BusinessMagazin

Blog

  • Cel mai bun loc în care să munceşti în România. Te dau afară şi iei 21.000 de euro

    Astfel, sunt confirmate informaţiile publicate de MEDIAFAX în 19 august, citând surse din cadrul instituţiei.

    “În urma programului de încetare voluntară a contractelor de muncă, din cadrul instituţiei vor pleca, până la 30 septembrie, un număr de 98 de salariaţi ASF, din care 7 sunt de la Fondul de Garantare a Asiguraţilor. Efortul financiar total al ASF se ridică la 13,296 milioane de lei, cu două milioane de lei sub nivelul estimat, din care 9,267 milioane de lei reprezintă sumele nete plătite celor care vor părăsi instituţia, la care se adaugă contribuţia la stat de 4,03 milioane de lei”, a declarat preşedintele ASF, Mişu Negriţoiu.

    El a adăugat că, în afară de cei 98 de salariaţi, vor pleca din ASF în mod natural alte opt persoane.

    “În 2015, cheltuielile anuale de personal au fost estimate la 86,257 milioane de lei, de la 118,258 milioane de lei în acest an. În sumă absolută, ASF va realiza o economie de 32 milioane de lei. În acest an, conform bugetului, ASF va realiza o economie 35,88 milioane de lei”, a spus Negriţoiu.

    Organigrama ASF, care prevede limitarea numărului de posturi la 495 (de la 609), reduce numărul nivelurilor ierarhice executive la trei – respectiv preşedinte/primvicepreşedinte, director, şef serviciu, de la cinci niveluri ierarhice anterior, prin desfiinţarea poziţiilor de şef de departament şi director adjunct.

    Consiliul ASF a redus astfel numărul direcţiilor cu 48% (de la 25 la 13) şi a înjumătăţit numărul serviciilor (o reducere cu 48%, de la 102 la 53).

    “Drept urmare, poziţiile de conducere din cadrul ASF s-au redus cu peste 56% (de la 161 la 70), numărul consilierilor a fost redus cu 70% (de la 33 la 10), în timp ce numărul total de posturi se reduce cu aproape 20% (114 posturi)”, a mai spus Negriţoiu.

    Pentru membrii Consiliului ASF, cheltuielile salariale şi cu alte drepturi de natură salarială au fost reduse în 2014 cu 77% faţă de anul 2013.

    În al doilea semestru al acestui an, a spus şeful instituţiei, salariile şi indemnizaţiile individuale ale membrilor Consiliului ASF au fost reduse cu 40% faţă de februarie 2014, sub nivelul BNR, aşa cum prevede legislaţia de înfiinţare a ASF.

    “De la 1 iunie, banda de salarizare a membrilor Consiliului ASF variază între 30.000 şi 35.000 de lei. De la 1 septembrie, un director general are un salariu cuprins între 25.000 şi 30.000 de lei, un director are între 15.000 şi 20.000 lei şi un şef serviciu între 10.000 şi 15.000 de lei”, a spus Negriţoiu, care a precizat, în cazul său, salariul s-a situat, de la preluarea funcţiei, între 30.000 şi 35.000 de lei.

    Cheltuielile cu primele şi alte drepturi de natură salarială la nivelul ASF au fost reduse în 2014 cu 72% faţă de anul 2013 şi vor continua să scadă în anul 2015, cu încă 28%, a adăugat Negriţoiu.

    Planul de reorganizare a ASF conduce la o reducere a cheltuielilor anuale de personal cu 27% în anul 2015 faţă de anul 2014, reprezentând 58% din cheltuielile totale în anul 2015 (faţă de 76% în anul 2014 şi 81% în anul 2013).

    “Impactul financiar al economiilor generate în bugetul ASF din cheltuielile cu personalul se ridică la circa 70 milioane de lei în anii 2014 şi 2015, ceea ce va permite reducerea cheltuielilor de reglementare şi supraveghere a pieţei financiare non-bancare, automatizarea şi digitalizarea proceselor în cadrul ASF”, a menţionat preşedintele ASF.

    Consiliul ASF a stabilit remunerarea personalului angajat cu luarea în considerare a nivelului remuneraţiei acordate unor poziţii şi funcţii similare pe piaţa financiară (OUG 93/2012, articolul 15, aliniatul 2), pe baza matricei de salarizare rezultată din raportul de analiză al Hay Group.

    “Scopul acestor măsuri este transformarea funcţională a ASF într-o instituţie modernă, europeană, care să poată reglementa şi supraveghea pieţele în mod eficient, atât din punct de vedere al stabilităţii financiare, cât şi al protecţiei consumatorilor”, a spus Negriţoiu.

  • Vânzările de alimente, băuturi şi tutun au crescut cu 11,4% în iulie faţă de aceeaşi lună din 2013

    Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut, în serie brută, cu 3% în iulie, raportat la luna similară a anului trecut, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul a înregistrat o majorare cu 7,6%, datorită creşterii vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+9,7%) şi vânzărilor de produse nealimentare (+9,4%). Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate s-a redus cu 4,3%.

    Comparativ cu luna iunie, în iulie, comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a urcat, în serie brută, cu 13,2%.

    Ajustat în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul afacerilor din comerţ a urcat cu 0,4% faţă e luna anterioară, ca urmare a creşterilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+0,3%.). În schimb, vânzările de carburanţi pentru autovehicule şi vânzările de produse nealimentare s-au redus cu 3,2% şi, respectiv, 1%.

    Pe ansamblul primelor şapte luni ale anului, cifra de afaceri pentru comerţul cu amănuntul, serie brută, a crescut cu 8,2% comparativ cu perioada similară a anului trecut, datorită majorării vânzărilor de produse nealimentare (+12%), vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+8,2%) şi comerţului de carburanţi pentru autovehicule (+1,7%).

    În serie ajustată, afacerile din comerţ au crescut cu 8,1%, susţinute de vânzările de produse nealimentare (+11,9%), vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+7,7%) şi de cele de carburanţi (+2,5%).

  • Senatul a extins amnistierea fiscală de la personalul din învăţământ la toţi bugetarii

    Senatorii au adoptat în plen un amendament care a extins aplicabilitatea unei propuneri legislative care prevedea iniţial scutirea de la restituirea sumelor din venituri salariale, constatate nelegale, de la cadrele didactice la întregul personal bugetar.

    Amendamentul propus de Comisia pentru muncă a făcut ca Guvernul să-şi schimbe poziţia iniţială, împotriva propunerii legislative, într-una în favoarea actului normativ.

    Ministrul Muncii, Rovana Plumb, prezentă la dezbateri, a susţinut propunerea legislativă, menţionând că măsura ar fi o reparaţie pentru bugetari.

    ”Din 2012, de când am preluat guvernarea, Guvernul Ponta se luptă şi ia măsuri pentru repararea nedreptăţilor făcute de către fosta guvernare, iar proiectul de lege care astăzi este în dezbatere se înscrie pe această linie. Este vorba de repararea nedreptăţilor făcute profesorilor, cadrelor medicale, reprezentanţilor administraţiei publice locale şi alte categorii de bugetari. De aceea, Guvernul susţine raportul pe care l-a întocmit Comisia pentru muncă”, a afirmat ministrul.

    Plumb a evitat să precizeze în cadrul dezbaterilor care este impactul bugetar al iniţiativei legislative.

    Propunerea legislativă, formulată de senatorul Liviu Pop, se referea iniţial la scutiri aplicate profesorilor din trei localităţi din judeţul Hunedoara, fiind retrimisă în Parlament de preşedintele Traian Băsescu, care a reclamat printre altele faptul că legea este discriminatorie aplicându-se doar persoanelor din anumite localităţi.

    Ulterior, iniţiativa legislativă a fost amendată de senatorii din Comisia de muncă, măsura amnistierii fiind aplicată tuturor bugetarilor.

    În dezbateri, liderul senatorilor PNL, Puiu Haşotti, a reclamat faptul că amendarea în acest mod a propunerii legislative ar putea ridica vicii de constituţionalitate.

    ”Prezenta lege se aplică personalului ale cărui venituri de natură salarială au fost stabilite în baza Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 330/2009, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările şi completările ulterioare, Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, cu modificările şi completările ulterioare”, precizează iniţiativa adoptată de Senat, conform amendamentului formulat de Comisia de muncă.

    ”Se aprobă exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială, pe care personalul prevăzut la articolul 1 (personalul bugetar – n.r.) trebuie să le restituie ca urmare a deciziilor de impunere emise de angajatori, drept consecinţă a constatării de către Curtea de Conturi sau alte instituţii cu atribuţii de control, a unor prejudicii”, mai precizează legea.

    Iniţiativa a fost adoptată cu 122 de voturi ”pentru” şi două abţineri, urmând ca decizia finală să fie luată de Camera Deputaţilor.

  • RAPORT: Cheltuielile cu infrastructura în România vor creşte în medie cu 5% pe an până în 2025

    “Infrastructura României, în special infrastructura de transport, are mare nevoie de îmbunătăţiri, ceea ce justifică creşterea substanţială a cheltuielilor cu drumurile din ultimii ani. Ne aşteptăm ca infrastructura de transport să continue să fie o prioritate în timpul redresării economice din Europa. Investiţiile în infrastructura de transport rutier, susţinute în parte de fonduri europene, vor continua să constituie principala cheltuială pentru investiţiile în infrastructura de transport, cu o creştere prognozată de la 4,5 miliarde dolari în 2013 la aproape 9 miliarde dolari în 2025“, a declarat Daniel Anghel, partener în cadrul departamentului de taxe şi Lider al echipei de servicii pentru sectorul public al PwC România.

    Sectorul industriei grele din România pare să aibă avantaje competitive faţă de cele din statele vecine cu costuri de producţie mai mari. Investiţiile în aceste sectoare au înregistrat o creştere mare în anii dinaintea intrării României în Uniunea Europeană, însă au scăzut în timpul crizei economice globale. Pe termen mai lung, PwC se aşteaptă ca investiţiile să îşi revină în sectorul metalurgic, chimic şi de rafinare, urmând să se dubleze de la 2,3 miliarde dolari în 2013 la 4,5 miliarde dolari în 2025.

    Cheltuielile sociale vor constitui, de asemenea, o prioritate, cu cheltuielile de asistenţă medicală în creştere cu aproximativ 0,5% pe an mai rapid decât cheltuielile pentru educaţie, pe măsură ce populaţia României îmbătrâneşte (deşi într-un ritm mai lent decât cele din Europa de Vest). Totalul cheltuielilor cu infrastructura socială este de aşteptat să ajungă la 10 miliarde de dolari pe an până în 2025.

    “Pentru a îşi consolida şi accelera creşterea economică, România va avea nevoie de investiţii masive în infrastructură în următorii 10 ani, în valoare de zeci de miliarde de euro. Pentru a finanţa asemenea investiţii mari, autorităţile publice ar trebui să ia în considerare o gamă mai mare de surse de finanţare – de la fonduri europene la parteneriate public-private. Ar trebui să ne inspirăm din modelul spaniol de dezvoltare a infrastructurii, care a utilizat la maximum soluţia concesiunilor. De asemenea, vom avea nevoie de bugete multi-anuale capabile să finanţeze pe termen lung proiectele de infrastructură aflate în derulare”, a adăugat Anghel.

    La nivel global, cheltuielile cu infrastructura vor creşte de la 4.000 miliarde de dolari pe an în 2012 până la mai mult de 9.000 mld. de dolari în 2025. PwC estimează că între 2014 şi 2025 aproape 78.000 de miliarde de dolari vor fi cheltuite la nivel global pentru lucrări de infrastructură.

    Vor exista însă diferenţe regionale semnificative. Astfel, investiţiile în infrastructură în Europa de Vest nu vor atinge nivelurile de dinaintea crizei până în 2018. În acelaşi timp, pieţele emergente, neîmpovărate de măsuri de austeritate sau de bănci aflate în dificultate, vor avea o creştere accelerată a cheltuielilor în infrastructură, în special China şi alte ţări din Asia de Est. Regiunea Asia-Pacific, sub influenţei pieţei chineze, va reprezenta aproape 60% din cheltuielile cu infrastructura la nivel global până în 2025. În schimb, cota Europei de Vest se va micşora la mai puţin de 10%, de la o cifră dublă acum doar câţiva ani.

    Urbanizarea în creştere din pieţele emergente cum ar fi China, Indonezia şi Nigeria ar trebui să stimuleze cheltuielile în sectoarele de infrastructură vitale precum apă, energie şi transport.

    Schimbările demografice vor varia în funcţie de regiune şi ţară şi vor afecta atât nivelul cât şi tipul de cheltuieli cu infrastructura. Populaţia îmbătrânită în Europa de Vest şi Japonia, de exemplu, va necesita facilităţi suplimentare de asistenţă medicală, în timp ce ţările din Africa sub-sahariană, Orientul Mijlociu şi multe părţi din regiunea Asia-Pacific vor avea nevoie de mai multe şcoli pentru tinerii lor.

    Raportul “Capital project and infrastructure spending: Outlook to 2025” analizează proiectele de investiţii şi cheltuielile de infrastructură în 49 dintre cele mai mari economii ale lumii, de pe şase continente. Raportul estimează amploarea investiţiilor curente în infrastructură şi evaluează perspectivele de investiţii de acum până în 2025.

  • Locul din România în care nu se fură nimic. Casele şi curţile sunt descuiate, oricine poate intra oricând

    Intr-un catun de pe Clisura Dunarii nu s-a inregistrat niciodata vreun furt. Pare de necrezut, dar oamenii au atata incredere unii in ceilalati incat lasa banii, la propriu, sa fluture pe garduri. Se intampla asta pentru ca masina de paine vine rar in sat, iar localnicii ii lasa soferului banii in plase, agatate de gard. Omul e cinstit si chiar da rest acolo unde este cazul.

    Printr-un claxon lung: asa se da alarma cand masina de paine ajunge in sat. Cum oamenii sunt gospodari, mai toti merg in timpul zilei la munca.

    Asa ca prea putini ies la poarta cand aud claxonul. Soferul insa stie ce are de facut! Aproape pe fiecare stalp sta agatata cate o plasa, iar inauntru… un portofel cu bani…

    Masina de paine ajunge in sat doar de trei ori pe saptamana: martea, joia si sambata. Obiceiul locului insa este dovada clara ca cinstea este mai presus de orice.

    Acolo, unde soferul nu gaseste niciun bilet stie totusi cate paini sa lase in plasa.

    Comisar sef Eduard Nitu, Seful Politiei Rurale Orsova: “Din fericire, va pot confirma ca in aceasta localitate, in ultimii 3 ani, nu am avut nicio situatie de trimitre in judecata pentru comiterea vreunei infractiuni.”

    Oamenii din micuta asezare spera totusi ca vestea stilului lor de viata sa nu le dea idei raufacatorilor.

    Sursa: stirileprotv.ro


    Satul din Romania in care nu se fura. Oamenii isi lasa banii sa fluture pe gard, la propriu pe www.incont.ro

  • Business Magazin, în 2010 – România exportă cei mai mulţi manageri din istorie. Străinii îşi lasă afaceri de miliarde pe mâna lor

    Statutul pe care angajatii romani il au in afara tarii este greu de definit intr-un cuvant. Unii spun ca suntem candidatii perfecti pentru munca de jos, altii cred ca suntem hoti si cersetori si se feresc de noi, altii ne-au acordat suficient credit incat sa ne lase sa le conducem afacerile. In ultimii ani, cateva mii de romani au intrat in echipele internationale de conducere ale unor afaceri uriase. BUSINESS Magazin a vorbit cu o parte dintre ei si va prezinta povestile de succes ale expatilor „made in Romania“.

    Peste doua milioane de romani lucreaza in strainatate. Cei mai multi culeg capsune, lucreaza in hoteluri si restaurante, fac menajul sau au grija de copiii strainilor, unii inca mai culeg firimiturile de pe piata de constructii, iar altii si-au incercat pur si simplu norocul cu propriile afaceri. O alta categorie, mai putin numeroasa, este cea a specialistilor, precum medicii si inginerii, care si-au gasit prin forte proprii locuri de munca in afara tarii. Sunt insa si romani care au plecat de aici ca sa conduca acolo; au fost alesi din zeci, sute sau chiar mii de omologi din alte tari, dupa ce in Romania au demonstrat ca pot face fata unor responsabilitati mai mari.

    Si-au gasit locul peste tot in lume – in Europa, America, Asia sau Africa -, castiga bine si, spre deosebire de ceilalti conationali care lucreaza in strainatate, pastreaza o relatie lipsita de revolta cu tara natala. Nu sunt resemnati, nu exclud gandul de a se intoarce sa lucreze aici si nici nu vad in Romania o tara cu lipsuri multe si oportunitati putine. Ei nu au plecat de la rau la bine, ci de la bine la mai bine, iar toata povestea relocarii nu poarta incarcatura unei tranzitii fundamentale, ci reprezinta mai degraba o experienta personala si profesionala noua si prin care trebuie sa treaca, la un moment dat, orice manager cu pretentii.

    Mariana Gheorghe, care conduce cea mai mare companie din Romania – OMV Petrom -, Liliana Solomon, CEO Vodafone, sau Calin Dragan de la Coca-Cola sunt doar cateva exemple de oameni care, pana sa ajunga sa conduca afaceri mari in Romania, au condus divizii sau departamente in strainatate. Se intampla in orice domeniu, iar importul si exportul de manageri a devenit un fenomen firesc. Multi vad in mandatele internationale pe care le primesc cel mai bun stagiu de pregatire pentru o pozitie mai importanta si, de multe ori, evolutiile ierarhice ulterioare le confirma supozitiile.

    CITITI AICI ARTICOLUL INTEGRAL din octombrie 2010.

  • Rusia vrea să creeze propriile programe software, pentru a evita dependenţa de produsele importate

    Ministerul Comunicaţiilor din Rusia a creat o serie de măsuri menite să susţină variantele ruseşti ale programelor software importate din străinătate, potrvit scrisorii către Ministerul Industriei, citate de publicaţia Vedomosti, relatează Ria Novosti.

    “Departamentul propune stabilirea unui preţ mai mic cu 15% la achiziţionarea de software produs în Rusia. Dacă un program importat din străinătate este cumpărat, deşi există şi varianta internă a acestuia, ministerele vor fi obligate să dea o explicaţie scrisă în acest sens şi să o facă publică”, se arată în scrisoarea Ministerului Comunicaţiilor.

    În plus, Ministerul Comunicaţiilor se angajează să ofere autorităţilor locale, regionale şi federale o parte dintre programele de care au nevoie.

    De asemenea, agenţiile guvernamentale şi companiile aflate în subordinea statului vor fi obligate să raporteze Ministerului Comunicaţiilor proporţia dintre programele software naţionale şi cele străine pe care acestea la utilizează.

    În luna august, ministrul Comunicaţiilor, Nikolai Nikiforov, a declarat că pregăteşte o serie de măsuri pentru înlocuirea softului importat şi că termenul pentru implementarea acestor acţiuni este între trei şi şapte ani.

    Mai multe proiecte care au ca scop obţinerea independenţei Rusiei faţă de importurile din ţările din Vest au fost create de către guvernul de la Moscova, după impunerea sancţiunilor de către Statele Unite şi Uniunea Europeană din cauza conflctului din Ucraina.

    De exemplu, guvernul a înfiinţat în iunie Sistemul Naţional de Plată cu Cardul, după ce Visa şi MasterCard au suspendat procesarea plăţilor la băncile SMP şi Rossiya.

  • Asigurătorii caută banii clienţilor pe telefonul inteligent. Una din zece tranzacţii se face online

    O TREIME DINTRE CLIENŢI ÎŞI DORESC CA SERVICIILE DE ONLINE & MOBILE SĂ FIE ACCESIBILE PERMANENT, ARATĂ STUDIUL ROMANIAN CONSUMER TRENDS REALIZAT DE COMPANIA DE CERCETARE DE PIAŢĂ GFK. Acelaşi studiu mai arată că peste două treimi (70%) dintre clienţi asociază un produs sau serviciu util cu capacitatea acestuia de a contribui la simplificarea stilului de viaţă.

    ”Tendinţa este extrem de evidentă deopotrivă în diverse industrii dar şi în vieţile noatre particulare, iar noi am ales să ţinem cont de ea atunci când am dezvoltat serviciile pe care le punem la dispoziţia clienţilor„, spune Marius Popescu, CEO la ING Asigurări de Viaţă. De pildă, 140.000 de clienţi ai companiei au conturi pe platforma MyING, unde pot obţine informaţii despre contractele de pensii private obligatorii, facultative şi asigurări de viaţă şi au, totodată, posibilitatea de a realiza tranzacţii online; pe parcursul anului 2013, de pildă, s-a înregistrat o creştere de 30% a numărului de conturi active.

    În ceea ce priveşte tranzacţiile online, ”în primul an de la lansarea acestor funcţionalităţi au fost realizate 9.500 de plăţi online, iar 13% din totalul tranzacţiilor de redirecţionare a primelor pentru contractele unit-linked au fost realizate online„, afirmă Marius Popescu. În cazul transferurilor de unităţi de fond, 12% din totalul tranzacţiilor au fost realizate online.

    Mai mult, în luna martie compania a lansat aplicaţia mobilă MyING, disponibilă în App Store şi Google Play, în primele patru luni fiind înregistrate 6.000 de descărcări. Prin intermediul acesteia, clienţii ING au acces direct de pe smartphone la informaţii despre contractele lor de asigurări de viaţă şi pensii private, precum şi posibilitatea de a realiza plata primelor de asigurare.

    NG ASIGURĂRI DE VIAŢĂ ESTE PRINTRE PRIMII ASIGURĂTORI CARE AU ALES SĂ PUNĂ LA DISPOZIŢIA CLIENŢILOR VARIANTE DE PLATĂ ŞI TRANZACŢIONARE PENTRU ONLINE ŞI MOBILE. ”Suntem interesaţi de tehnologie şi încercăm să ţinem pasul cu ea. În momentul de faţă, există în companie discuţii privind dezvoltarea de soluţii / aplicaţii care să ne uşureze activitatea şi care să vină în sprijinul consumatorului„, spune Daniela Casapu, director marketing & comunicare şi CRM în cadrul Generali România Asigurare Reasigurare. ”Plata online funcţionează acum pentru asigurările de călătorie în străinătate şi se poate face de către cei care achiziţionează poliţe de călătorie direct de pe site-ul nostru„, adaugă Daniela Casapu.

    Una peste alta, tableta şi telefonul inteligent câştigă tot mai mult teren în viaţa de zi cu zi, iar ploaia de aplicaţii simplifică şi mai mult acţiunile clienţilor. În privinţa clienţilor ING Asigurări, chiar dacă ponderea celor care fac tranzacţii folosind un smartphone nu este mare în acest moment, aceasta indică o tendinţă clară.
     

  • Nu aduce ceasul cât aduce anul electoral

    MENŢINEREA DEFICITULUI BUGETAR FOARTE MIC DE CĂTRE ACTUALA PUTERE ”are o singură justificare: supravieţuirea lui Victor Ponta la guvernare până la prezidenţiale, iar după el, potopul„, afirmă fostul ministru de finanţe Gheorghe Ialomiţianu, cerând demisia guvernului pe motiv că politica acestuia de tăiere a cheltuielilor pentru investiţii publice, cu 3,6 mld. lei pe primele şapte luni, a determinat o ”cădere economică abruptă„. Politicianul se referea la proaspăta intrare a ţării în recesiune: economia a scăzut cu 1% în T2 faţă de T1 şi cu 0,2% în T1 faţă de ultimele trei luni din 2013.

    Tabăra guvernamentală a replicat că faţă de prima jumătate a anului trecut economia a continuat să crească totuşi în S1 cu 2,6% în termeni ajustaţi sezonier (raportat la un buget construit pe o proiecţie de creştere de 2,8%). Conform oficialilor guvernului, creşterea PIB va căpăta din nou avânt în a doua jumătate a anului, atât graţie anului agricol bun, cât şi datorită relansării programelor de investiţii, în condiţiile în care deficitul bugetar rămâne confortabil, de 0,2% din PIB după primele şapte luni anului (raportat la un plafon maxim de 2,2% din PIB asumat cu creditorii externi).

    Atât strigătele alarmiste ale opoziţiei, cât şi defensiva plictisită a puterii au trecut însă aproape neobservate dincolo de cercul consumatorilor de declaraţii politice. Leul a traversat o perioadă de apreciere, umflat de banii migratori ieşiţi din Rusia şi Ucraina, costurile îndatorării publice n-au crescut, iar agenţia Moody’s, care îşi programase pentru 22 august reexaminarea ratingului României, l-a lăsat neschimbat. La fel de paşnic a fost şi în iulie, după ce guvernul a insistat să promoveze scăderea CAS în ciuda divergenţelor cu FMI. De la începutul lunii iulie, analiştii BCR începuseră să se refere la ”apropierea alegerilor prezidenţiale şi noua retorică a guvernului în relaţia cu FMI, care ar putea duce la o despărţire amicală în următoarele câteva trimestre„. Nici la nivelul guvernului sau al BNR, nici la nivelul UE sau al FMI nu mai e văzut ca necesar un nou acord stand-by.

    ÎN CE PRIVEŞTE RECESIUNEA, VLAD MUSCALU, ECONOMIST LA ING BANK, AFIRMĂ CĂ ROMÂNIA AR FI PUTUT CHIAR SĂ FI IEŞIT DEJA DIN EA, DACĂ SE VA DOVEDI CĂ DATELE PRIVIND SCĂDEREA CHELTUIELILOR PUBLICE, DE PILDĂ, VIZEAZĂ UN FENOMEN TEMPORAR ŞI NU REFLECTĂ O TENDINŢĂ DESCENDENTĂ DURABILĂ. Muscalu tinde să favorizeze prima interpretare, amintind că modelul practicat în toţi anii de la criză încoace în privinţa cheltuielilor publice a fost acelaşi, cu cea mai slabă dinamică în T1 al fiecărui an şi cu o majorare puternică în T4. Explicaţia constă în dificultatea constantă a guvernelor de a planifica pe tot anul cheltuielile astfel încât să nu fie depăşite limitele de deficit convenite cu creditorii externi, astfel încât atunci când devenea clar că limita de deficit e în siguranţă, adică în general cu ocazia rectificărilor bugetare, ”se dădea drumul la cheltuieli„ în ultimele luni ale anului. Ca atare, ING rămâne pentru moment cu estimarea de creştere a PIB pentru tot anul de 2,9%.

    Şi economiştii Raiffeisen şi-au păstrat deocamdată prognoza de creştere a PIB cu 3,5% pentru tot anul, deşi nu exclud o reducere a ei sub 3% după apariţia datelor mai detaliate de la Statistică, la 3 septembrie. Scenariul luat în calcul include însă o creştere a PIB în T3 şi T4, mulţumită anului agricol bun, poate şi deplasării de accent de la motoarele externe la cele interne ale creşterii şi poate continuării de către BNR a ciclului de reduceri ale dobânzii de politică monetară, pentru stimularea creditării. |n privinţa cursului de schimb însă, principalele riscuri, ca şi până acum, ar fi legate de evoluţiile geopolitice legate de conflictul din Ucraina, dar fără variaţii previzibile prea spectaculoase, cu posibile valori de 4,42 lei/euro la finele lui septembrie, 4,45 în decembrie şi 4,40 în martie.

  • Cum arată astăzi Top 100 companii din 1994. Jumătate din industria românească a dispărut

     O treime dintre companiile aflate în topul celor mai mari 100 de jucători din industria prelucrătoare în anul 1994 sunt în prezent radiate sau au cifră de afaceri egală cu zero, iar 15 dintre acestea au cifra de afaceri mai mică de 10 milioane de dolari, arată o analiză a ZF pe baza datelor furnizate de Registrul Comerţului.

    Sloganul anilor ’90  „Noi nu ne vindem ţara“ , sub care privatizările au fost făcute prea târziu pentru ca firmele să mai poată fi salvate, a adus unele companii din industria prelucrătoare de la stadiul de fabrici complet funcţionale la „însemnări“ în istoria economică a ţării.

    Cele mai mari 100 de companii din industria prelucrătoare aveau în anul 1994 o cifră de afaceri cumulată de circa 8,6 miliarde de dolari, iar anul trecut afacerile cumulate ale companiilor din rândul celor care mai erau funcţionale au ajuns la circa 16 miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro