Acordul a fost semnat în prezenţa premierului Emil Boc şi a prim-ministrului belgian, Yves Leterme. Memorandumul stabileşte procedurile de cooperare în domeniul lucrărilor de infrastructură pentru modernizarea, reabilitarea şi extinderea infrastructurii de transport în zona Bucureşti, incluzând Gara de Nord. Boc a arătat că Gara de Nord este cea mai importantă staţie de cale ferată din cadrul sectoarelor româneşti ale coridoarelor pan-europene de transport feroviar IV şi IX şi a îndemnat oamenii de afaceri din Belgia să continue să investească în România.
Blog
-
Guvernul şi FMI au convenit să numească manageri privaţi la 15 companii de stat, în 2011 şi 2012
Conform documentului, primele companii de stat pentru care vor fi angajaţi manageri privaţi sunt Poşta Română, Tarom, CFR Marfă, Electrificare CFR, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, Electrica Furnizare, Hidroelectrica, Romarm şi Oltchim. Acelaşi document relevă că anul viitor vor fi numiţi manageri privaţi la alte şase companii, respectiv CFR, CFR Călători, Nuclearelectrica, Transgaz, Transelectrica şi Romgaz. Scrisoarea de intenţie a fost pregătită după misiunea de evaluare a FMI din iulie-august şi aprobată de Guvern la jumătatea lunii septembrie.
-
Numărul companiilor de stat cu pierderile incluse în deficitul bugetar a scăzut de la 30 la zece
La finalul misiunii de evaluare din mai-iunie, Guvernul şi FMI au stabilit să includă în calculul deficitului bugetar şi pierderile din 30 companii de stat centrale sau locale, inclusiv titluri emise de Fondul Proprietatea, societăţile fiind astfel obligate să anunţe periodic la Ministerul Finanţelor indicatorii financiari şi operaţiunile efectuate. Decizia a fost luată după ce Eurostat a anunţat că are rezerve în privinţa calităţii datelor raportate de România referitoare la deficitului bugetar de anul trecut, calculat după standardele ESA95, invocând printre cauze incertitudinea legată de impactul unor companii publice asupra deficitului.
-
Bursele din lume, în scădere puternică după anunţul Federal Reserve
Indicele Dow Jones Industrial Average a închis în scădere cu 2,49%, iar Standard & Poor’s 500 a coborât cu 2,94%, în timp ce Nasdaq Composite a pierdut 2,01%. Vânzările au accelerat, iar rulajul a crescut în ultima oră de tranzacţionare, declinul fiind condus de bănci şi companiile de asigurări. Acţiunile Bank of America au pierdut 7,5%, iar titlurile Prudential Financial au coborât cu 6,6%, în timp ce indicii celor două sectoare s-au retras cu peste 5%.
-
Federal Reserve: Economia SUA este vulnerabilă la riscuri semnificative
Banca centrală a SUA va extinde maturitatea medie a portofoliului prin achiziţionarea de titluri de Trezorerie SUA pe termen lung în valoare de 400 miliarde de dolari şi vânzarea unui volum similar de titluri pe termen scurt , a anunţat miercuri seară consiliul guvernator al Federal Reserve, transmite Bloomberg. “Este o măsură modestă. Au intrat astfel pe calea relaxării politicii monetare, însă vor deveni mai agresivi dacă vor fi convinşi că creşterea economică nu se va îmbunătăţi”, comentează Dean Maki, economist şef pentru SUA la Barclays Capital şi fost economist în cadrul Federal Reserve. Preţurile titlurilor de Trezorerie SUA cu maturitatea la 30 de ani au urcat puternic pe piaţa secundară în aşteptarea achiziţiilor de obligaţiuni pe termen lung de către banca centrală.
-
Cursul BNR a atins un nou maxim din acest an: 4,3081 lei/euro
Un nivel superior, de 4,3110 lei/euro, a fost anunţat la 6 decembrie. Cursul de joi este cu 1,79 bani mai mare faţă de cel din sesiunea de miercuri, de 4,2902 lei/euro. Pentru moneda americană, BNR a publicat un curs de referinţă de 3,1978 lei/dolar, cu 6,1 bani mai ridicat faţă de nivelul anterior, de 3,1368 lei/dolar. Leul s-a apreciat în schimb în raport cu francul elveţian, iar rata oficială a fost cu 0,95 bani mai redusă, de la 3,5130 lei/franc la 3,5035 lei/franc.
-
Misiune imposibilă pentru deficitul de anul viitor fără fonduri europene
Legea bugetului este cel mai important act al unui an fiscal, iar de construcţia acestuia depind foarte multe lucruri, inclusiv alegerile din 2012. Creşterea economică pe care va miza anul viitor Ministerul Finanţelor şi, implicit, Guvernul, este incertă, plaja estimărilor privind creşterea PIB fiind destul de mare. În timp ce Comisia Naţională de Prognoză se pregăteşte să taie estimarea privind creşterea economică din 2012 spre 2,5-3,2% de la 3,5-4%, preşedintele Traian Băsescu recomandă guvernului construcţia bugetului pe o ipoteză de creştere a PIB de 2 – 2,5%. Deşi 2012 se profila până acum ca fiind mai bun decât 2011, acum unii bancheri internaţionali anticipează un avans al PIB de doar 1%, adică o creştere economică mai slabă decât în acest an.
-
Guvernul elen a adoptat noi măsuri de austeritate pentru a evita intrarea în încetare de plăţi
Executivul de la Atena va aplica noi reduceri ale pensiilor care depăşesc 1.200 de euro, va introduce şomajul tehnic pentru 30.000 de salariaţi din sectorul public, până la sfârşitul acestui an, şi va coborî pragul minim de impozitare de la 8.000 de euro pe an la 5.000 de euro pe an.
De asemenea, programul de privatizare va fi accelerat. Purtătorul de cuvânt al guvernului, Ilias Mossialos, a declarat că măsurile adoptate vor permite Greciei să respecte termenii acordului de susţinere financiară până în 2014, potrivit Reuters.
