salariile. IMM-urile reprezintă o parte deosebit de importantă a economiei şi dacă reuşim să le impulsionăm activitatea, ne vor aduce beneficii tuturor”, a declarat George Ciobănaşu, director general adjunct al Băncii Comerciale Carpatica.

    La data de 23 august, conform Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi a Programelor pentru IMM, instituţiile de credit selectate în cadrul programului Kogălniceanu, aprobat prin Ordonanţa de Urgenţă nr.60/2011, erau următoarele: Alpha Bank, Banca Comercială Carpatica, Banca Transilvania, Bancpost, BRD Groupe Societe Generale, CEC Bank, Garanti Bank, OTP Bank România, Pro Credit Bank şi Unicredit Ţiriac Bank.

    Guvernul a acordat la rectificarea de buget 24 de milioane de lei pentru acordarea subvenţiei la dobânzile acordate întreprinderilor mici şi mijlocii şi are un plafon de 400 de milioane de lei pentru acordarea de garanţii pentru IMM, conform premieruli Emil Boc.

    Înscrierile în cadrul programului Kogălniceanu pentru IMM vor începe la 9 septembrie, la ora 10,00. Formularul de înscriere va fi activ pe site-ul http://programenationale2011.aippimm.ro/.

  • Cum se schimbă Codul fiscal – principalele modificări

    De asemenea, firmele mici, care au avut în anul anterior un număr mediu de 3 angajaţi şi o cifră de afaceri până în 100.000 de euro, vor depune la fisc declaraţia unică trimestrial, în loc de lunar (este vorba de Declaraţia 112 privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, a impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate). Aproximativ 54% din totalul firmelor din România vor beneficia de această facilitate, estimează Guvernul.

    Vor fi scutite de la plata penalităţilor de întârziere firmele care îşi achită până în 31 decembrie 2011 datoria principală şi dobânda aferentă acesteia, pentru datorii ale firmelor existente la data de 31 august 2001. În acest regim se include şi un procent de 50% din majorările de întârziere corespunzător componentei de penalitate din conţinutul majorării de întârziere, dacă plata principalului şi a dobânzii aferente se fac până la 30 iunie 2012.

    “De exemplu, dacă o firmă astăzi are o datorie de 100 de lei, compusă din 70 de lei principalul plus dobânda şi 30 de lei penalităţi, şi până în 31 decembrie 2011 îşi plăteşte principalul plus dobânda, adică 70 de lei, este scutit de plata penalităţii de 30 de lei. Dacă aceeaşi firmă plăteşte principalul şi dobânda, adică 70 de lei, până în 30 iunie 2012 va fi scutit de jumătate din cât trebuie să plătească drept penalizare, adică în exemplul nostru 30/2 va însemna 15 lei”, a explicat premierul Emil Boc. “Această măsură am luat-o pentru a sprijini firmele care au fost în dificultate datorită crizei economice.”

    Se modifică şi ordinea de stingere a obligaţiilor fiscale, în sensul stingerii cu prioritate a tuturor obligaţiilor principale în ordinea vechimii acestora şi apoi a accesoriilor în ordinea vechimii acestora, pentru a se evita acumularea de noi accesorii în sarcina contribuabilului. Premierul Emil Boc a explicat că această decizie a fost luată pentru că “foarte multe firme – odată ce au o datorie – nu mai reuşesc să iasă din spirala penalităţilor, dobânzilor şi datoriilor faţă de stat; când merg să-şi plătească datoriile din trecut plătesc, în esenţă, în ordine istorică şi nu plătesc principalul în primul rând şi în continuare se acumulează penalităţi de întârziere la datoria principală”.

    Fiscul va putea înscrie în certificatul de atestare fiscală şi sumele certe, lichide şi exigibile pe care contribuabilul le are de încasat de la entităţile ce realizează achiziţiile publice. Măsura a fost luată în vederea facilitării participării la licitaţii a acelor firme care au datorii la bugetul de stat, dar în acelaşi timp au de recuperat alte sume de la stat.

    “Prin simplul fapt că aceste firme figurează cu datorii la bugetul de stat, nu pot participa la licitaţii, deşi au de primit de la stat poate aceeaşi sumă sau chiar o sumă mai mare. Şi atunci am fixat în Codul fiscal şi în Codul de procedură fiscală faptul că certificatul de atestare fiscală trebuie acum să aibă două componente: pe de-o parte să spună că firma respectivă are 100 de lei datorii la stat, la bugetul de stat, dar – pe de altă parte – firma respectivă are de primit de la stat 100 de lei. Deci această firmă nu are datorii, în consecinţă va putea să participe în viitor la licitaţie”, a explicat premierul Boc. Ulterior va fi modificată şi Legea achiziţiilor publice, pentru a da posibilitatea firmelor respective să participe corect la licitaţii şi să nu fie penalizate.

    Sistemul actual de impozitare a clădirilor şi mijloacelor de transport se va menţine şi în 2012. “Cei care au mai multe case, mai multe proprietăţi sau maşini sofisticate plătesc mai mulţi bani la bugetul de stat. Menţinem acelaşi regim de impozitare, aşa cum a fost în 2011, cu precizarea că în lege, la Parlament, se stabilise ca numai pentru anul 2011 să se plătească în acest mod”, a precizat prim-ministrul.

    Tot prin modificare a Codului fiscal, Guvernul a decis reducerea impozitului la jumătate pentru hotelierii care ţin deschise hotelurile minim şase luni pe an, scopul modificării fiind de a mări perioada sezonului estival, precum şi introducerea unui impozit suplimentar de 5% pentru cei care sunt proprietari sau administratori de obiective, de clădiri cu destinaţie turistică şi care nu ţin în circuitul turistic aceste clădiri.

  • Statul reduce impozitele pentru hotelierii de pe litoral care ţin deschis cel puţin 6 luni pe an

    “Prevederea de până acum din Codul fiscal era că, dacă hotelurile sunt deschise mai puţin de 6 luni, atunci ele plătesc jumătate din impozit, ceea ce putea să pară logic, dar nu pe litoralul românesc, unde obiectivul nostru este să creştem sezonul. Noi am schimbat şi am spus: pe litoral, dacă hotelurile sunt deschise minimum 6 luni pe an, atunci ele plătesc jumătate din impozit, pentru a-i încuraja pe hotelieri să ţină deschis”, a declarat Elena Udrea, ministrul dezvoltării şi al turismului.

    Tot prin modificare a Codului fiscal, Guvernul a decis introducerea unui impozit suplimentar penalizator de 5% pentru proprietarii sau administratori de clădiri cu destinaţie turistică şi care nu ţin în circuitul turistic respectivele clădiri. “Proprietarii de hoteluri pe care le ţin închise vor fi afectaţi de introducerea acestui impozit de 5%, desigur prin decizia consiliului local”, a precizat Elena Udrea.

    În şedinţa de miercuri, Guvernul a hotărât şi preluarea Cazinoului din Constanţa de la primăria locală la Ministerul Dezvoltării şi al Turismului, pentru realizarea lucrărilor de reabilitare a acestuia, după care clădirea va fi transmisă înapoi, în administrarea Primăriei Constanţa.

    “Vă reamintesc că, după 100 de ani de existenţă în proprietatea statului, Cazinoul era cât pe ce să fie dat de domnul primar al Constanţei unei companii private, urma să îl înstrăineze – decizia fusese luată – dar, la presiunea opiniei publice, s-a încercat găsirea unei alte soluţii”, a spus Udrea. Ministerul Dezvoltării a decis să finanţeze lucrările de reabilitare, scopul fiind de a menţine cazinoul în proprietatea statului, cu destinaţie publică. “Indiferent ce fel de activităţi se vor desfăşura acolo, ele trebuie să fie destinate publicului, constănţenilor, turiştilor de pretutindeni, nu numai din România, şi trebuie să se constituie într-un punct de atracţie pentru litoralul românesc”, a adăugat ministrul.

    Costurile reabilitării Cazinoului urmează să fie stabilite în urma elaborării studiului de fezabilitate, care vor fi costurile. “Dacă Primăria Constanţa ar fi fost în stare şi ar fi avut interesul să elaboreze un proiect cu finanţare europeană, se putea reabilita acest cazinou pe fonduri europene”, a comentat Elena Udrea, arătând că la un total de 93 de milioane de euro disponibili pentru Constanţa pentru finanţare cu fonduri europene, nu au fost depuse proiecte decât pentru 20% din bani.

  • Ce prevede noul proiect de lege privind taxa de poluare auto

    Dacă taxa de poluare plătită după 1 iulie 2008 este mai mare decât cea rezultată din aplicarea acestei legi, contribuabilii pot depune o cerere prin care să solicite restituirea sumelor reprezentând diferenţa de taxă plătită. “Cei care după 1 iulie 2008, de când a intrat prima lege în vigoare, au plătit mai mult vor primi înapoi banii care au fost plătiţi suplimentar”, a explicat ministrul Laszlo Borbely.

    Potrivit proiectului de lege, care are la bază principiul “poluatorul plăteşte”, taxa de poluare va fi plătită, o singură dată, atât pentru autovehiculele noi sau second-hand care sunt înmatriculate pentru prima dată în România, indiferent dacă autovehiculul este produs în ţară sau străinătate, cât şi pentru autovehiculele înmatriculate înainte de anul 2007 pentru care nu a fost plătită o astfel de taxă.

    Pentru autovehiculele înmatriculate înainte de anul 2007, taxa de poluare va fi achitată la momentul primei transcrieri a dreptului de proprietate a autovehiculelor, în cazul înstrăinării acestora, după ce intră în vigoare această lege.

    Taxa va fi calculată pe baza unor criterii precum tipul motorizării, capacitatea cilindrică, emisiile de CO2 şi deprecierea autoturismului.

    Proiectul de lege va fi trimis Parlamentului spre aprobare în procedură de urgenţă.

    MAI PUŢINE PROCESE

    Prin aceste modificări se are în vedere şi eliminarea sau reducerea numărului de procese aflate pe rolul instanţelor. “Pentru a putea să dăm un răspuns clar Curţii Europene de Justiţie, care a spus că a fost o discriminare indirectă, adică o perioadă s-au plătit taxe numai pentru o categorie de maşini, nu pentru toate maşinile, am introdus această obligaţie, ca de la data intrării în vigoare a acestei legi, pentru maşinile care au fost înmatriculate înainte de 1 ianuarie 2007, la prima vânzare, cumpărătorul să plătească taxa de primă înmatriculare”, a precizat ministrul.

    Potrivit ministrului Laszlo Borbely, în anul 2010 şi-au schimbat proprietarul un număr de circa 110.000 de autoturisme, care au fost înmatriculate în România înainte de 1 ianuarie 2007 şi care nu au achitat taxa de poluare. Ministrul estimează venituri suplimentare de cca. 331 de milioane de lei pe an, luând în calcul o valoare medie a taxei.

    Valoarea cheltuielilor estimate cu restituirea sumelor reprezentând diferenţa de taxă plătită va fi de aproximativ 240 de milioane de lei pentru anul 2011, pentru un număr estimat de 56 de mii de autovehicule. Ministrul a mai precizat că în anul 2010, valoarea încasată din taxa de poluare a fost de circa 700 de milioane de lei.

    Taxa de poluare constituie venit la bugetul Fondului pentru Mediu, din care sunt finanţate mai multe programe de mediu, printre care şi Programul Rabla. În 2010, au fost scoase din circulaţie 190.000 de autovehicule, iar în 2011 se estimează a fi scoase din circulaţie circa 110.0000-120.000 de autovehicule. “Vor fi peste 300 de mii de maşini care nu mai poluează, mai vechi de 10 ani”, a declarat ministrul Borbely.

    Alte programe finanţate de la bugetul Fondului pentru Mediu sunt: Programul Casa Verde; Programul de împădurire a terenurilor degradate, reconstrucţia ecologică şi gospodărirea durabilă a pădurilor; Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi; Programul de reducere a impactului asupra atmosferei, apei şi solului, inclusiv monitorizarea calităţii aerului; Programul pentru creşterea producţiei de energie din surse regenerabile; Programul vizând protecţia resurselor de apă, sisteme integrate de alimentare cu apă, staţii de tratare, canalizare şi staţii de epurare; Programul de realizare a pistelor pentru biciclişti.

  • Final de poveste sordidă: Mel Gibson îi va plăti 750.000 de dolari fostei sale partenere, Oksana Grigorieva

    Cei doi vor avea drept de custodie comună, iar actorul va avea obligaţia să achite cheltuielile de întreţinere pentru vila din San Fernando Valley unde locuiesc Oksana Grigorieva şi fetiţa cuplului, Lucia, în vârstă de aproape doi ani, a transmis AP. Când Lucia va împlini 18 ani, casa va fi vândută, iar banii vor fi încasaţi de ea. Tribunalul a stabilit şi că Lucia va avea dreptul la acelaşi sprijin financiar din partea lui Gibson ca şi ceilalţi şapte copii ai actorului, rezultaţi din căsătoria anterioară cu Robyn Moore.

    Anul trecut a mai existat o tentativă de încheiere a disputei dintre Mel Gibson şi Oksana Grigorieva printr-un acord financiar, estimat la 15 milioane de dolari, conform TMZ, însă Grigorieva a respins planul, apreciind că poate câştiga mai mult, având în vedere violenţele verbale şi fizice la care a fost supusă de Gibson în cursul relaţiei lor. Judecătorul le-a interzis celor doi să dea interviuri sau să publice cărţi despre relaţia lor, cunoscută prin detaliile sordide abordate în ultimii doi ani de presa de scandal.

    Violenţele lui Gibson, 55 de ani, faţă de Grigorieva, 40 de ani, au contribuit, alături de declaraţiile antisemite ale actorului, la decăderea carierei lui. Ultimul său film, “The Beaver”, care a avut premiera în martie, a fost un eşec, cu costuri de 20 de milioane de dolari şi încasări de numai un milion, potrivit The New York Times.

    Înainte de divorţul din 2009 de Robyn Moore, Mel Gibson era unul dintre cei mai bogaţi actori de la Hollywood, cu o avere estimată la circa 850 de milioane de dolari. La divorţ, Robyn Moore a încasat peste 400 de milioane de dolari, conform relatărilor de la acea vreme.

    În urmă cu câteva luni, Mel Gibson – un investitor constant în imobiliare, cu proprietăţi în Malibu, Costa Rica şi Fiji, unde deţine o insulă privată – şi-a scos la vânzare vila din Malibu pentru 14,5 milioane de dolari, după ce în 2009, în plină criză financiară, n-a reuşit s-o vândă, în condiţiile în care ceruse acelaşi preţ.

  • ATEBank îşi va mări cu 20 mil. euro participaţia la filiala din România

    ATEBank România a făcut cunoscut, la jumătatea lui august, că AGA se va reuni la 16 septembrie pentru aprobarea majorării de capital cu 84.472.000 de lei (19,98 mil. euro), ceea ce va creşte valoarea capitalului la 52,26 milioane de euro. ATEBank controlează 74,12% din ATEBank România, restul fiind deţinut de International Finance Corporation, divizie a Băncii Mondiale (15%) şi de Uniunea Naţională a Cooperaţiei Meşteşugăreşti (7,36%).

    ATEBank (Banca Agricolă a Greciei) a terminat anul trecut cu o pierdere de 438 milioane de euro, după o pierdere de 452 milioane de euro în 2009. A fost singura bancă elenă care a ratat testul european de soliditate financiară din vara lui 2010 şi una dintre cele două care l-au ratat anul acesta, cealaltă fiind Eurobank.

    Conform Autorităţii Bancare Europene, care a realizat testul de anul acesta, ATEBank ar avea nevoie de fonduri suplimentare de 713 milioane de euro ca să ajungă la rata minimă admisă de adecvare a capitalului de rang I (5%). Oficialii băncii au precizat însă că provizioanele de 750 de milioane de euro, absente din calculul rezultatelor testului, şi o emisiune de obligaţiuni convertibile de 235 de milioane de euro, planificată pentru finele lui 2012, o vor ajuta să ajunga în timp util la rata de adecvare a capitalului de 5%.

    Conform planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană, banca elenă urmează să renunţe la operaţiunile din România şi Serbia până în 2012.

  • Datoria publică a României a urcat cu aproape 14 miliarde lei în iunie şi se apropie de 40% din PIB

    În luna anterioară, datoria publică a României a depăşit pentru prima data cifra de 200 miliarde de lei. Produsul Intern Brut estimat pentru acest an este de 543,04 miliarde de lei. Pe lângă emisiunea de euronduri, echivalentul a 6,7 miliarde de lei, la creşterea datoriei publice au mai contribuit şi emisiunile de obligaţiuni de pe piaţa internă, al căror sold a crescut cu 2 miliarde de lei la 45 miliarde de lei. Totodată, împrumuturile din disponibilităţile Contului General al Trezoreriei Statului (CGTS) au urcat cu 5 miliarde de lei, la 30,5 miliarde de lei. Împrumuturile din contul general al trezoreriei sunt efectuate de obicei atunci când există un decalaj între scadenţele la tiluri de stat şi este nevoie de finanţare pe termen scurt. Ulterior, contul se reconstituie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sorin Pâslaru, ZF: Ţara îşi pierde oamenii. Cum de a ajuns România între Somalia, Jamaica, Afganistan şi Nigeria?

    Pentru cei două milioane de români plecaţi la muncă, adică o treime din forţa de muncă activă între 20 şi 40 de ani, apartenenţa la spaţiul românesc nu mai contează decât ca posibilitate de stabilire în Europa fără restricţii. E o ţară care îşi ignoră cetăţenii. A uitat de ei.

    Este dramatic cum o ţară cu un PIB per capita de 7.000 de euro, în NATO şi Uniunea Europeană, de zeci de ori mai bogată decât Somalia, Jamaica sau Afganistan şi-a pierdut semnificaţia ca organizaţie pentru cetăţenii săi.

    Apatrizi. Sunt pierduţi ca forţă de muncă, ca şi consumatori de ziare, de pastă de dinţi sau de contribuabili la buget în România. Aceasta este realitatea economiei româneşti – nu îşi poate organiza resursele pentru a-şi hrăni cetăţenii.

    Privind la aceste statistici, văzând casele părăsite din mediul rural, probabil că niciodată în istoria sa poporul român nu a mai avut o stare de dezmembrare fizică şi dezagregare naţională precum cea prin care trece acum. Inexistenţa unui proiect naţional, a unei cât de mici raze de speranţă că peste 10 ani va fi aici altceva îi doboară pe români şi în trimite la depărtare.

    Efectele se vor vedea peste ani şi vor transforma ţara. 100.000 de românce, adică 6% din populaţia feminină între 20 şi 30 de ani, au devenit soţii de italieni. Ţara îşi pierde oamenii.

    Când ungurii, cehii, chinezii, finlandezii sau chiar grecii îşi afirmă identitatea mai ales în aceste condiţii dure, românii şi-o pierd. De parcă acest proiect, al unei naţiuni, cade ca ploaia din cer şi nu este o construcţie care trebuie întreţinută.

    Românii plecaţi afară sunt explicaţia pentru lipsa de presiune pentru administraţia politică. Dacă aceşti două milioane de români, majoritatea de 30-40 de ani, ar fi fără slujbă aici, ar zbura în secunda doi cei care îşi permit astăzi să dea lecţii de reformă deşi sunt de şapte ani la putere. Mulţi se amăgesc că România ar fi în altă parte, că are istorie, că are un rol de jucat, dar realitatea din stradă arată altfel. Datele arată că infracţiunile în străinătate au ajuns o metodă de supravieţuire în masă.

    Modelul începe să semene cu cel african, în condiţiile în care ţări din America Latină au început să progreseze.

    Nu numai numărul mare de infractori în străinătate aduce cu ţări din Africa, ci şi politica marilor puteri de utilizare a liderilor locali pentru exploatarea fără niciun fel de scrupul – ecologic, financiar, de valoare istorică – a zăcămintelor naturale.

    De o săptămână, preşedintele Traian Băsescu dă mesaje peste mesaje de susţinere a unui proiect 80% privat. Este cumva preşedintele angajatul acestei companii şi nu ştim?

    Se răspândeşte tot mai mult la nivelul mediilor de putere din România un cinism la adresa românilor care nu va aduce nimic bun. Când foşti miniştri sunt plătiţi să facă lobby pentru proiecte private – de ce or mai fi având nevoie de atâta lobby şi presiuni în media dacă cei mai înalţi oficiali se declară de acord ?-, este clar modelul. Modelul este ia fiecare cât poate şi îndeasă în conturile din Elveţia. Mai târziu om mai vedea.

    Acest cinism distrugător nu va avea decât efecte de dezmembrare, nu de dezvoltare.

  • Oprescu: Voi candida independent, eu aparţin bucureştenilor

    Intrebat dacă va susţine candidaţii USL, Oprescu a răspuns că deocamdată rămâne independent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro