Romanii care se gandesc sa-si cumpere o casa sau un teren anul
acesta vor plati pretul corect, si nu din cauza scaderilor de
preturi, ci pentru ca piata imobiliara autohtona va avea in sfarsit
un reper oficial. Pana la mijlocul anului, Institutul National de
Statistica (INS) va definitiva indicatorul pietei imobiliare, pe
baza preturilor declarate ale tranzactiilor comunicate de notarii
publici, au declarat pentru Gandul reprezentantii INS.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Fondul de investitii, care ar fi in acest fel la prima
investitie in sectorul local de healthcare, preia circa 70-80% din
actiuni de la fondul de investitii 3i si de la medicul cardiolog
Wargha Enayati. Eanayati ramane in actionariat cu restul de
20-30%.
Compania este evaluata la peste 50 mil. euro, conform datelor
ZF, astfel ca o tranzactie cu peste 70% din actiuni ar insemna
aproximativ 40 mil. euro.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Aceasta a fost solicitarea facuta in urma cu doua zile de
premierul bulgar Boiko Borisov catre cancelarul german Angela
Merkel. Declaratiile la adresa Romaniei, citate de Sofia Echo, au
fost facute in contextul in care Bulgaria doreste sa adere la zona
euro. Solicitarea de trecere la euro va fi evaluata de Comisia
Europeana si de Banca Centrala Europeana, si nu de state
comunitare, a spus Merkel. Cancelarul german l-a asigurat pe
premierul de la Sofia ca tara sa va beneficia de o evaluare
corecta, bazata pe realizarile individuale, a solicitarii de
aderare la spatiul Schengen. “Nu ar fi corect ca un grup de state
sa fie considerat ca un intreg”, a spus Angela Merkel.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
“Armata SUA ocupa pozitii de forta la granita cu Irakul”,
titreaza pe prima pagina cotidianul New York Times. Un lant
de puncte de control de pe granita informala kurda constituie cea
mai semnificativa misiune militara a fortelor americane de la
retragerea masiva a bazelor din luna iunie. NYT scrie si despre
intentia Germaniei de a trimite inca 850 de trupe aditionale in
razboiul din Afganistan ca parte a eforturilor internationale din
regiune, citand o declaratie a cancelarului Angela Merkel.
“Datoria Japoniei, expusa la risc. Urmeaza SUA?”, se intreaba
jurnalistii de la money.cnn.com. Agentia de rating Standard
& Poor’s a ridicat predictia unei retrogradari a coeficientului
de tara al Japoniei din cauza datoriilor. Aceasta masura intareste
teama potrivit careia SUA ar fi urmatoarele vizate de catre
S&P. Reprezentantii agentiei au declarat ca sunt ingrijorati
din cauza deficitului urias si a cresterii lenese a economiei
nipone – care in prezent este a doua la nivel mondial.
Financial Times trateaza apelul marilor banci catre
autoritatile din fiecare stat inspre o mai buna coordonare. Colosii
mondiali au avertizat ca in situatia in care statele nu vor adopta
o abordare coordonata a reformelor bancare, abilitatea acestora de
a credita va fi afectata, iar atitudinea bancilor va fi strict una
de business, putin flexibila, similiara celei dinainte de criza. FT
scrie si despre situatia economica a Marii Britanii. Astfel,
cresterea economica a insulei este atat de anemica incat strategii
din patidul laburist, aflat la conducere, se tem ca economia se va
contracta din nou inaintea alegerilor generale programate pentru
luna mai a anului curent.
Reuters.com se concentreaza asupra bilantului companiei
Yahoo. Daca pe T4 din 2009, cifrele au stagnat, prognozele
anticipeaza o crestere usoara comparativ cu perioada similara a
anului trecut, dupa un sfarsit de an cu rezultate in concordanta cu
asteptarile pietei.
In timp ce bilantul victimelor din Haiti se apropie de 200.000
de morti, The Guardian scrie despre declaratia
prim-ministrului Haitian, Jean-Max Bellerive, care a sustinut la
Montreal, in cadrul unei conferinte, ca insula poate coordona
eforturile de restabilire a puterii dupa seism. Cotidianul britanic
puncteaza si revenirea economiei tarii in ultimul trimestru al
anului trecut din cea mai adanca recesiune din 1930. Totusi,
cresterea de doar 0,1% mentine un anume scepticism in randul
economistilor
News.bbb.co.uk atrage atentia asupra demersului unui
parlamentar francez de a interzice purtarea pe fata a voalului
musulman in locuri publice. Raportul de 200 de pagini prevede
restrictionarea acestui accesoriu in scoli, spitale, cladiri
publice si mijloace de transport. De asemenea, demnitarul sugereaza
refuzul acordarii cetateniei sau permisului de rezidenta celor care
afiseaza semne vizibile de practici religioase radicale.
Masura starneste controvese in majoritatea ziarelor de pe
mapamond.
Jurnalistii de la Gandul se concentreaza asupra
rugamintii vecinilor bulgari care ii roaga pe nemti sa nu-i mai
compare cu Romania. Bulgaria ar trebui sa fie evaluata pe baza
meritelor proprii, si nu comparata cu statele vecine, cum ar fi
Grecia sau Romania. Aceasta a fost solicitarea facuta in urma cu
doua zile de premierul bulgar Boiko Borisov catre cancelarul german
Angela Merkel. Gandul scrie si despre angajarile din 2010 in
sistemul bugetar. In timp ce Guvernul declara ca sisteaza
angajarile in sistemul bugetar, institutiile angrenate in atragerea
fondurilor europene dau replica: avem nevoie disperata de personal.
In tara insa, institutiile publice inca fac angajari. Cotidianul
abordeaza si problema importurilor gazelor naturale. Astfel,
cantitatile de gaze pe care le vom primi de la rusi vor fi majorate
cu doua milioane metri cubi pe zi, dupa cum au declarat oficiali
din Ministerul Economiei.
Pagina economica a cotidianului Evenimentul Zilei
titreaza “Caravana S.O.S. Saab” si relateaza despre cativa romani
cu initiativa care s-au decisa sa se alature miscarii mondiale prin
care se cere salvarea constructorului auto suedez. EVZ scrie si
despre posibilitatea Guvernului de a mai oferi un miliard de euro
drept garantii pentru afacerile companiilor private, citandu-l pe
ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu.
“Ardem pacura din rezerva si importam mai mult gaz rusesc” este
titlul principal din pagina de economie a ziarului Romania
Libera. Jurnalistii scriu ca Guvernul a autorizat producatorii
de energie sa scoata carbune si pacura de la rezerva de stat, iar
responsabilii din Ministerul Economiei le-au solicitat celor de la
Gazprom sa suplimenteze cantitatea de gaze livrate in Romania,
pentru a nu se inregistra deficiente in alimentarea populatiei din
cauza temperaturilor extrem de scazute din ultima perioada. In alta
ordine de idei, RL vorbeste despre compania Transelectrica care va
finanta din credite 70% din investitiile programate pentru anul
2010, estimate la 400-500 milioane lei, nivel apropiat de cel de
anul trecut, asa cum a declarat directorul general al companiei,
Adrian Baicusi.
Ziarul Financiar scrie despre decorarea lui Mugur
Isarescu, guvernatorul BNR, cu cea mai inalta distinctie a statului
roman “Steaua Romaniei” in grad de Colan. Presedintele Traian
Basescu i-a acordat lui Mugur Isarescu Ordinul National “Steaua
Romaniei” in grad de Colan, guvernatorul BNR fiind cel de-al
treilea roman decorat cu cea mai inalta distinctie a statului, dupa
George Emil Palade si Patriarhul Teoctist (post-mortem). Potrivit
ZF, aceasta distinctie se acorda de obicei sefilor de stat.
Toata lumea, mai ales cei ce au avut ghinionul de a trai pe
propria piele valul disponibilizarilor, asteapta ca piata muncii sa
se deschida din nou si sa se reia angajarile. Multe companii nici
nu se pot gandi la acel moment, atata vreme cat sunt inca in plin
proces de restructurare a personalului. Altele recunosc ca inca mai
accepta CV-uri, dar posturile libere sunt limitate. “Majoritatea
marilor angajatori din anii trecuti au acum o strategie de
conservare, dupa ce pe parcursul anului trecut si-au ajustat
cheltuielile de personal”, spune Florin Gogianu, sales support
representative in cadrul firmei de recrutare Lugera Romania. “Cred
ca trebuie sa mai asteptam cel putin trei luni pentru a vedea care
dintre companii vor relua dezvoltarea afacerilor.”
Drept urmare, pentru multi dintre cei care in 2009 au ramas fara
un loc de munca, reintegrarea in sistem poate fi anevoioasa, mai
ales pentru cei din orasele mai mici, unde piata este de-a dreptul
blocata. In orasele mari, pe de alta parte, lucrurile au inceput sa
se miste. Angajari fac si companiile mari si cele de mici
dimensiuni, insa tendinta generala arata ca acolo unde sunt cautati
oameni pentru posturi specializate, este vorba de doar cateva
locuri disponibile, in timp ce firmele care fac angajari mai
consistente vor candidati dispusi sa fie platiti la comision, pe
posturi de agent de vanzari, operator de call-center, curier sau
client service.
Fiind considerate posturi de “entry level”, salariile pornesc in
aceste cazuri de la aproximativ 300 de euro si nu urca mai sus de
500 de euro. “De altfel, cam acestea sunt si asteptarile
candidatilor, care au inceput si ei sa devina mai constienti de
schimbarile de pe piata muncii in ultimul an si jumatate”,
precizeaza Dragos Gheban, business development manager in cadrul
Catalyst Recruitment Solutions, care detine si portalul de
recrutare Hipo.ro. Este posibil ca pretentiile salariale sa
continue sa scada si de acum incolo, mai ales in cazul celor ce nu
mai lucreaza deja de mai bine de un an si care au inceput sa
resimta presiuni financiare tot mai puternice.
Dupa un an 2009 in care valoarea pietei de fuziuni si achizitii
s-a prabusit la mai putin de 2 miliarde de euro, de la 5,3 miliarde
cu un an in urma, sunt deja avocati si consultanti care ii vad pe
antreprenorii locali cu spatele la zid, intr-un colt, speriati si
fara niciun gand de extindere sau dezvoltare. Daca vom avea inca un
an letargic, fara tranzactii si fara solutii, incepem sa ne
intrebam daca nu cumva antreprenorii, adica aceia care au pus
serios umarul la cresterile din anii trecuti, si-au pierdut acum
definitiv placerea jocului.
Dragos Cabat, managing partner al firmei Financial View, crede
ca, in mod normal, fuziunile si achizitiile pentru o economie in
dezvoltare ca a Romaniei ar trebui sa insumeze valori apropiate de
10 miliarde de euro anual – acesta ar fi potentialul (pe care
deocamdata il putem raporta doar la maximul atins pana acum, in
2005 – 6,8 miliarde de euro). “In 2010, o eventuala crestere a
pietei ar semnala fie intoarcerea la normalitate, fie schimbarea de
stafeta de la investitori de rangul doi catre marile companii
straine”, considera consultantul. Insa daca nu se schimba stafeta,
atunci potentialii cumparatori ar avea macar nevoie de mai multi
bani. Urmatoarea intrebare e deci daca finantarile isi vor mai
reveni acum fata de anul trecut. Acelasi Cabat crede ca bancile vor
reporni finantarile atunci cand va exista un semnal clar de reluare
a cresterii economice in majoritatea statelor europene, ceea ce ar
antrena o crestere economica si pentru Romania.
Cristian Ionescu, director general al Coface Romania si cel care
conduce si birourile locale ale agentiei de rating din Bulgaria si
Slovacia, considera ca economia va creste cu cel mult 1% in 2010,
iar volumul finantarilor cu maximum 1-2%. Dragos Cabat atrage insa
atentia ca bancile se afla sub presiunea profitabilitatii si a
volumului mare de credite neperformante, astfel ca ele insele
doresc reluarea creditarii cat mai curand posibil. Si cand vine
vorba de accesul greu la credite si de blocajul financiar de care
se plang multe companii, el crede ca nu bancherii sunt principalii
vinovati, ci lipsa resurselor bugetare pentru sustinerea firmelor
de stat, care a impins statul in postura de client principal al
bancilor. “Faptul ca incasarile de la buget din TVA si impozite au
fost mult sub asteptari a generat o restrangere a surselor pe care
bugetul le utiliza pentru plati in sistem”, afirma Cabat.
“Romanii sunt un popor care investeste foarte mult in copii, asa
incat deschiderea catre folosirea in scop medical a celulelor stem
este destul de mare”, sustine doctorul Andreia Valter, director
general al Stem Health Unirea (SHU), administrator al unei banci de
stocare a celulelor stem. Piata bancilor de celule stem este la
inceput, dar creste discret: pentru anul 2009 se estimeaza ca s-au
facut circa 12.000 de recoltari de celule, cu 4.000 peste nivelul
de anul precedent, dupa cate spun reprezentantii companiilor ce
detin bancile de celule. La un pret mediu al recoltarii de circa o
mie de euro, aceasta ar insemna o piata de 12 milioane de euro.
In momentul de fata, celulele stem (celule nediferentiate, care
pot participa la formarea oricarui tip de tesut si pot inlocui
celule bolnave) sunt folosite pentru tratamentul afectiunilor
maligne hematologice, cancere de sange, limfoame. Sperantele
cercetatorilor care studiaza celulele stem sunt legate insa si de
alte posibile intrebuintari, in special pentru afectiunile cronice
degenerative – diabet, infarct, Alzheimer.
Daca pretul mediu al unei recoltari este de 1.000 de euro, taxa
pentru depozitare mai scoate din buzunarul clientilor in jur de
50-70 de euro pe an, costul final ajungand la cel putin 1.500-2.500
de euro pentru o perioada de douazeci de ani (cercetarea medicala
considera in prezent ca viabilitatea celulara se conserva pe o
perioada nedeterminata). Recoltarea se face la nasterea copilului,
imediat dupa sectionarea cordonului ombilical, iar celulele vor fi
disponibile pentru tratament (grefa de celule) de-a lungul vietii
copilului, respectiv a rudelor de gradul I, in conditii de
compatibilitate genetica.
Click aici pentru a vedea potentialele utilizari ale celulelor stem.
Prima banca publica de celule stem a fost inaugurata acum trei
ani cu sprijinul Fundatiei Eurocord Romania, insa activitatea
acesteia stagneaza. “Desi au existat promisiuni chiar de la
infiintare, ne-am fi asteptat la un sprijin financiar din partea
statului pentru sustinerea acestui proces”, sustine Adina Scaringi,
director de marketing al Cord Blood Center, parte a Eurocord, care
a mentionat ca, desi procesul de recoltare a fost blocat, celulele
deja prelevate raman stocate pe cheltuiala CBC.
Tablou cu final de decembrie, cu cateva zile inaintea
Craciunului. Prima ninsoare puternica din sudul tarii intregeste
clasicul tablou de sarbatori, insa aduce si batai de cap pentru o
serie intreaga de oameni care isi desfasoara activitatea in domenii
precum transporturile sau distributia. “Da, ninge. Noi trebuie sa
ne asiguram insa ca nu e zapada in parcare”, spune Sergiu Istrate,
director general al Cegis Imobiliare, cel mai mare administrator
independent de spatii comerciale din tara.
Administrarea de spatii comerciale si de birouri a fost in 2009
un segment luat in calcul pentru extindere de catre aproape toate
companiile de consultanta imobiliara, dar si de cele specializate
in astfel de servicii si chiar de catre dezvoltatorii. Ultimii,
spre exemplu, au analizat posibilitatea internalizarii acestor
servicii, prin crearea unor departamente pentru administrarea
propriilor mall-uri sau galerii comerciale. Printre cei care au
facut acest pas s-au numarat BelRom (cu parcurile de retail din
Bacau si Focsani), Equest, cu centrul Vitantis sau proiectul Grand
Arena – ultimele doua din Bucuresti.
Pe de alta parte, companiile de consultanta imobiliara au luat
in calcul sa ofere astfel de servicii sau sa-si mareasca
portofoliul deja existent de cladiri administrate, pentru a
compensa scaderile suferite in segmentele de inchiriere a spatiilor
de birouri si retail sau in cele de tranzactii si rezidential.
Saptamana trecuta, DTZ Echinox a anuntat preluarea sub administrare
a Sibiu Shopping City si a Suceava Shopping City, proiecte “furate”
din curtea celor de Cushman & Wakefield Romania. “Cifra de
afaceri a departamentului de property management s-a dublat in 2009
fata de anul anterior si ne asteptam la acelasi nivel de crestere
si in 2010”, declara Oana Iliescu, co-managing director al DTZ
Echinox, companie care mai administreaza centrele Iris din
Bucuresti si Pitesti si doua cladiri de birouri. Intentia DTZ de
a-si creste veniturile din serviciile de administrare s-a vazut
inca de anul trecut, cand la conducerea departamentului a fost adus
un expat din Germania, Brigitte Schmitt.
Si alte companii de consultanta imobiliara au cochetat cu ideea;
spre exemplu, Bogdan Georgescu, managing partner al Colliers
International, liderul pietei de consultanta imobiliara, vorbea la
inceputul lui 2009 de posibilitatea infiintarii unui departament de
administrare a proprietatilor, decizie care nu a mai fost luata
pana la urma. “Pentru moment, din cauza stocului mic de centre
comerciale, nu cred ca aceasta afacere poate fi cu adevarat
profitabila in Romania”, considera Bogdan Georgescu.