“Am ordonat pregătirea desfăşurării sistemelor PAC-3 şi a navelor de război echipate cu Aegis”, a declarat Naoki Tanaka. Japonia are două dispozitive complementare de apărare antirachetă: baze cu rachete sol-aer Patriot Advanced Capability-3 (PAC-3) şi distrugătoare ce dispun de un sistem de luptă Aegis, care permite lansarea de rachete interceptoare Standard Missile-3 (SM-3). Premierul Yoshihiko Noda trebuie să dea totuşi ordinul oficial înainte ca Forţele de autoapărare nipone, numele oficial al armatei japoneze, să se pregătească să distrugă racheta, dacă va fi nevoie.
Blog
-
Acordul de asociere Ucraina-UE va fi parafat pe 30 martie
“Pe 30 martie, acest acord va fi parafat, pentru binele Ucrainei şi al Uniunii Europene”, a declarat Azarov după o întrevedere cu omologul său polonez Donald Tusk. Uniunea Europeană a încheiat negocierile cu Kievul pe acest text, dar a condiţionat semnarea de starea democraţiei din Ucraina, în principal de cazul fostului premier Iulia Timoşenko. Donald Tusk a declarat că Azarov i-a explicat în detaliu contextul juridic legat de dosarul Iuliei Timoşenko.
-
PlayStation Vita: gaming mobil pentru entuziaşti
de Andrei Mihai Gîrbea
Cu PS Vita, cei de la Sony aduc pe piaţă cel mai avansat dispozitiv portabil destinat jocurilor, încercând să înghesuie într-un corp compact experienţa oferită de consolele moderne. Reţeta este simplă: se pun împreună un hardware performant, un ecran excelent, un corp ergonomic şi conceput pe baza cerinţelor jucătorilor, un software intuitiv şi o mulţime de jocuri bine închegate. Rezultatul: consola portabilă apropiată de ideal, un dispozitiv gândit pentru gamerii împătimiţi, gamerii hardcore.
Personal, încă de la primul contact avut cu consola am remarcat câteva atuuri greu de contestat. Ecranul OLED de 5 inchi este excelent, fiind capabil să redea cu succes complexitatea şi grafica imaginilor din jocuri. Butoanele şi controalele sunt şi ele bine gândite; se pare că cei de la Sony au ascultat doleanţele utilizatorilor de PSP (precedenta lor generaţie de console portabile) şi au integrat două stick-uri analogice, precum cele întâlnite pe controlerele destinate consolelor clasice. În plus, avem eternul D-Pad, butoane pentru acţiuni şi aşa numite-le “Shoulder buttons” în partea de sus a dispozitivului. Ecranul este tactil, iar partea din spate a Vita-ului ascunde un trackpad, toate aceste modalităţi de control fiind utilizate ingenios în jocurile şi aplicaţiile realizate de Sony pentru acest dispozitiv.
Desigur, pentru a putea rula aplicaţii complexe, era nevoie şi de un hardware pe măsură, iar Vita integrează un procesor quad-core şi un cip grafic de top, fiind cu siguranţă unul dintre cele mai performante dispozitive mobile ale momentului, dacă nu cel mai performant. În plus, fiind vorba de un gadget portabil, ne va oferi posibilitatea de a ne juca “departe de priză”, bateria asigurând o autonomie medie de circa 5 ore.
Pentru moment există circa 30 de jocuri special concepute pentru PS Vita, însă până la sfârşitul anului numărul acestora va creşte la circa 100. FIFA Football, UNCHARTED: Golden Abyss, WipEout 2048 sau UNIT:13 sunt doar câteva dintre titlurile oferite pe PSV în acest moment, unele chiar în exclusivitate. În plus, există portări ale jocurilor de PSP sau posibilitatea de a juca anumite (foarte puţine) jocuri de pe PlayStation 3 pe această consolă mobilă prin funcţia remote play.
Jocurile create special pentru Vita sunt în general foarte complexe, bine gândite şi mai mult sau mai puţin bine realizate. Multe oferă moduri de joc single şi multiplayer, dar şi posibilitatea jucătorilor de a juca în cross play de pe diverse dispozitive Sony PlayStation în paralel. Iar toate aceste aspecte adunate fac diferenţa dintre a te juca pe PSV sau pe o tabletă/smartphone. În cazul Vita, jocurile sunt apropiate de cele de pe consolele clasice sau pentru PC, pe când, pe tablete sau telefoane, jocurile au o grafică mult mai puţin elaborată şi sunt în general mai simpliste, mai accesibile celor ce doresc să îşi piardă timpul într-un mod plăcut.
Citiţi mai multe articole ale lui Andrei Mihai Gîrbea pe http://www.andreigirbea.com/
-
Cel puţin 62 de persoane au murit în Siria, majoritatea civili, în timpul violenţelor de joi
Treizeci şi cinci de civili au fost ucişi în operaţiunile militare din Homs şi Hama (centru), Idleb (nord-vest) şi Deraa (sud), a menţionat OSDO. În acelaşi timp, 18 militari şi nouă dezertorii au fost ucişi în timpul luptelor din aceleaşi regiuni, precum şi în Latakia (nord-vest). Cele mai multe victime au fost înregistrate în provincia Idleb, unde 17 de civili au fost ucişi de către focurile de arme ale forţelor guvernamentale, între care zece în timpul unui atac asupra unui autobuz care încerca să ajungă în Turcia, conform OSDO. Printre victime erau femei şi copii.
-
Comisia Naţională de Prognoză: Deficitul comercial va creşte cu 25% în acest an şi va atinge 10 miliarde euro
Comisia Naţională de Prognoză (CNP) anticipează o majorare a exporturilor de la 45 de miliarde euro în 2011 la 48,33 miliarde euro în acest an, concomitent cu o creştere de două ori mai mare a importurilor, de la 54,7 miliarde euro la 60,8 miliarde euro (52,4 miliarde euro la 58,3 miliarde euro – FOB). Ritmul de creştere a exporturilor scade semnificativ, de la 20,5% la 7,4%, pe fondul intrării în recesiune a zonei euro, principalul partener comercial al României. În acelaşi timp, CNP estimează că importurile îşi vor reduce avansul cu numai 5,6 puncte procentuale, de la 16,7% anul trecut la 11,1%.
-
Investiţiile străine, la pământ. De ce nu ne mai vor străinii?
Chiar dacă luna ianuarie nu este un reper pentru evoluţia investiţiilor străine directe din anul respectiv – anul trecut în prima lună au fost raportate investiţii de 376 milioane de euro, iar 2011 s-a terminat cu un minim al ultimilor nouă ani, de 1,9 miliarde de euro – acesta poate fi însă un semnal cu privire la percepţia investitorilor faţă de piaţa locală. Investiţiile străine directe din România au totalizat în luna ianuarie 23 de milioane de euro. Şi această percepţie se pare că a rămas negativă în ultimii trei ani, având în vedere că, din 2008, când a fost înregistrat un maxim istoric, de 9,496 miliarde de euro, şi până în 2011, investiţiile străine au scăzut de aproape 5 ori.
Companiile străine care înainte de 2008 percepeau România ca pe un El Dorado al investiţiilor şi vedeau în aproape orice domeniu o oportunitate de câştig pe termen mediu sau lung aproape au dispărut în ultimii trei ani. Acestea au bătut în retragere, pe de o parte, din cauza condiţiilor dificile de pe pieţele de origine care au impus tăieri de costuri, reduceri de cheltuieli şi implicit amânarea programelor de investiţii, iar, pe de altă parte, din cauza perpetuării problemelor cu care piaţa românească s-a confruntat în ultimii 20 de ani, respectiv infrastructura şi instabilitatea, dar şi lipsa de predictibilitate legislativă, la care în ultimii ani s-au adăugat piaţa muncii şi sistemul de învăţământ.
Astfel, investitorii străini au început să nu mai creadă în promisiunile autorităţilor în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii, iar, în condiţiile unui consum în scădere ca urmare a reducerilor salariale din 2010, aceştia nu au mai văzut România ca pe o piaţă atractivă.
Infrastructura nedezvoltată a fost un impediment pentru investitori şi înainte de criză, companii importante, precum Mercedes, preferând alte pieţe vecine în detrimentul României din cauza accesului dificil la sistemul rutier din Europa de Vest.
Instabilitatea legislativă, dar şi lipsa de predictibilitate sunt reclamate de investitori de multă vreme, însă acest lucru nu a împiedicat autorităţile să modifice TVA peste noapte în 2010, fără niciun avertisment. În plus, bâlbâielile autorităţilor în ceea ce priveşte reducerea CAS lasă din nou loc de îndoială pentru investitori în ceea ce priveşte capacitatea României de a crea un cadru legislativ şi fiscal stabil pe termen mediu.
O problemă relativ nouă care afectează capacitatea României de a atrage investiţii străine este cea a sistemului de învăţământ şi a pieţei muncii, care nu au putut ţine pasul cu cerinţele companiilor care s-au extins în România. În ultimii trei ani, mai mult ca niciodată, investitorii s-au plâns de lipsa muncitorilor calificaţi în diverse specializări, care derivă din inexistenţa şcolilor profesionale, desfiinţate după 1989. În acelaşi timp, în România termenul de “educare continuă” este aproape inexistent, astfel că mare parte din cei care au terminat şcoli de specialitate în urmă cu 20 de ani sunt depăşiţi de evoluţia tehnologică.
Toate acestea au făcut ca România să piardă principalul avantaj competitiv, respectiv costul redus de producţie, care în trecut a atras companii importante.Polonia este un exemplu în Europa Centrală şi de Est în ceea ce priveşte piaţa muncii, sistemul polonez de învăţământ bazându-se foarte mult pe şcolile profesionale. În plus, Polonia a negociat cu Uniunea Europeană o serie de facilităţi pe care le poate acorda investitorilor, inclusiv scutirea de impozit pentru anumite perioade de timp în funcţie de valoarea investiţiilor. În aceste condiţii, Polonia a reuşit anul trecut să atragă aproape 10 miliarde de euro investiţii străine, în creştere de la 6,7 miliarde de euro în 2010.
România a fost depăşită în ultimii doi ani şi de Cehia în ceea ce priveşte investiţiile atrase, cu un nivel de aproape 4 miliarde de euro în 2011 şi de 4,6 miliarde de euro în 2010.
Doar Bulgaria, o ţară cu 7,3 milioane de locuitori, stă mai prost ca România la acest capitol, raportând pentru 2011 un flux de capital străin de 1,064 miliarde de euro şi de 1,775 miliarde de euro în 2010.
Singurele argumente ale României în faţa investitorilor rămân, aşadar, dimensiunea pieţei prin prisma a aproximativ 20 de milioane de consumatori şi schemele de ajutor de stat care sunt acordate în funcţie de nivelul investiţiilor şi de numărul locurilor de muncă create.
Aceste ajutoare de stat expiră însă la sfârşitul anului 2013, astfel că după această dată vor fi adoptate alte condiţii, care trebuie negociate cu Uniunea Europeană.
În acest context, investitorii care vor să obţină astfel de ajutoare ar putea să-şi amâne investiţiile până când vor fi aprobate noile condiţii, ceea ce se va vedea în nivelul fluxurilor din 2012 şi 2013.
-
Imagini de la următoarea ediţie “Românii au talent”
În ediţia de mâine, Andi Moisescu va încerca să cânte la hang, un instrument ciudat, despre care nu a mai auzit până acum, dar pe care a reuşit să îl stăpânească până la urmă.
Smiley şi Pavel Bartoş vor fi modele pentru doi tineri caricaturişti din Timişoara, care vor să demonstreze viteza cu care pot realiza aceste caricaturi. Pe lângă desenele făcute pe scenă, aceştia aduc şi câte un cadou pentru membrii juriului: Andi, Andra şi Mihai.
Printre concurenţii prezenţi pe scena de la “Românii au talent” vineri, 23 martie, vor fi contorsionişti, pirotehnişti, dansatori, acrobaţi, dar şi alte talente total neaşteptate.
-
Ce legătură are vinul cu vampirii?
«Vinurile Liliac sunt noi şi beneficiază de caracteristicile unei zone de mare tradiţie viticolă şi de cele mai bune tehnologii de vinificare. Alegerea numelui exprimă caracterul acestui vin: curajos, simbolic, memorabil. Liliacul este simbolul legendelor si misterelor Transilvaniei, al spiritului său fantastic şi atemporal” declară Ioana Micu, manager executiv amb Wine.
Liliac este primul brand de vinuri realizat de amb Wine în România şi rezultatul unei investiţii de 3 milioane euro în achiziţionarea şi cultivarea a 38 ha de vie în regiunea Batos şi Vermes Lechinta, în dezvoltarea unităţii de vinificare şi în construcţia unei cabane de degustare cu arhitectură minimalistă. amb Wine utilizează tehnologii moderne de vinificare, inclusiv metoda schilfwein, o premieră în România. amb Wine are o capacitate de producţie de 100.000 sticle pe an şi îşi propune să vândă 30.000 sticle de Liliac în primul an, din care 30% vor fi exporturi.
amb Wine vrea să continue procesul de dezvoltare prin plantarea a 12 noi hectare cu soiuri nobile anul acesta, prin investiţii suplimentare de 2 milioane de euro în cramă şi în tehnologiile de vinificare anul viitor. Reprezentanţii companiei estimează o producţie de aproximativ 350.000 sticle în 2016, cu un procent de exporturi de 40%.
Liliac este acum disponibil spre comercializare în variantele Sauvignon Blanc, Sauvignon Blanc Private Selection, Fetească Albă, Fetească Regală, Merlot Private Selection, Rosé şi Nectar de Transylvania. Vinurile Liliac sunt distribuite anul acesta exclusiv în segmentul Horeca şi în magazinele specializate.
-
Aproape jumătate dintre lucrările UE asumate prioritar de Guvern rămân la un grad modest de execuţie
Lista acestor proiecte, în valoare totală de aproximativ 8 miliarde euro, a fost convenită de Guvern cu Fondul Monetar Internaţional la sfârşitul anului trecut, majoritatea dintre acestea fiind atunci la un stadiu de execuţie cu puţin peste 0%. Pentru multe dintre aceste proiecte, semnate în intervalul 2009-2011, Executivul s-a angajat să ridice gradul de execuţie aproape de 50%, dacă termenul de finalizare nu expiră chiar în acest an. Conform calendarului, proiectele trebuie finalizate în perioada 2012-2015. Ultimele date privind evoluţia acestor proiecte până la 29 februarie, relevă însă că situaţia a rămas neschimbată pentru aproape jumătate dintre investiţii.
-
Dan Lazăr va demisiona de la Finanţe şi va pleca la Cluj, ca prorector la Babes-Bolyai
Demisia va fi depusă la cabinetul premierului Mihai Răzvan Ungureanu săptămâna viitoare, au arătat sursele. Dan Lazăr, originar din Cluj, a fost ales recent ca prorector al Universităţii Babes-Bolyai. Conform legii, poziţia de prorector este una de conducere în cadrul universităţilor, dar nu obligă la renunţarea funcţiei de demnitate publică, deoarece o situaţie de incompatibilitate se aplică doar în cazul rectorilor. Astfel, legislaţia prevede că persoanele care ocupă o funcţie de conducere sau de demnitate publică nu pot exercita funcţia de rector pe perioada îndeplinirii mandatului, dar pot lucra într-un alt post didactic şi/sau de cercetare.