Blog

  • Cum arată prima gheată de fotbal cu ”creier”

    Gheata adizero f50 prezintă o cavitate în talpă pentru senzorul de viteză miCoach Speed Sensor. Aceasta captează mişcările la 360° şi măsoară indicatorii cheie în performanţă, inclusiv viteza, viteza medie (înregistrată în fiecare secundă), viteza maximă (înregistrată la fiecare cinci secunde), numărul de sprinturi, distanţa, distanţa la cele mai mari niveluri de intensitate şi de timp şi numărul de pasi. Până la şapte ore de informaţii din timpul jocului sau antrenamentului sunt stocate în memoria internă şi pot fi apoi transmise wireless către tableta, PC-ul sau MAC-ul utilizatorului.

    “Lucrăm la dezvoltarea unei ghete inteligente de ceva timp şi ceea ce am produs va revoluţiona industria fotbalului. Ce este unic la aceasta gheată este faptul că, pentru prima dată, le va permite utilizatorilor să se compare cu unii dintre cei mai buni jucători din lume”, spune vicepreşedinte adidas Global Fotbal, Markus Baumann.

  • Infograficul săptămânii: Harta bogăţiilor minerale HI-RES

    La 13 ianuarie, agenţia Standard and Poor’s a retrogradat de la AAA la AA+ o serie de ţări din zona euro – Franţa, Austria, Malta, Slovacia, Slovenia. Pe continent au mai rămas astfel doar cinci ţări – Germania, Olanda, Finlanda, Luxemburg şi Elveţia – care şi-au păstrat calificativul maxim AAA din partea tuturor celor trei mari agenţii.

  • Citeşte în noul număr din BUSINESS Magazin

    COVER STORY: Manager străin vs. Manager român

    Despre români se spune că sunt oameni primitori, inventivi, descurcăreţi şi inteligenţi. Sunt însă şi cei mai buni lideri? Numărul mare de expaţi aflaţi la conducerea celor mai importante companii din românia arată că gena conducerii nu a fost inventată la noi. De la carol i până la şefii de acum ai giganţilor din economie, am avut în permanenţă nevoie de pumnul de fier din mănuşa de catifea occidentală.

    RETAIL: Brandurile de lux la mare preţ

    AUTO: Ce puteţi recupera din taxa auto?

    CONSUM: Frigul a scos oamenii din case şi i-a dus în magazine

    REPORTAJ: Călătorie cu maşina timpului

    BUSINESS Magazin este revista de business care, într-o manieră clară şi accesibilă, prezintă evenimentele cu adevărat relevante din mediul de afaceri din România şi din lume. De şase ani, evenimentele ce au impact asupra economiei şi mediului de afaceri românesc sunt reflectate cu acurateţe în analizele BUSINESS Magazin, iar premiile obţinute în aceşti ani sunt o recunoaştere a valorii brandului BM. BUSINESS Magazin apare lunea şi poate fi cumpărată de la centrele de difuzare a presei, la preţul de 4,9 lei.

  • Cum vă pregătiţi de Ziua Îndrăgostiţilor?

    Fie că este vorba de site-urile de reduceri, restaurante, magazine sau florării, toţi vânzătorii pun pe tarabe “super oferte de sezon”. Şi producătorii pun pe rafturile magazinelor produce ce fac trimitere Valentine’s Day – de la inimioare şi baloane în formă de inimă, până la dulciuri sau felicitări.

    Reţeaua de hipermarketuri real, de pildă, pregăteşte organizarea unui eveniment ce incluce “Supertombola Iubirii”, în perioada 9 – 14 februarie inclusiv, în fiecare dintre magazinele participante. Mecanismul promoţiei este următorul: toate cumpărăturile în valoare totală de peste 100 de lei oferă posibilitatea participării la această tombolă, la care se poate câştiga unul dintre cele 24 de premii în valoare de câte 600 de lei fiecare.

    Tragerea la sorţi a premiilor va avea loc pe 15 februarie, iar regulamentul tombolei este disponibil în toate magazinele participante şi pe websiteul companiei.

    Pentru toate cumpărăturile de peste 50 de lei, clienţii magazinelor real pot beneficia de serviciul gratuit de împachetare a cadourilor, la standurile special amenajate după casele de marcat. Pentru orice bon de cumpărături de peste 200 de lei, clientul va primi o felicitare dedicată Zilei îndrăgostiţilor.

  • Directorul uzinei Dacia de la Tanger: Atuurile sunt proximitatea portului şi bazinul forţei de muncă

    Potrivit oficialului de origine turcă, mare parte din producţia vehiculelor de la Tanger se adresează exportului, iar poziţia geostrategică a portului, cu ieşire la Oceanul Atlantic şi Marea Mediterană, facilitează accesul rapid către marile pieţe europene, dar şi către Africa şi America de Sud, pieţe tradiţionale pentru grupul Renault.

    Uzina, situată la circa 30 de kilometri de ţărm, este legată de portul Tanger printr-o autostradă cu două benzi pe sens şi de o linie de cale ferată, ambele construite de statul marocan pentru atragerea investitorului francez. Totodată, Renault şi statul marocan au înfiinţat la Tanger un institut de formare în industria auto pentru pregătirea angajaţilor, finanţat în totalitate de autorităţile locale.

    La Tanger, Renault va produce modelele Dacia Lodgy, dar şi o utilitară de mici dimensiuni care va fi anunţată ulterior. Momentan, nu se cunoaşte momentul în care Nissan va produce pe linia noii uzine.

    Alianţa Renault-Nissan a inaugurat, joi, uzina de autovehicule de la Tanger, o investiţie totală de un miliard de euro, unde va produce din 2012 modelul Dacia Lodgy. Potrivit oficialilor francezi, uzina va angaja peste 6.000 de oameni până în 2015. Salariul mediu al unui angajat din uzina Renault-Nissan din Maroc, care va produce şi modelul Dacia Lodgy, se va situa în jurul pragului de 250 de euro.

    Grupul Renault-Nissan mai deţine o fabrică în Maroc, la Casablanca, unde produce modelele Kangoo VP, Kangoo VU, Logan şi Sandero.

    Răzvan Mureşan, razvan.muresan@businessmagazin.ro

  • Un angajat Dacia din Maroc câştigă de două ori mai puţin faţă de cel din România

    Prin comparaţie, salariul mediu al unui angajat din uzinele Dacia din România ajunge la 2.000 de lei (circa 500 de euro), venitul mediu putând urca înspre 800 de euro, dacă se adaugă sporurile şi plata orelor suplimentare, creşterea din ultimii patru ani fiind de 70%.


    20% dintre angajaţii uzinei de la Tanger vor fi femei, potrivit estimărilor penru anul 2015. Considerentele religioase îngreunează accesul femeilor din Maroc în piaţa muncii, media naţională a angajaţilor de sex feminin fiind de 10%.

    Renault şi statul marocan au înfiinţat la Tanger un institut de formare în industria auto pentru pregătirea angajaţilor, finanţat în totalitate de autorităţile locale. “Graţie angajamentului Renault şi al partenerilor săi şi cu susţinerea fără rezerve a guvernului marocan, uzina de la Tanger va deveni un punct de referinţă în industria globală de automobile”, a declarat Carlos Ghosn, preşedintele alianţei Renault-Nissan.

    Oficialii Renault au ţinut să menţioneze că cei mai mulţi dintre angajaţii noii uzine au beneficiat de pregătire intensivă pentru dobândirea de competenţe, iar investiţia în programele de instruire este o altă modalitate de stimulare a personalului.

    Alianţa Renault-Nissan a inaugurat, joi, uzina de autovehicule de la Tanger, o investiţie totală de un miliard de euro, unde va produce din 2012 modelul Dacia Lodgy. Potrivit oficialilor francezi, uzina va angaja peste 6.000 de oameni până în 2015.

    Răzvan Mureşan, razvan.muresan@businessmagazin.ro

  • Volumul primelor subscrise de ING Asigurări de Viaţă, în creştere cu 2% în 2011

    Interesul clienţilor pentru produse mai simple şi soluţii de diminuare a riscurilor, pe fondul volatilităţii pieţei de capital, a continuat şi în 2011, generând un apetit sporit pentru produsele tradiţionale, care oferă protecţie şi randamente garantate. Astfel, în vânzările noi din 2011 ale ING Asigurări de Viaţă acest tip de contracte a reprezentat 67% din numarul total de poliţe subscrise.
    Atât resursele mobilizate, cât şi nivelul de protecţie pentru poliţele de viaţă încheiate la ING au crescut: prima brută medie pentru contractele încheiate în 2011 a fost de 1.594 lei, cu 6% mai mare ca în 2010, iar suma asigurată medie pentru portofoliul de asigurări noi din 2011 a ajuns la 47.194 lei, în creştere cu 7% faţă de anul precedent.

    În acelaşi timp, valoarea beneficiilor plătite clienţilor de ING în 2011 pentru evenimente asigurate şi contracte ajunse la maturitate a fost de 63,2 milioane lei, cu peste 18% mai mare faţă de anul precedent (când s-a situat la nivelul de 53,4 milioane lei).

    Marja de solvabilitate disponibilă a ING Asigurări de Viaţă este de 1,65 faţă de nivelul minim cerut de lege de 1, iar coeficientul de lichiditate este de 4,69 comparativ cu nivelul minim cerut.”2011 a continuat să fie un an cu provocări, dificultăţile apărute pe plan european încetinind revigorarea economică. Totuşi, stabilizarea la nivel macro şi îmbunătăţirea uşoară a perspectivelor au avut un impact pozitiv asupra încrederii consumatorilor şi a resurselor alocate de aceştia obiectivelor de protecţie financiară şi de economisire. Creşterea cu peste 30% a numărului de clienţi care s-au întors la ING în 2011, încheind o asigurare de viaţă nouă, revenirea ratei de reziliere la nivelul de dinaintea crizei, din 2008, şi majorarea resurselor mobilizate pentru asigurările încheiate sunt semnale în acest sens”, declară Cornelia Aurelia Coman, director general ING Asigurări de Viaţă.

    Asigurari de viata

    2011

    2010

    Active financiare in administrare (mld. RON)

    2,1

    1,99

    Prime brute subscrise (mil. RON)

    554,42

    543,41

    Beneficii platite pentru pentru evenimente asigurate si contracte ajunse la maturitate in perioada de raportare (mil. RON)

    63,20

    53,41

    Prima bruta anualizata medie pentru contractele incheiate in perioada de raportare (RON)

    1.594

    1.500

    Suma asigurata medie per contract incheiat in perioada de raportare (RON)

    47.194

    44.112

    Pensii facultative – Pilon 3

    Active nete (mil. RON)

    ING Activ

    52,11

    43,33

    ING Optim

    147,82

    104,74

    Numar de participanti

    ING Activ

    26.802

    23.863

    ING Optim

    76.624

    63.004

    Pensii obligatorii – Pilon 2

    Active nete (mil. RON)

    2,46

    1,7

    Participanti (mil.)

    1,69

    1,65

    Conturi goale (%)

    3,5

    4,3

    Fondurile ING de pensii facultative au depăşit 100.000 de participanţi în 2011; 40% din persoanele care şi-au făcut o pensie facultativă au ales ING.Cele două fonduri facultative din administrarea ING – ING Activ şi ING Optim – însumau 103.426 de participanţi la sfârşitul anului 2011, în creştere cu circa 19% faţă de anul precedent (sursa: CSSPP).La aceeaşi dată, valoarea activelor nete aferente celor două fonduri ale ING era de 199,93 milioane lei, în creştere cu 35% faţă de 2010. Astfel, la finele lunii decembrie 2011, ING Asigurări de Viaţă deţinea pe piaţa Pilonului III o cotă cumulată, în funcţie de active, de 45,89% (sursa: CSSPP).
    În ceea ce priveşte sumele alocate de participantţ în fondurile de pensii facultative, contribuţia medie la fondul ING Activ în 2011 a fost de 89 lei (în creştere cu peste 22% faţă de anul precedent), iar la ING Optim de 96 leo (plus 27% faţă de 2010).

    La nivelul lunii decembrie 2011, rata de rentabilitate anualizată pentru ultimele 24 de luni a fost de 4,55% pentru ING Activ(1), fond din categoria celor cu grad de risc ridicat ce presupun o volatilitate mai crescută în contextul unei expuneri mai mari pe piaţa de capital, şi de 6,31% pentru ING Optim(1), fond din categoria celor cu grad de risc mediu (sursa: CSSPP).

  • Avantajul unei diplome în plus

    “Angajatorii caută, în general, oameni cu un CV cât mai stufos şi foarte mulţi se uită la studiile candidaţilor, dacă au sau nu diplome de MBA sau EMBA şi în funcţie de aceste criterii fac o primă selecţie. Din acel punct încolo, angajaţii trebuie să demonstreze că pot şi practica foarte bine”, spune profesorul Bodo Schlegelmilch, decanul WU Executive Academy, programul de EMBA al Universităţii din Viena, prezent şi în România. Într-adevăr, la conducerea companiilor de pe piaţa locală, fie că este vorba despre prima linie de management sau despre middle manageri, numărul celor care au o diplomă de MBA sau EMBA creşte de la an la an. Cu o oarecare domolire a ritmului în ultimii patru ani din cauza costurilor destul de mari pe care le presupune participarea la cursuri, tendinţa rămâne însă actuală.

    Până în 2008, aproape în exclusivitate cheltuielile erau suportate de companii, care ofereau angajaţilor un MBA sub formă de beneficiu extra-salarial sau instrument de motivare profesională. Din 2008 încoace, au început să apară cursanţi care făceau pe cont propriu această investiţie în dezvoltarea lor profesională sau ajungeau la un compromis împreună cu angajatorul şi împărţeau costurile. “În momentul de faţă, o treime din cursanţi plătesc programul din propriul buzunar, iar restul sunt sponsorizaţi de companiile pentru care lucrează. Acest lucru este valabil pentru România, dar în Germania şi Austria raportul este invers”, subliniază Schlegelmilch.

    Pentru cei care vor să cuantifice exact cum anume şi în cât timp se amortizează investiţia, datele sunt destul de clare. Pentru început, trebuie să plătească 35.000 de euro pentru cele 14 luni în care vor urma programul de EMBA. Dintre cei care termină, aproximativ 35% ajung în funcţii de top management, adică preşedinte, CEO, managing director sau membru în consilii de supraveghere, în condiţiile în care în momentul începerii programului doar 20% ocupă o astfel de poziţie. Apoi, statisticile celor de la WU arată că peste 25% dintre absolvenţi primesc o mărire salarială de 50%, iar 7% chiar o dublare a venitului lunar. Financial Times, care face o monitorizare constantă a programelor de MBA şi EMBA, mai prezintă o cifră: în medie, absolvenţii au un salariu de 112.000 de euro pe an, adică peste 9.000 de euro pe lună.

    Schlegelmilch crede că dincolo de motivare şi dorinţa de a avea angajaţi mai bine pregătiţi, companiile oferă MBA-uri şi EMBA-uri şi dintr-o altă raţiune. “Este în interesul multinaţionalelor să aibă pe plan local oameni bine pregătiţi, care să-i înlocuiască pe expaţi pentru că managerii locali au avantajul expertizei locale, sunt familiarizaţi cu piaţa şi asta contează mult.”

    În momentul de faţă, cele mai căutate sunt MBA-urile specializate, care urmăresc competenţele adaptate unei industrii anume şi mai puţin cunoştinţele generale de business. 33% dintre cursanţii WU Executive Academy urmează cursurile unui MBA specializat în domeniul financiar. 15% vor să se specializeze în IT, 9% în retail, 7% în industrie şi 6% în industria bunurilor de larg consum şi energie. Cel din urmă este, de altfel, şi cel mai scump, costul celor 14 luni de program ajungând la 45.000 de euro.

    Cei care se înscriu într-o astfel de cursă, pe care mulţi ar numi-o “nebună”, sunt întotdeauna oameni care se află într-un moment important al carierei lor şi care cunosc în detaliu lumea de business. Majoritatea au circa 13 ani de experienţă în domeniul în care lucrează, au o vârstă medie de 36-37 de ani, iar trei din zece cursanţi sunt femei.

  • “Loganizarea”, un nou cuvânt inventat de sindicaliştii francezi, supăraţi că Renault va produce Dacia la fabrica uriaşă de maşini low-cost din Maroc

    Uzina Dacia din România livrează automobile pe 47 de pieţe din Europa şi regiunea Mediteranei, în timp ce fabrica din Tanger ar fi trebuit să aprovizioneze regiunea Africii, dar şi alte zone mai îndepărtate, potrivit AFP.

    Deschiderea fabricii din Maroc nu se face în detrimentul Franţei, a afirmat directorul general al Renault, Carlos Ghosn, în timpul ceremoniei, la care a participat şi regele Marocului, Mohammed al VI-lea.

    Fabrica din Tanger a atras critici puternice în Franţa din cauza declinului constant al producţiei grupului în ţara de origine. Capacitatea fabricii se va situa în primă fază la 150.000-170.000 de unităţi, cu o singură linie de producţie, şi circa 6.000 de angajaţi. Cutiile de viteze şi motoarele, precum şi alte componente, vor fi importate din Franţa, Spania şi România.

    “Nu este ceva făcut pe seama Franţei şi din contră va da de lucru în Franţa centrelor de inginerie, fabricilor de motoare şi furnizorilor. În acelaşi timp alocăm în Franţa producţie cu valoare adăugată mai ridicată, precum maşini electrice sau baterii”, a spus el.

    Producţia uzinei din Maroc face parte din categoria “low-cost”, astfel că grupul a fost nevoit să caute o ţară cu forţă de muncă suficientă, calificată, şi costuri competitive.

    Amplasarea unei astfel de fabrici în Europa de Vest şi mai ales în Franţa ar fi fost imposibilă, a spus el. Ghosn a subliniat de asemenea, că între Renault şi subsidiara Dacia a grupului nu există concurenţă.

    Europa va fi o importantă piaţă de desfacere pentru autovehiculele produse de Renault în Maroc, a declarat, directorul fabricii, Tunç Basegmez.

    “În primă fază, clienţii noştri importanţi vor fi ţările din Europa”, a spus Basegnec înaintea cremoniei de deschidere, adăugând că fabrica va ajunge eventual la o producţie de până la 400.000 de maşini “low cost”.

    Fabrica este situată în zona liberă din Melloussa, la 30 de kilometri de portul Tanger Med.

    “Este aproape de Europa, în Africa şi aproape de Orientul Mijlociu”, a spus el.

    Fabrica din Maroc va produce monovolumul Lodgy, care va fi urmat de un vehicul utilitar şi de un altul, ţinut încă secret, potrivit AFP. Renault beneficiază de mai multe avantaje ca urmare a amplasării fabricii într-o zonă liberă, între care scutire de taxa pe companii cinci ani şi un nivel redus ulterior, lipsa unei taxe de export şi formalităţi vamale acclerate.

    Lodgy, care va fi produs în Maroc, benficiază de succesul surprinzător al asutovehiculelor Dacia, fabricate în România, scrie Reuters. Modelul Logan din 2004 a avut mai mult succes în Europa decât în multe din ţările cărora a fost destinat iniţial, precum India. Între timp, Dacia Duster a devenit, de asemenea un succes în Franţa, potrivit Reuters.

    “Vedem această fabrică (din Maroc, n.r.) ca o dezvoltare periculoasă. Aceste vehicule sunt de fapt modele Scenic şi Kangoo «Loganizate». Vor lovi cu siguranţă în cota de piaţă a Renault”, a declarat Fabien Gache, un purtător de cuvânt al sindicatului dominant din Franţa, CGT.

    Autovehiculele produse în Maroc vor concura modele ale rivalilor, precum un vehicul comercial uşor fabricat de Fiat şi PSA în Turcia, a declarat Jean-Christophe Kugle, care supraveghează regiunea Euromed pentru Renault.

    Renault beneficiază însă şi de salariile din Maroc, mai scăzute decât cele din România, a explicat Kugler. În Maroc salariul mediu va fi de 250 de euro, faţă de 450 de euro în România.

    Oficialul Renault a recunoscut îngrijorarea cauzată, dar consideră “foarte importantă menţinerea competitivităţii fabricilor prin punerea lor în concurenţă”.

    Pe lângă România, Renault mai fabrică maşini low-cost în India, Africa de Sud, Iran, Brazilia, Rusia şi Columbia, pentru pieţele locale.

  • Băsescu a semnat decretul de numire în funcţie pentru Cabinetul Ungureanu

    “Preşedintele României, Traian Băsescu, a semnat joi, 09 februarie a.c., Decretul pentru numirea Guvernului României, în următoarea componenţă: Mihai-Răzvan Ungureanu, Prim-Ministru; Markó Béla,Viceprim-Ministru; Gabriel Berca, Ministrul Administraţiei şi Internelor; Bogdan Alexandru Drăgoi, Ministrul Finanţelor Publice; Lucian Nicolae Bode, Ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri; Cristian Diaconescu, Ministrul Afacerilor Externe; Alexandru Nazare, Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii; Borbély Laszló, Ministrul Mediului şi Pădurilor; Cristian Petrescu, Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului; Gabriel Oprea

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro