Blog

  • Preda: Loc la dreapta PDL nu e decât pentru formaţiuni ultraconservatoare şi fundamentalişti religioşi

    “Loc la dreapta PDL nu e decât pentru formaţiuni ultraconservatoare, y compris pentru fundamentalişti religioşi. Mă tem că acest loc nu reprezintă azi mai mult de 3-4 procente, adică mai puţin decât actualul prag electoral”, afirmă Preda, referindu-se la proiectul formaţiunii Noua Republică, condusă de teologul Mihail Neamţu şi susţinut de fostul ministru Sebastian Lăzăroiu, caracterizat de Preda drept “un sociolog din ce în ce mai angajat, dar fără de partid”.

    Ca să evite pierderea de viteză electorală de pe urma căreia ar câştiga formaţiuni situate şi mai la dreapta PDL, aşa cum este Noua Republică, PDL trebuie să-şi asume însă “o parte esenţială a dreptei, cea care a fost abandonată de PNL atunci când acest partid a ales să se arunce în braţele stângii”, consideră Preda.

    În opinia lui, cele cinci idei liberale sunt următoarele: politicienii slujesc cetăţeanul, nu statul; sectorul privat şi cel public au o demnitate egală; scopul ultim al politicilor trebuie să fie creşterea economică, nu diminuarea deficitului public; funcţia esenţială a statului este protecţia vieţii, bunurilor şi libertăţilor individuale; moderaţia, capacitatea de a discuta cu ceilalţi parteneri politici, e soluţia ieşirii din izolare.

    “Statul trebuie să producă protecţie, de la previzibilitatea de care au nevoie actorii economici la compasiunea pentru actorii neeconomici lipsiţi de resurse. Doar ignoranţii pot crede că, în faţa crizei, statul trebuie să demisioneze. Lumea modernă e strâns legată de rafinarea modalităţilor protecţiei”, afirmă Preda.

  • 73 de kilograme minereu de uraniu au dispărut dintr-un depozit din judeţul Bihor

    Potrivit publicaţiei Bihoreanul, dispariţia materialului radioactiv, păstrat în opt tuburi metalice speciale, lungi de 3,5 metri şi având un diametru de doi ţoli (5,08 centimetri), depuse într-un depozit din beton din zona industrială a oraşului, a fost descoperită miercurea trecută, însă incidentul nu a fost anunţat de către autorităţi.

    Cazul este cercetat în prezent de Serviciul Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase al Poliţiei Judeţene Bihor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care au fost ultimele cuvinte ale lui Steve Jobs. Mărturia emoţionantă a surorii sale

    “Ultimele cuvinte ale lui Steve au fost monosilabice, repetate de trei ori”, a mărturisit Mona Simpson (54 de ani), informează Daily Mail.

    “Înainte de a ne părăsi, s-a uitat la sora sa Patty, apoi pentru mai mult timp la copiii săi, la partenera sa de viaţă, Laurene, şi a spus ultimele cuvinte, monosilabice, pe care le-a repetat de trei ori”, a povestit aceasta. Ultimele cuvinte ale lui Jobs au fost: “Oh wow. Oh wow.Oh wow”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • MAE: România s-a abţinut la votul legat de aderarea Palestinei la UNESCO

    Precizarea a fost transmisă de MAE, marţi, după ce site-ul postului Radio Netherlands a relatat, luni, că România s-a pronunţat împotriva admiterii “Palestinei” în UNESCO, în cadrul votului derulat luni la Paris, în Conferinţa Generală a UNESCO.

    “România a votat «abţinere» pentru că nu consideră că acum este un moment potrivit pentru demersul palestinian. Prioritatea în acest moment a celor două părţi şi a comunităţii internaţionale ar trebui să fie reluarea negocierilor directe. România consideră că o agenţie specializată din sistemul ONU, precum UNESCO, ar fi trebuit să amâne pronunţarea în această chestiune, în timp ce tema se află în analiza Consiliului de Securitate al ONU, care este unul dintre organele decizionale principale ale organizaţiei mondiale şi, totodată, principal responsabil în menţinerea păcii şi securităţii internaţionale”, menţionează MAE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • “Nemuritorii 3D: Razboilul Zeilor”, din 11 noiembrie pe ecrane (GALERIE FOTO)

    Lupta mitica intre zei si titani a luat sfarsit de ani intregi, dar sangerosul rege Hyperion (Mickey Rourke) declara din nou razboi umanitatii. Impreuna cu armata lui de ucigasi herakliti devasteaza Grecia in cautarea unei arme demult pierdute: Arcul lui Epirus, despre care se spune ca a fost faurit de insusi Ares, zeul razboiului. Cu invincibilul arc, regele va putea sa elibereze titanii incarcerati in Tartar, sa detroneze zeii din Olimp si sa devina stapanul incontestabil al lumii.

    Cu o eficienta nemiloasa, Hyperion si legiunea sa distrug totul in cale si pare ca nimic nu va impiedica succesul misiunii crudului rege titan. Legile antice interzic zeilor sa intervina in conflictul dintre oameni si titani, astfel ca nu pot decat sa asiste neputinciosi la propriul sfarsit. Dar Zeus (Luke Evans) are un plan: el il alege in secret pe Tezeu (Henry Cavill), un simplu pietrar, care jura sa razbune moartea mamei sale, ucisa intr-unul dintre raidurile lui Hyperion.

    Cand Tezeu o intalneste pe Phaedra (Freida Pinto), Oracolul, viziunele ingrijoratoare ale acesteia o conving ca el este omul potrivit pentru a pune capat dezastrului. Cu ajutorul ei, Tezeu aduna o mica banda de proscrisi si pleaca pentru a-si indeplini destinul, in incercarea disperata de a salva viitorul zeilor si al oamenilor.

    Titlul original: Immortals 3D
    Gen: 3D, actiune, fantastic
    Regia: Tarsem Singh
    Scenariul: Charley Parlapanides, Vlas Parlapanides
    Producatori: Mark Canton, Ryan Kavanaugh, Gianni Nunnari
    Distributia: Henry Cavill, Mickey Rourke, Stephen Dorff, John Hurt, Kellan Lutz, Luke Evans, Freida Pinto
    Casa de productie: Relativity Media

  • Volksbank România, preluată de o societate cu răspundere limitată din Austria

    Transferul participaţiilor a avut loc la 21 octombrie, odată cu înregistrarea noii structuri a acţionariatului în Registrul Acţionarilor. Transferul a fost aprobat în prealabil de autorităţile de supraveghere din Austria şi România.

    “Schimbarea la nivelul acţionariatului nu afectează în niciun fel operaţiunile băncii. Volksbank România îşi va derula activitatea în aceleaşi condiţii ca şi până acum”, declară Johann Lurf, preşedintele Volksbank România.

    VBI Beteiligungs GmbH are aceeaşi structură a acţionariatului ca Volksbank International: Österreichische Volksbanken-Aktiengesellschaft (OVAG) este acţionarul majoritar, cu o participaţie de 51%, iar băncile cooperative DZ BANK AG / WGZ BANK AG din Germania şi Banque Populaire Caisse d’Epargne (BPCE) din Franţia deţin câte 24,5 % din VBI Beteiligungs GmbH. Noua structură a acţionariatului Volksbank România este: VBI Beteiligungs GmbH (99,34%), EM.RO Popolare (0,33%), Banca Popolare di Vicenza (0,33%).

    În luna septembrie, Sberbank a anunţat semnarea unui acord cu acţionarii Volksbank International pentru preluarea a 100% din Volksbank International. Volksbank Romania nu a făcut obiectul tranzacţiei. În acord cu majoritatea acţionarilor, s-a decis ca Volksbank România să fie repoziţionată pe piaţa locală.

    Volksbank International, entitatea sub care se derulau operaţiunile internaţionale ale grupul financiar OVAG, ajunsese în 2010, la o reţea de 547 de unităţi bancare operate de filialele din nouă state central- şi est-europene, cu active totale de 13,7 miliarde de euro. Volksbank România este a şasea bancă din sistem, cu active de 4,7 miliarde de euro. Începând din 2010, strategia băncii s-a modificat, iar Volksbank România este în curs de repoziţionare, ca bancă universală, care acordă egală atenţie activităţilor de economisire şi celor de creditare şi se adresează atât clienţilor companii, cât şi clienţilor persoane fizice.

    Grupul austriac este al doilea care procedează astfel cu o bancă din România, după Erste, care a transferat în 2009, din raţiuni fiscale, pachetul deţinut la BCR în proprietatea legală a două vehicule speciale – EGB Ceps Holding GmbH şi EGB Ceps Beteilungen GmbH.

    Volksbank România, deţinută de Volksbank International AG, divizia est-europeană a grupului austriac Österreichische Volksbanken-AG, a avut profit de 1,3 mil. euro după primele opt luni ale anului, conform standardelor contabile internaţionale, în timp ce după standardele contabile româneşti a consemnat o pierdere de 9 mil. euro. La sfârşitul lui iulie, activele Volksbank România se ridicau la 4,8 miliarde de euro. Banca are acum 140 de sucursale, faţă de 182 la sfârşitul anului trecut.

  • Directorul Centrului de Cercetări Demografice: Dacă ţările dezvoltate nu vor renunţa la o parte din bogăţie şi confort, preţul va fi greu de bănuit

    BUSINESS Magazin : A ajuns planeta la limita tolerantei?
    Vasile Gheţău : Cu mentinerea actualelor caracteristici ale dezvoltarii economice mondiale, Terra se apropie de unele limite ale bogatiilor si resurselor sale cunoscute pana acum – apa, resurse forestiere, pamant arabil, combustibil fosil si altele . Marea provocare a unei populatii de 7 miliarde astazi si, mai ales, de 9-10 miliarde la mijlocul secolului, este tocmai asigurarea nevoilor populatiei protejand insa echilibrul complex al naturii, care face viata posibila pe Terra. Expertii Fondului ONU pentru Populatie afirma fara echivoc : « …tarile bogate consuma resursele intr-un ritm pe care natura nu il poate sustine pentru intreaga umanitate. »

    BUSINESS Magazin: Cum vedeti nasterea cetateanului cu numarul 7 miliarde in contextul economic mondial din prezent?
    V.G. : Atingerea unei populatii mondiale de 7 miliarde de locuitori la sfarsitul acestei luni este, fara indoiala, un mare eveniment pentru umanitate. Chiar daca el este apreciat in mod diferit de organizatii internationale guvernamentale si neguvernamentale, de oameni politici si de specialisti, se degaja insa un anumit consens in a vedea in eveniment o provocare si o oportunitate. Nu trebuie uitat faptul ca populatia globului a crescut intr-un ritm nemaiintalnit dupa mijlocul anilor 1970, de la 4 la 7 miliarde, un nou miliard adaugandu-se la fiecare 13 ani ! Aceasta veritabila explozie a fost posibila gratie progresului economic, social si cultural pe care omenirea l-a inregistrat in cea de-a doua jumatte a secolului trecut si in deceniul de inceput al acestui secol si – in mod particular – datorita contributiei remarcabile a medicinii, a tehnologiilor medicale. Populatia mondiala creste in ultimele 3-4 decenii cu 80 de milioane de locuitori in fiecare an iar o privire rapida asupra distributiei geografice a acestei cresteri releva o realitate teribila : 97% din crestere are loc in tarile mai putin dezvoltate. Daca la aceste date le alaturam pe cele publicate recent de Fondul ONU pentru Populatie (UNFPA) – 925 de milioane de locuitori sufera de foame, aproape 900 de milioane nu au acces la apa potabila, avem imaginea dramatica a cresterii populatiei mondiale intr-o lume caracterizata prin imense decalaje si disparitati economice si sociale, cladita pe o anumita ordine si anumite reguli.

    BUSINESS Magazin : In ce masura se leaga actuala criza mondiala de explozia demografica din ultimul secol?
    V.G. : Personal, nu vad o legatura de tip cauza-efect. Criza loveste acea parte a populatiei mondiale care a avut o crestere demografica modesta in ultimele decenii si, in particular, o Europa a carei populatie nu mai creste si care se va inscrie in mai putin de doua decenii pe o panta descendenta ferma, dupa cum o arata recenta Serie 2010 a Prognozelor Diviziei de Populatie ONU. Explozia demografica a avut si are loc in tari in curs de dezvoltare, care au alimentat lumea dezvoltata cu forta de munca pe care aceasta lume nu o putea asigura prin proprie crestere demografica.

    BUSINESS Magazin : In ce masura sunt resursele alimentare/energetice suficiente pentru a asigura supravietuirea a sapte miliarde de oameni si la ce tendinte va asteptati in viitor?
    V.G. : Resursele alimentare si energetice ar putea asigura securitatea alimentara si nevoile de energie ale celor 7 miliarde de locuitori daca productia nu ar scadea si daca tarile dezvoltate vor accepta a diminuare a consumului propriilor locuitori, ceea ce este greu de admis ca se va intampla. In materie de energie, noi forme ale acesteia este de asteptat sa apara. Oricum am privi insa lucrurile, continuarea cresterii populatiei mondiale in ritmul actual va accentua prapastia dintre tarile dezvoltate si cele mai putin dezvoltate.

  • Facturile Orange se pot plăti prin bancomatele Raiffeisen

    Pentru a face o plata la bancomat, clienţii băncii au nevoie doar de cardul lor de debit sau de credit şi de detaliile de plată (codul de abonat şi suma). Dovada plăţii poate fi obţinută pe loc, prin chitanţa eliberată la bancomat.

    În prima jumătate a anului, plăţile cu cardul la comercianţi au crescut cu peste 22% faţă de iunie 2010. Aproximativ 90% dintre clienţii băncii consideră că unul dintre punctele forte ale acesteia sunt canalele alternative de tranzacţionare, iar 80% apreciază funcţionalităţile oferite de bancomatele Raiffeisen Bank, susţin reprezentanţii băncii.

    În prezent, Raiffeisen Bank are în portofoliu aproximativ 1,7 milioane de carduri emise, dintre care peste 350.000 sunt carduri de cumpărături. Reţeaua de bancomate a băncii cuprinde 1.100 de ATM-uri, disponibile non-stop.

    Banca pune la dispozitia posesorilor de card de debit mai multe canale electronice de acces la serviciile şi produsele sale: Internet banking (Raiffeisen Online), phone banking (Raiffeisen Direct), mobile banking (myBanking) sau plata automată a facturilor prin Direct Debit.

    Raiffeisen Bank România a încheiat primul semestru cu un profit net de 39 de milioane euro, cu 22% mai mic decât cel din primele şase luni ale lui 2010, conform standardelor contabile internaţionale. Valoarea totală a activelor a crescut de la 4,57 la 5,17 miliarde euro, respectiv cu 13%.

  • Millennium iese cu o nouă ofertă pentru IMM

    Pachetul oferă clienţilor în primele şase luni de la contractarea produsului o reducere totală de până la 80% faţă de costurile achiziţionării separate a produselor incluse în pachet. Comisionul de administrare a pachetului este de 10 lei pe lună.

    “Contul IMM este o bună variantă pentru clienţi de a-şi administra fondurile într-un mod avantajos. Aceştia au costuri minime pentru operaţiuni şi acces facil la conturi oricând şi de oriunde”, a declarat Ecaterina Ristea, director dezvoltare produse corporate la Millennium Bank.

    Clienţii Millennium Bank pot beneficia şi de recent lansatul Credit IMMediat, pentru care primesc aprobarea financiară în trei zile lucrătoare de la data depunerii dosarului. Creditul este acordat fie din fonduri BERD, fie din surse proprii ale Millennium Bank şi poate fi accesat pentru investiţii sau pentru capital de lucru, precum şi pentru alte nevoi financiare. Acesta se adresează companiilor cu o cifră de afaceri de peste 500.000 de euro şi are o structură transparentă de costuri.

    Clienţii pot alege o marjă de dobândă de 2,8% în primele trei luni pentru creditele pe termen scurt sau în primele şase luni pentru creditele pe termen lung, aplicată indicatorului Robor/Euribor la trei luni. A doua variantă de structură a dobânzii constă într-o marjă fixă pentru toată durata creditului.

    Millennium Bank, parte din grupul portughez Millennium bcp, avea la finele anului trecut active de 2,2 miliarde de lei (517 milioane de euro). În al doilea trimestru al anului în curs, banca a avut o pierdere de 3,7 milioane de euro, faţă de o pierdere de 5,7 milioane în aceeaşi perioadă a anului trecut.

  • Criza datoriilor suverane: scapă cine poate. Noi cum scăpăm?

    Primul care a venit cu veşti bune a fost preşedintele Traian Băsescu, când a anunţat că UE a inclus în documentul reuniunii de la Bruxelles, la propunerea României, “obligaţia pentru băncile-mamă de a-şi finanţa corespunzător subsidiarele, prin menţinerea şi în anii următori a fluxurilor de capital existente. Acest lucru va permite României atât creditarea economiei, cât şi achiziţia de resurse financiare pentru acoperirea nevoilor bugetului de stat”.

    Am avea deci o reeditare a acordului de la Viena din 2009, prin care nouă bănci au acceptat să-şi menţină nivelurile de expunere în statele est-europene? Textul oficial al declaraţiei finale a reuniunii precizează doar că autorităţile de supraveghere naţionale, sub auspiciile Autorităţii Bancare Europene (EBA), “trebuie să se asigure că planurile băncilor de consolidare a capitalului nu conduc la o reducere excesivă a expunerii, inclusiv menţinerea fluxului de credit către economia reală şi ţinând seama de nivelurile actuale de expunere a grupului, inclusiv a filialelor grupului în toate statele membre, fiind conştiente de necesitatea evitării presiunii nejustificate asupra acordării creditelor în ţările-gazdă sau asupra pieţelor datoriilor suverane”.

    Până la noi clarificări, aşteptate de la reuniunea din 6-7 noiembrie a Ecofin (miniştrii de finanţe ai UE), singurul lucru cert la ora actuală sunt instrucţiunile tehnice emise de EBA, care precizează că recapitalizarea celor 70 de bănci europene vizate, dintre care 18 operează şi în România, se va face în funcţie de două repere – mărirea portofoliului de active cu grad înalt de siguranţă (capitalul de rang I trebuie să crească la 9% din totalul activelor ponderate în funcţie de risc) şi crearea temporară a unui stoc-tampon de capital, care să acopere diferenţa dintre valoarea nominală şi cea de piaţă (măsurată cu datele de la finele lui septembrie, care vor rămâne reper fix, indiferent de evoluţiile ulterioare) a expunerilor la datoria suverană a ţărilor din Aria Economică Europeană, respectiv UE plus Norvegia, Islanda şi Liechtenstein.

    Cât priveşte reducerea expunerilor, EBA precizează că băncile deja şi-au redus expunerile până acum din cauza crizei, că “orice acţiune de reducere a expunerii prin vânzare de active şi reorientarea modelului de business trebuie făcută într-o manieră ordonată şi sub supravegherea atentă a autorităţilor naţionale de resort”, iar “pentru a evita o criză a creditului şi a asigura continuarea creditării economiei reale şi a IMM-urilor este nevoie de un plan cuprinzător de politici” – cu alte cuvinte, rămâne în sarcina statelor şi a băncilor centrale să evite ce e mai rău.

    Până la anunţarea de către bănci, în noiembrie, a datelor financiare de la sfârşitul trimestrului al treilea, necesarul suplimentar de capital a fost estimat de EBA la 106 miliarde de euro, iar estimările preliminare pentru băncile cu prezenţă în România variază între zero pentru grupul ING şi 7,4 mld. euro pentru grupul UniCredit, în timp ce pentru grupul Erste, care deţine cea mai mare bancă românească, BCR, estimarea preliminară este de 60 mil. euro. Până la sfârşitul anului, băncile trebuie să prezinte guvernelor din ţările de origine planul cu metodele de recapitalizare pentru care optează, iar până în iunie 2012 să încheie recapitalizarea.

    Pe termen scurt, România nu are de ce să se teamă că-i fug băncile, că găzduieşte nişte găuri negre sau că i se prăbuşesc ratingul ori moneda. În repetate rânduri, oficialii BNR au explicat că băncile româneşti cu capital străin, inclusiv cele cu proprietari din Grecia, sunt bine capitalizate, au un grad de solvabilitate chiar mult peste cel cerut de reglementările europene, iar BNR are pregătit un plan complet de intervenţie în piaţa bancară în cazul agravării crizei datoriilor suverane. La rândul lor, oficialii băncilor şi analiştii români şi străini afirmă, fără excepţie, că grupurile-mamă din Vest au tot interesul să-şi continue afacerile în Europa de Est, unde perspectivele sunt mai bune decât în pieţele dezvoltate. Necunoscutele ţin însă de alţi factori.

    Mai exact, piaţa nu stă pe loc. Acordul de la Bruxelles a vrut să dea satisfacţie pieţelor financiare, majorând resursele Fondului European pentru Stabilitate Financiară (EFSF) la 1.000 de miliarde de euro – celebra “bazooka”, destinată acum să funcţioneze drept creditor de ultimă instanţă atât pentru statele europene cu dificultăţi de finanţare, cât şi pentru băncile europene care ar avea probleme de pe urma cerinţelor de recapitalizare şi a asumării de către creditorii Greciei a pierderii de 50% din valoarea nominală a deţinerilor de obligaţiuni elene. Încă dinainte de aprobarea majorării EFSF, pentru care sursele de finanţare nici nu au fost stabilite încă, estimările din mediul privat citate în presa externă vorbeau de un necesar de 3.000 de miliarde de euro sau chiar mai mult, acoperind necesităţile de finanţare a statelor pe următorii trei ani – opinie la care subscria, săptămâna trecută, şi consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru.

    De aici şi obsesivul “pe termen scurt”: euforia pieţelor financiare după anunţarea deciziilor de la Bruxelles, reflectată îndeosebi pe pieţele valutare şi de acţiuni, se poate dovedi temporară, iar presiunile speculative denumite elegant “îngrijorări ale pieţelor” să reînceapă la următoarea retrogradare de rating a Italiei sau la următorul set de date macro dezamăgitoare din Grecia. În acelaşi sens, Institutul Internaţional de Finanţe, reprezentantul băncilor la negocierile cu UE, a avertizat că acordul de ştergere parţială a datoriei elene şi noile cerinţe de capitalizare a băncilor ar putea antrena “un val de reducere a creditării care va afecta sever activitatea de business, în special în sectoarele dependente de creditare, cum sunt construcţiile”, care va duce la recesiune zona euro în 2012. Într-un astfel de context, ce poate face România, ţară dependentă de creditarea externă, spre a-şi reduce riscurile?