Banii sunt pierduti la capitolul investitii si din fondurile
acordate de Uniunea Europeana si inseamna, potrivit lui Vekarici,
ca fiecare cetatean sarb pierde in medie aproximativ 160 de euro
lunar cat timp Ratko Mladici si Goran Hadzici sunt in libertate,
desi statul aloca fonduri pentru aproximativ 10.000 de membri ai
serviciilor de securitate care ii cauta zilnic pe suspectii de
crime de razboi. Potrivit lui Vekarici, efectele se vad in ritmul
lent al privatizarilor, in accesarea limitata a fondurilor europene
si in investitiile straine.
Blog
-
Cum pierde Serbia peste un miliard de euro anual din cauza lui Ratko Mladici
-
Galerie de arta subterana la New York
Cum amenajarea unei expozitii de arta intr-un asemenea loc este
ilegala, artistii organizatori sunt zgarciti cu detaliile despre ea
si despre cum se ajunge in acel loc. Cei ce au avut ideea
Underbelly Project sunt doi artisti stradali, care si-au prezentat
proiectul sub pseudonime, Workhorse si PAC, primul dintre ei deja
consacrat in domeniu, iar celalalt cunoscut doar cititorilor de
bloguri dedicate artei urbane. Acestia au ales statia de metrou de
mult abandonata descoperita de PAC cu ajutorul unui explorator
urban, care i-a propus-o lui Workhorse, artist atras de spatiile
parasite, pentru a pastra ceva din spiritul existent inainte ca
lucrarile de arta stradala sa ajunga sa fie luate de acolo de cei
care cauta sa scoata bani de la colectionari. Odata luata hotararea
crearii galeriei, cei doi au dat sfara in tara, invitand alti
artisti stradali.Printre cei rugati sa participe la transformarea statiei abandonate
intr-o expozitie s-au numarat in special artisti americani, dar si
din alte zone ale lumii, in special din Europa. Chiar si celebrul
Banksy a fost rugat sa li se alature, dar a refuzat,
transmitandu-le ca nu doreste sa-si asume riscul. Pe lista
artistilor cunoscuti au dat curs invitatiei se numara Ron English
(cea mai recenta lucrare a lui s-a vandut pentru suma de 200.000 de
dolari), Swoon, Revok ori Patrick McNeill, care face parte dintr-o
grupare de profil in Brooklyn, Faile.Fiecare artist a avut doar patru ore la dispozitie sa-si termine
opera, nevoit sa lucreze doar cu materialele cu care venise si
neputand sa se duca sa ia altele daca i se terminau. La proiect au
luat parte in total 103 de artisti stradali, dintre care multi au
pictat direct pe peretii galeriei improvizate. -
De ce se poate amana aderarea Romaniei la Schengen
Pozitia lui nu a fost asumata oficial de Franta, iar oficialii
de la Bucuresti au facut tot posibilul sa o minimalizeze, spre
deosebire de cei de la Sofia, care au dat impresia ca ar putea sa
se obisnuiasca si cu un asemenea scenariu. Romania nu accepta insa
o asemenea posibilitate. -
BNR: Statul are nevoie de o singura institutie care sa se ocupe de fondurile europene
“E o tragedie ca avem la dispozitie 30 de miliarde de euro, bani
europeni, si Romania sta si se uita la ei ca la o vitrina, in loc
sa-i atraga si sa-i foloseasca pentru crestere economica”, a spus
Vasilescu.Cu aceeasi ocazie, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a pledat din
nou pentru politici fiscale contraciclice, afirmand ca modelul de
crestere economica accelerata, peste PIB potential (8%, in loc de
4-5% nu este sustenabil si creeaza probleme in timp, atata vreme
cat deficitul structural, independent de ciclurile economiei, a
ramas si ramane foarte dificil de redus. Din punctul lui de vedere,
cresterea economica sanatoasa se poate face numai pe baza de
investitii, pentru care resursa cea mai buna pe care Romania o are
la dispozitie sunt banii de la Uniunea Europeana.Consilierul guvernatorului a insistat pe ideea atragerii de
fonduri europene ca solutie de relansare economica mai ales in
contextul numeroaselor discutii despre o posibila iesire a Romaniei
din criza prin deprecierea leului si inflatie mai mare, discutii
sanctionate de BNR ca nerealiste si daunatoare, intrucat intretin
iluzia ca economia poate ajunge la crestere durabila prin metode
artificiale. “Cum se poate discuta despre iesirea din criza prin
inflatie mai mare, atata vreme cat Romania este deja campioana la
inflatie in Europa?”, a afirmat Adrian Vasilescu.Conform Eurostat, Romania a avut in august cea mai mare inflatie
anuala din UE, respectiv 7,6%, in timp ce media UE a coborat la 2%.
Intre timp, inflatia a continuat sa creasca, ajungand la 7,88% in
octombrie, stimulata in special de cresterea preturilor la
alimente, ca efect al majorarii TVA.In prezent, fondurile UE sunt gestionate de sapte autoritati
specifice, in timp ce derularea programelor cu finantare europeana
trece prin 75 de institutii. Guvernul are in studiu mai multe
propuneri privind o eficienta mai mare a absorbtiei fondurilor
europene, una dintre ele fiind infiintarea unei singure institutii
care sa se ocupe de aceasta, asa cum este in Polonia sau Bulgaria.
Consiliul Investitorilor Straini a avansat recent o alta varianta,
respectiv externalizarea si privatizarea administrarii banilor
europeni. -
Mugur Isarescu: Arieratele sunt mai rele decat deficitele
In opinia lui, lantul de intarzieri de plata din economie, care
a ocupat prim-planul in discutiile cu FMI si Comisia Europeana de-a
lungul ultimului an, reprezinta o “boala contagioasa” care
“denatureaza fondul economiei de piata”, respectiv disciplina
fiscala si de plati intre stat si companii. Guvernatorul a reluat
astfel afirmatia dintr-un discurs tinut vineri la Cluj, conform
careia neplata datoriilor a ajuns in Romania un “sport national” si
ca statul ar trebui sa dea un exemplu de disciplina a platilor,
daca doreste ca si companiile sa-si plateasca la randul lor
datoriile.La ultimele discutii cu FMI, misiunea Fondului a impus drept
conditie pentru acordarea urmatoarei transe de imprumut plata
arieratelor de catre stat, dupa ce a constatat ca, desi Finantele
au platit 2 miliarde de lei catre companiile furnizoare din
sanatate, s-au acumulat incepand din septembrie restante de inca un
miliard de lei. Comisia Europeana, la randul sau, si-a incheiat
foarte critic evaluarea, constatand ca “s-au realizat progrese
limitate in ceea ce priveste reducerea arieratelor in
intreprinderile de stat care realizeaza pierderi si sunt necesare
mai multe eforturi pentru a creste rata de absorbtie a fondurilor
europene prin prioritizarea proiectelor de investitii”.Conform ANAF, la sfarsitul lui septembrie, arieratele statului erau
de 1,5 miliarde de lei, in scadere de la 2 miliarde de lei la
finele lunii august. Aceste sume reprezinta insa numai restantele
de peste 90 de zile (cele care sunt monitorizate in virtutea
programului cu FMI), nu totalul sumelor restante la plata. Inca din
vara, Consiliul Fiscal, organism infiintat pentru a monitoriza
politicile fiscale si a evalua realismul acestora, a cerut ca
Guvernul sa publice restantele de plata pentru fiecare buget din
componenta bugetului general consolidat, indiferent de scadenta
lor, constatand diferenta dintre sumele inregistrate la 30 iunie ca
arierate peste 90 de zile (1,84 miliarde de lei) si totalul
datoriilor restante (4,1 miliarde de lei). Consiliul Fiscal
prevedea atunci ca Guvernul va cere FMI inca o derogare de la
calendarul platii arieratelor, ceea ce s-a si intamplat, Romania
fiind acum la a sasea cerere de derogare, pentru ca nu s-a putut
incadra in tintele negociate. -
Omar nu se grabeste. De ce l-ar aduce cineva pe Hayssam in Romania
Presedintele sirian a anuntat ca Hayssam este in inchisoare in
Siria si ca va ramane acolo pana isi va ispasi pedeapsa, dupa care,
potrivit acordului semnat zilele acestea la Bucuresti, ar putea fi
extradat si va putea fi incarcerat pentru pedeapsa de 20 de ani de
inchisoare pe care a primit-o pentru implicare in rapirea
jurnalistilor romani din 2005. -
DVD-ul saptamanii: “Plan de rezerva”
Cu destinul insa nu-i de glumit, asa ca tanara da chiar peste
Stan, un tip fermecator, inteligent si tandru, care se va dovedi
alesul inimii ei. Ce se va intampla atunci cand Stan va afla de
sarcina? Totul se va transforma intr-o comedie romantica si ne va
arata tuturor, cu mult umor, ca viata te ia de cele mai multe ori
prin surprindere. -
Summitul G20: de la “too big to fail” la SIFI
Presa a discutat mult despre presupusa lista intocmita de
Comitetul pentru Stabilitate Financiara al G20, prezidat de Mario
Draghi, guvernatorul Bancii Italiei (unul dintre candidatii la
sefia Bancii Centrale Europene), lista cuprinzand banci considerate
“institutii financiare de importanta sistemica” (SIFI), un nume mai
elegant pentru “too big to fail” (TBTF), adica acei mamuti a caror
prabusire se considera ca ar destabiliza sistemul global si al
caror regim de supraveghere la nivel international ar trebui sa fie
consolidat.Financial Times si agentiile de presa au publicat o lista cu 20
de banci, intre care Deutsche Bank, Bank of America-Merrill Lynch,
Citigroup, Goldman Sachs, RBS, ING si SocGen. Ulterior, surse ale
G20 au lamurit ca nu era vorba de un document final, ci de o lista
provizorie mai veche, si ca de mai mare importanta vor fi listele
cu SIFI decise la nivel national de statele G20, urmand ca o lista
cu “SIFI globale” sa fie definitivata abia la jumatatea lui 2011.
Intentia insa ramane – documentul final al reuniunii G20 contine o
serie de recomandari privind “masuri prudentiale” care trebuie
adoptate de autoritatile nationale in privinta grupurilor
financiare considerate SIFI (la nivel national) si G-SIFI (la nivel
global), urmand ca o evaluare a politicilor adoptate de state in
privinta supravegherii, a consolidarii si a reducerii riscului
sistemic la nivelul acestor institutii sa aiba loc pana la
sfarsitul lui 2012. -
Va place mancarea englezeasca?
Studiul intreprins de VisitBritain, institutia in ale carei
atributii intra promovarea turistica a Marii Britanii, pe 26.000 de
potentiali vizitatori din diverse tari a relevat ca, in afara de
nemti si irlandezi, care au ales din variantele de raspuns una
neutra, majoritatea celor chestionati au declarat ca si-au dorit
mereu sa incerce un mic dejun englezesc complet (oua, paine
prajita, carnaciori, bacon, rosii la gratar si eventual ciuperci),
iar printre cei mai dornici se numara rusii, brazilienii si
indienii.Respondentii din 27 dintre cele 36 de tari cuprinse in studiu
si-au aratat dezacordul fata de afirmatia “Mancarea britanica e
foarte proasta”. Printre cele 27 de tari se afla SUA, Irlanda si
Australia, care trimit anual un numar mare de turisti in Regatul
Unit.Pe de alta parte, respondentii din tari ca Germania, Franta, Spania
sau Italia, Polonia ori Belgia, si ele surse importante de turisti
pentru Marea Britanie, au fost de acord cu afirmatia ca mancarea
britanica e foarte proasta, ceea ce inseamna ca fie atractiile
turistice ale tarii depasesc cu mult inconvenientul mancarii, fie
celor veniti din aceste state le place mancarea britanica odata ce
au ocazia sa o incerce. -
Definitia iesirii din criza
“Reconstructia credibilitatii economiei romanesti ar
influenta pozitiv capacitatea noastra de a aplica masuri de
stimulare a economiei. Aceasta ar reprezenta un raspuns eficient la
efectele crizei economice. Consecintele directe ale cresterii
credibilitatii Romaniei in plan economic ar fi pozitive in primul
rand pentru ca Romania ar redeveni atractiva pentru investitia
straina. Iar sporirea investitiilor straine, la randul lor, ar
conduce la cresterea locurilor de munca si la cresterea
veniturilor”, a declarat presedintele Basescu in fata Camerelor
reunite ale Parlamentului.E adevarat, toti analistii economici vorbesc despre
instabilitatea politica drept prim risc pentru ducerea la bun
sfarsit a acordului cu FMI si inclusiv pentru eliberarea
urmatoarelor transe de credit, conditionate de o dificila adoptare
in Parlament a unui buget pe 2011 cu un deficit de 4,4% din PIB.
Insa nimeni nu pune semnul echivalentei intre terminarea actualului
acord si iesirea din criza (fie ea si criza de credibilitate),
tocmai pentru ca adoptarea celor trei legi sau taierea
investitiilor pentru incadrarea in deficitul bugetar convenit cu
FMI nu inseamna decat niste premise de igiena economica, nicidecum
reforma reala a sectorului public (cea pe care guvernul a
intarziat-o doi ani, fara ca aceasta sa impiedice acordul cu FMI sa
mearga inainte sau Fondul sa supraestimeze constant sansele
Romaniei de a iesi din recesiune in 2010) si cu atat mai putin
libertatea Guvernului de a aloca bani pentru investitii necesare
relansarii economiei. Cat despre iesirea din recesiune, aceasta e o
alta poveste, depinzand de doi factori esentiali – o redresare
economica suficient de solida in UE, de care Romania depinde prin
exporturi, si o relansare a cererii interne, pe masura ce efectele
concedierilor si ale reducerilor de salarii din sectorul bugetar se
vor fi resorbit in economie.