Fondul de investiţii Templeton Frontier Markets, administrat de Mark Mobius (desen), preşedintele executiv al diviziei de pieţe emergente din cadrul companiei americane Franklin Templeton, avea plasamente în trei dintre cele cinci SIF-uri la finalul anului trecut, potrivit raportărilor trimestriale făcute de administrator. Mai exact, fondul a investit în acţiunile SIF Banat-Crişana (SIF1), valoarea deţinerii fiind de 2,38 milioane de dolari la finalul anului trecut, în acţiunile SIF Moldova (SIF2), valoarea deţinerii fiind de 1,86 milioane de dolari, şi în acţiunile SIF Muntenia (SIF4), valoarea participaţiei fiind de 1,53 milioane de dolari. Fondul dispune de active nete de 1,25 miliarde de dolari, astfel că investiţiile în acţiunile celor trei SIF-uri deţin o pondere redusă în portofoliu, fiecare de sub 0,2% din active. În 2012, fondul Templeton Frontier Markets a raportat un randament de 24% în dolari. Fondul mai are şi alte investiţii pe bursa de la Bucureşti. Cele mai mari investiţii, în valoare de 22,37 milioane de dolari, erau acţiunile OMV Petrom, urmate de investiţiile în acţiunile BRD-SG (11,16 milioane de dolari) şi acţiunile Băncii Transilvania (8,75 milioane de dolari). În total, investiţiile fondului administrat de Mark Mobius pe piaţa locală erau de circa 60 milioane de dolari.
Blog
-
Fondurile străine şi-au urcat la 53% participaţia la Fondul Proprietatea
Fondurile de investiţii străine au mai cumpărat aproape 1% din acţiunile Fondului Proprietatea (FP) în luna ianuarie, majorându-şi participaţia la peste 53%. La finele anului trecut, aceşti investitori deţineau 52,2% din capital. Cel mai mare acţionar al Fondului Proprietatea, fondul american de hedging Elliott Associates, a cumpărat în luna ianuarie acţiuni reprezentând 0,59% din capitalul social al FP, pentru care a plătit aproape 49 milioane de lei (11,1 milioane de euro), şi a ajuns să deţină peste 16,6% din titluri. Reintrarea Elliott la cumpărare şi evoluţia pozitivă a bursei de la începutul anului au dus la creşterea preţului acţiunilor Fondului Proprietatea cu aproape 9%, însă pragul psihologic de 0,6 lei/acţiune nu a fost depăşit. În prezent, acţiunile Fondului sunt uşor sub nivelul de 0,6 lei/titlu. Pachetele importante de acţiuni au continuat să fie vândute de acţionarii persoane fizice române, aceştia cedând în total în ianuarie pachete reprezentând cumulat 0,68% din titlurile Fondului Proprietatea.
-
Scăderea resurselor în valută împinge firmele de leasing către finanţările în lei
Companiile de leasing au început să promoveze mai agresiv finanţările în lei pe modelul băncilor care, sub presiunea scăderii resurselor în valută şi a noilor reglementări, au mutat integral creditul de consum pe lei şi încearcă acum să convingă mai mulţi clienţi să ia credite ipotecare în monedă locală. De exemplu, Garanti Leasing acordă de luna aceasta finanţări în lei pentru achiziţia de autovehicule, echipamente şi imobile, valoarea minimă a unei finanţări fiind de 20.000 de lei. Compania speră să acorde credite noi în lei de circa 10 mil. lei anul acesta. Şi Porsche Leasing urmează să anunţe săptămâna viitoare lansarea unui produs de leasing în lei. Companiile mari de leasing afiliate băncilor, precum UniCredit Leasing, Raiffeisen Leasing sau BCR Leasing, au testat deja piaţa cu produse de finanţare în lei încă de anul trecut, dar clienţii sunt încă reticenţi vizavi de acest tip de credite în principal datorită dobânzilor semnificativ mai mari. Companiile de leasing au ignorat practic până recent varianta finanţărilor în lei, în condiţiile în care bunurile finanţate – autovehicule, imobile sau echipamente din import – au preţuri exprimate în euro.
-
40% este creşterea activelor nete din administrarea fonsurilor ING pensii facultative în 2012
Portofoliul de asigurări încheiate în 2012 a fost cu 6% mai mare faţă de cel realizat în 2011, preferinţa clienţilor pentru produsele tradiţionale generând, per ansamblu, un volum de prime brute subscrise similar celui din 2011 (produsele tradiţionale au o primă medie anuală mai redusă decât asigurările unit-linked). Astfel, volumul de prime brute subscrise de ING Asigurări de Viaţă în 2012 se ridică la 544,5 milioane lei, comparativ cu 554,4 milioane lei în 2011.
Interesul clienţilor pentru produsele tradiţionale s-a consolidat pe parcursul anului, acest tip de contracte reprezentând 75% din numărul total de poliţe noi subscrise, comparativ cu 67% în 2011.
Utilizarea în cadrul procesului de consiliere financiară a unor instrumente îmbunătăţite a avut un impact pozitiv asupra nivelulului de conştientizare a clienţilor privind necesitatea de planificare pe termen lung. Astfel, nivelul de protecţie pentru poliţele de viaţă încheiate la ING a crescut: suma asigurată medie pentru portofoliul de asigurări noi din 2012 s-a majorat cu 5% faţă de anul precedent, ajungând la 49.501 lei.În 2012, ING Asigurări de Viaţă a plătit clienţilor beneficii pentru evenimente asigurate şi contracte ajunse la maturitate de 95,6 milioane RON, cu 51,3% mai mult faţă de 2011. Peste trei sferturi din această sumă, respectiv 72,75 milioane RON, au reprezentat beneficii pentru contracte ajunse la maturitate.
– Marja de solvabilitate disponibilă a ING Asigurări de Viaţă este de 1,25 faţă de nivelul minim cerut de lege de 1, iar coeficientul de lichiditate este de 4,65 comparativ cu nivelul minim cerut (1).Activele nete din administrarea fondurilor ING de pensii facultative au crescut cu 40% în 2012.
Cele două fonduri facultative din administrarea ING – ING Activ şi ING Optim – însumau 118.338(1) de participanţi la sfârşitul anului 2012, cu circa 14% mai mulţi faţă de anul precedent (sursa: CSSPP).
La aceeasi dată, valoarea activelor nete aferente celor două fonduri ale ING era de 279,4(1) milioane lei, în creştere cu circa 40% faţă de 2011. Astfel, la finele lunii decembrie 2012, ING Asigurări de Viaţă deţinea pe piaţa Pilonului III o cotă cumulată, în funcţie de active, de 46,65% (sursa: CSSPP).În ceea ce priveşte sumele alocate de participanţi în fondurile de pensii facultative, contribuţia medie la fondul ING Activ în 2012 a fost de 86,5 lei, iar la ING Optim de 91 lei – ambele valori fiind in uşoară scădere comparativ cu cele din 2011, în condiţiile în care resursele populaţiei disponibile pentru economisire au fost limitate.
De la înfiinţare (2007) şi până la finalul lunii decembrie 2012, fondul ING Activ(1), fond din categoria celor cu grad de risc dinamic, a obţinut o performanţă anualizată de 8,6%, iar ING Optim(1), fond din categoria celor cu grad de risc echilibrat, a înregistrat o performanţă anualizată de 9,5% – comparativ cu media anualizată a tuturor fondurilor din piaţă de 7,74%, (sursa: calcule ING, pe baza statisticilor CSSPP).
Bram Boon, director general ING Asigurări de Viaţă, declară că “Şi în 2012 contextul economic internaţional instabil a întârziat revigorarea economiei româneşti, cu consecinţe asupra încrederii şi nivelului de trai ale consumatorilor şi, implicit, a resurselor alocate obiectivelor de planificare financiară a viitorului. Atât industria de asigurări de viaţă, cât şi Pilonul III de pensii au evoluat într-un context mai degrabă limitativ, înregistrând evoluţii sub potenţialul real – situaţie care, în absenţa unei revigorări economice mai puternice, se va perpetua şi în 2013.
Rezultatele ING pe segmentul de asigurări de viaţă în 2012 reflectă deja rezultatele proiectelor majore de investiţii, pe care le continuăm, pentru creşterea beneficiilor oferite clienţilor şi consolidarea profesionalismului consultanţilor noştri: portofoliul de contracte, realizat în condiţiile restrângerii cu 25% a forţei de vânzare, este cu 6% mai mare faţă de anul precedent, numărul de contracte reziliate şi răscumpărate este mai mic cu 12% faţă de 2011, iar Scorul Net Promoter* a fost de 23%, peste nivelul de 21% pe care ni l-am propus pentru 2012.şi pe pilonul facultativ de pensii evoluţia activităţii ING a fost una pozitivă, numărul de participanţi crescând cu 14% faţă de 2011, iar volumul de active administrate cu circa 40%. Per ansamblu însă, efectele tratamentului fiscal favorabil de care se bucură Pilonul III sunt încă limitate de presiunile pe care realitaţile economice le pun asupra companiilor şi veniturilor individuale pentru economisire, iar implicarea pozitivă a autorităţilor prin măsuri de eficientizare în continuare a mecanismelor acestei pieţe – prin posibilitatea de subscriere online, de a realiza plăţi suplimentare sau în avans, aşa cum se întâmplă în alte ţări – ar impulsiona dezvoltarea mai rapidă a acestei pieţe”.
Profitul brut estimat al ING Asigurări de Viaţă în 2012 este de 29 milioane lei.
În 2012 ING Asigurări de Viaţă a obţinut un profit brut estimat de 29 milioane lei – dintre care 11,1 milioane lei reprezintă profit obtinut din operaţiuni curente, iar 17,9 milioane lei profit excepţional obţinut pe fondul eliberării unor rezerve excesive – comparativ cu 17,8 milioane lei în 2011.
Pe segmentul de pensii obligatorii, ING Pensii SAFPAP administra la finele anului 2012 active nete de 3,65 miliarde lei.
La sfârşitul lui 2012, fondul de pensii administrat privat ING deţinea active nete de 3,65 miliarde lei (1), în creştere cu 48,6% faţă de nivelul înregistrat la finele lui 2011. Astfel, cota de piaţă a ING Pensii la sfârşitul lui 2012 era de 37,9%(1) din piaţa pensiilor private obligatorii (sursa: CSSPP).
La aceeaşi dată, ING avea 1.729.058 (1) participanţi în Pilonul II, dintre care aproape 97% au plătit cel puţin o contribuţie de la începutul colectării în sistem (sursa: CSSPP).
Contribuţia medie netă pe participant la Fondul de pensii administrat privat ING a fost de 66,1 lei în 2012, în creştere cu 22% faţă de anul precedent.
De la înfiinţare (mai 2008) şi până la finalul lunii decembrie 2012, fondul de pensii obligatorii al ING a obţinut o performanţă anualizată de 12,2%(1), comparativ cu media anualizată a tuturor fondurilor din piaţă de 11,45% (sursa: calcule ING, pe baza statisticilor CSSPP).Marius Popescu, director general ING Pensii:
Pentru Pilonul de pensii private obligatorii şi participanţii noştri, veştile bune ale începutului de an sunt majorarea contribuţiei virate la 4%, cuprinsă în bugetul pentru 2013 şi, totodată, rezultatele investiţionale remarcabile obţinute de Pilonul II în anul 2012. Ambele duc la o acumulare mai rapidă de fonduri în conturile personale ale participanţilor, bani care – spre deosebire de contribuţiile din sistemul public, ce sunt redistribuite parţial actualilor pensionari – se vor întoarce la ei în viitor, constituind un venit suplimentar la vârsta pensionării.
În ceea ce ne priveşte, la ING priorităţile anului 2012 au avut în centru continuarea demersurilor de educare si informare a publicului cu privire la pensiile private – în contextul cărora am desfăşurat o nouă campanie dedicată “ştii de la ING” -, îmbunătăţirea constantă a serviciilor pe care le oferim participanţilor noştri şi, nu în ultimul rând, adaptarea politicii noastre de investiţii astfel încât să ne permită identificarea combinaţiei optime între risc şi randament, în beneficiul participanţilor noştri.CIFRE CHEIE (1)
Asigurări de viaţă 2012 2011
Active financiare în administrare (mld. RON) 2,34 2,1
Prime brute subscrise (mil. RON) 544,54 554,42
Beneficii plătite pentru pentru evenimente asigurate şi contracte ajunse la maturitate în perioada de raportare (mil. RON) 95,6 63,20
Prima brută anualizată medie pentru contractele încheiate în perioada de raportare (RON) 1.580 1.594
Suma asigurată medie per contract încheiat în perioada de raportare (RON) 49.501 47.194
Pensii facultative – Pilon 3
Active nete (mil. RON) 279,4 199,94
ING Activ 70,73 52,12
ING Optim 208,67 147,82
Număr de participanţi 118.338 103.426
ING Activ 29.177 26.802
ING Optim 89.161 76.624
Pensii obligatorii – Pilon 2
Active nete (mld. RON) 3,65 2,46
Participanţi (mil.) 1,73 1,69
Conturi goale (%) 3 3,5NOTE:
*Scorul Net Promoter, obţinut în urma fiecarei interacţiuni a clienţilor cu compania, este un indicator al gradului de loialitate a clienţilor şi a intenţiei de recomandare a produselor şi serviciilor de asigurări şi pensii ale ING.
(1) Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. -
De ce diferă preţul unei vieţi de la instanţă la instanţă
1,2 MILIOANE DE EURO ESTE SUMA VEHICULATĂ CA DESPĂGUBIRE, ÎNTR-O INSTANŢĂ DIN ROMÂNIA, în urma unui accident rutier. E mult? E puţin? “Nu se poate pune un preţ pe durere sau suferinţă, dar este bine să existe o grilă”, afirmă avocatul Marius Diaconeasa, de la Diaconeasa, Marica şi Asociaţii. Un argument este faptul că, pentru cazuri similare, unele instanţe acordă despăgubiri de peste 300 de ori mai mari decât altele. Valoarea unei daune medii plătite pentru vătămări corporale este de aproape 54.000 de lei, conform Buletinului Informativ al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) pentru primele nouă luni din 2012.
“În majoritatea ţărilor europene există criterii care stabilesc daunele şi marjele în care un judecător trebuie să încadreze suma pe care o stabileşte ca despăgubire”, spune Cosmin Vasile, partener în cadrul casei de avocatură Zamfirescu Racoţi Predoiu (ZRP). “Daunele morale nu pot fi estimate patrimonial pentru că se consideră că viaţa şi sănătatea nu pot fi preţuite”, adaugă Vasile. Cu toate acestea, victimele au dreptul de a fi despăgubite, iar în România nu este stabilită decât o limită de despăgubire în cazul daunelor materiale şi una pentru daunele morale. Recent, în cazul accidentelor soldate cu victime – vătămări corporale şi decese – limita maximă pentru despăgubiri a fost majorată de la 3,5 milioane de euro la 5 milioane de euro; în 2008 acest prag era stabilit la 750.000 de euro. Valoarea pare cu atât mai mare comparată cu cea din 2000, când limita maximă a despăgubirilor acordate unei victime era de 80 de milioane de lei vechi (8.000 lei). “În mod firesc costurile cu asigurările se răsfrâng asupra valorii sumelor achitate cu titlul de prime de asigurare, realizarea unui ghid obligatoriu cu aplicabilitate generală conţinând grile de despăgubiri apare ca fiind deosebit de utilă în acest moment”, spune reprezentantul ZRP.
Or, deciziile instanţelor (“judecătorii sunt şi ei oameni”) pot fi influenţate de mai mulţi factori. Un simplu exemplu este că judecătorii din Bucureşti acordă daune mai mari, în concordanţă cu costul vieţii din Capitală, în vreme ce în zone sărace ale ţării sumele sunt de sute de ori mai mici. Şi mediatizarea proceselor joacă un rol important. Chiar avocaţii victimelor au declarat că daunele morale stabilite de Judecătoria Braşov pentru familiile victimelor lui Şerban Huidu, de 360.000 de euro, la care s-au adăugat şi daune materiale, sunt mai mari decât în mod obişnuit la un astfel de caz, fapt care s-a datorat şi intensei mediatizări. “Cred că este o soluţie corectă şi prin prisma practicii judiciare care există în acest moment, dar echilibrată şi cu mediatizarea acestui caz. Faţă de alte ucideri din culpă, acest caz a fost mult mai mediatizat şi astfel şi cuantumul acestor daune, care din cunoştinţele mele nu cred că s-au mai dat până în acest moment, a fost mai mare”, declara Bucur Borcoman, avocatul victimelor.
Este numai un exemplu de caz în care asigurătorul este obligat să plătească o sumă mai mare decât previzionase. Prin urmare, în ciuda faptului că în primele nouă luni din 2012 numărul de dosare avizate a fost în scădere cu 6% faţă de aceeaşi perioadă din 2011, valoarea despăgubirilor plătite pentru vătămări corporale şi deces a crescut cu 46% în acelaşi interval. Prin urmare, costul asigurărilor obligatorii a crescut an de an şi, în aceleaşi condiţii, nu are cum să se oprească. “Dacă tarifele tot cresc, vom ajunge în situaţia în care RCA să fie un produs de lux”, este de părere Diaconeasa.
Şi asta în condiţiile în care, conform legii, poliţa RCA este obligatorie şi, potrivit Codului rutier, şoferilor depistaţi fără această asigurare li se reţine talonul maşinii şi plăcuţele de înmatriculare. Preţul unei asigurări RCA pentru aceeaşi maşină variază foarte mult, ajungând să fie de trei ori mai mare de la un asigurător la altul. Potrivit CSA, societăţile autorizate să emită RCA sunt ABC Asigurări, Allianz-Ţiriac Asigurări, Generali România, Asirom, Euroins, Astra Asigurări, Omniasig, Carpatica Asig, Groupama Asigurări, UNIQA Asigurări şi City Insurance. Pentru şase luni, asigurarea pentru un vehicul poate varia între 170 lei şi peste 500 de lei, iar pentru un an întreg preţul minim se plasează la circa 300 de lei iar pragul maxim poate depăşi 1.000 de lei.
PROBLEMA ESTE CĂ SUNT POSESORI DE AUTOVEHICULE SCUMPE CARE, deşi încheie o poliţă de asigurare CASCO la un asigurător bun, cumpără RCA-ul cel mai ieftin, nefiind interesaţi dacă în cazul unui accident persoana păgubită îşi încasează sau nu banii, spune Cosmin Vasile. Or, CSA a primit în primele nouă luni din 2012 nu mai puţin de 8.520 de reclamaţii de la clienţii nemulţumiţi de serviciile asigurătorilor şi brokerilor, cu 66% peste nivelul din perioada corespunzătoare din 2011, potrivit datelor instituţiei. Din acest număr total, peste 5.400 de petiţii se încadrează în segmentul asigurărilor de răspundere civilă auto, adică 0,1% din volumul total al contractelor încheiate în această perioadă. Numărul petiţiilor pe RCA a crescut cu 41%.
Se ajunge astfel în unele cazuri ca nevinovaţii implicaţi în accidente să nu-şi încaseze niciodată banii, chiar dacă apelează la justiţie pentru a încasa banii de la asigurător. “Sunt cazuri în care durează atât de mult procesul de despăgubire încât se prescriu plăţile”, spune Diaconeasa, care completează că alegerea unui asigurător este bazată pe încredere. El se aşteaptă ca “asigurătorii să se cearnă”, mai cu seamă datorită unei decizii recente a CSA prin care asigurătorii sunt obligaţi să oprească pierderile.
-
STUDIU DE CAZ: Cum transformi o defecţiune într-un succes de marketing
DATELE PUBLICATE ÎN LUNA IANUARIE LEGATE DE EVOLUŢIA VÂNZĂRILOR DE MAŞINI ÎN 2012 PE PLAN MONDIAL ARATĂ CĂ GRUPUL TOYOTA A VÂNDUT 9,75 MILIOANE DE AUTOVEHICULE, peste rivalii de la General Motors şi Volkswagen, după câţiva ani grei, marcaţi de campaniile masive de rechemări de automobile pentru defecţiuni şi de cutremurul devastator din martie 2011, potrivit Bloomberg. Toyota a devenit pentru prima dată cel mai mare producător auto din lume în anul 2008, când a depăşit General Motors, liderul ultimilor 77 de ani. Compania niponă s-a menţinut pe prima poziţie până în 2011, când producţia a fost afectată sever de dezastrele naturale care au lovit Japonia şi Thailanda. Mai mult, reputaţia Toyota a fost afectată sever în anii 2009-2010 de o campanie uriaşă de rechemare a maşinilor aflate în circulaţie pentru remedierea unor defecţiuni care puteau conduce la accidente. Totodată, criza financiară globală izbucnită în 2008 a afectat grav vânzările Toyota, în special din cauza contractării cu 35% a vânzărilor şi producţiei auto din SUA, cea mai mare piaţă străină a grupului. Compania a revenit în 2012 odată cu revigorarea pieţei SUA, o nouă campanie de marketing şi lansarea unor noi produse.
“Poziţia Toyota faţă de client a fost extrem de sinceră. Compania a pus întotdeauna interesele clientului în faţa celor proprii. Acesta e modul lor de a proceda”, spune specialistul companiei de consultanţă A.T. Kearney în industria auto Steffen Gaenzle. El afirmă, referitor la problemele de calitate de pe piaţa nord-americană, că Toyota a avut probleme din cauza furnizorilor indisciplinaţi, dar şi a reacţiei lente a dealerilor care nu au grăbit procesul de găsire şi de înlocuire a părţilor cu probleme. Dealerii americani au raportat cu întârziere către sediul central din Nagoya, dar şi cei din Japonia au fost lenţi în decizii, explică analistul. Pasul următor a fost cel al reducerii nivelurilor de management de la opt la şase, ca urmare a unei erori de conducere a vechii echipe – principiul de management al Toyota a fost acela de a avea doar şase linii de management, însă în ultimii zece ani structurile organizaţionale au crescut semnificativ. Apoi, compania a decis să le ceară public scuze clienţilor. “Cu ajutorul sistemului de producţie bine integrat şi al reţelei de furnizori, Toyota a reuşit să producă în nouă luni 1,7 milioane de maşini suplimentare. Asta arată că Toyota se poate adapta din mers schimbărilor bruşte în producţie, deci pare o poveste de succes fără sfârşit”, spune Gaenzle.
IN ZIUA URMĂTOARE PUBLICĂRII DATELOR LEGATE DE VÂNZĂRILE ANULUI 2012, Toyota rechema peste un milion de maşini în serviceuri din cauza defecţiunilor la sistemele de airbag şi la ştergătoarele de parbriz. În total este vorba de 907.000 de autovehicule, cele mai multe din modelul Corolla, din cauza airbag-urilor care se pot activa în mod necorespunzător atunci când semnalele electronice ale vehiculului deteriorează un cip care controlează sacii de aer. De asemenea, japonezii vor rechema 385.000 de modele Lexus IS ale căror ştergătoare se pot bloca în cazul unor căderi masive de zăpadă.
Luna trecută, Toyota a acceptat să plătească peste un miliard de dolari în Statele Unite ale Americii pentru a încheia procesele cu proprietarii de autovehicule care susţineau că valoarea de piaţă a maşinilor s-a diminuat după ce compania a rechemat milioane de unităţi în service pe seama problemelor cu acceleraţia. Directorii Toyota nu şi-au recunoscut direct vina, dar au explicat că preferă să plătească şi să lase în urmă incidentul, potrivit Associated Press. “Clienţii înţeleg că este normal să apară probleme la o maşină, dar prin recunoaşterea şi rezolvarea lor se creează o legătură şi mai puternică între ei şi brand”, susţine un reprezentant de pe piaţa locală a brandului Toyota. -
Oraşul cu 100 de locuitori şi cu 50.000 de turişti
În fiecare iarnă, peste 50.000 de turişti din toată lumea se adună aici pentru a experimenta liniştea, viaţa sub luminile nordice şi alte activităţi inedite caracteristice sălbăticiei de la 200 km distanţă de Cercul Arctic, dar mai ales pentru a fi martorii unui proiect unic în lume: primul şi cel mai mare hotel de gheaţă.
Cu o suprafaţă de 5.500 de metri pătraţi, hotelul este construit anual din circa 2.000 de tone de gheaţă şi 30.000 de tone amestec de zăpadă şi gheaţă cu rol în întărirea structurii. La construcţia acestuia participă anual circa 100 de oameni, jumătate dintre ei fiind artişti care s-au implicat în designul anumitor zone din hotel.
În lunile martie şi aprilie, 4.000 de tone de gheaţă sunt culese din râul Torne şi ţinute în medii reci pe parcursul verii. Construcţia propriu-zisă se face în noimebrie şi decembrie, iar hotelul este deschis între decembrie şi mijlocul lui aprilie, când structura de gheaţă începe să se topească.
-
La Cernobîl s-a PRĂBUŞIT acoperişul centralei nucleare. Cât de periculos e?
Panouri de pe pereţi şi părţi ale acoperişului s-au desprins marţi în sala de maşini a reactorului patru al centralei, locul unde a avut loc în 1986 cel mai mare dezastru nuclear. Zona afectată este de circa 600 de metri pătraţi, potrivit declaraţiilor angajaţilor centralei. Nimeni nu a fost rănit în incident, iar nivelul de radiaţii din zona Cernobîl nu a suferit modificări, conform primelor raportări.
“Nu există nici o ameninţare la adresa vieţii sau sănătăţii populaţiei,” a declarat miercuri dimineaţă ministrul rus pentru situaţii de urgenţă, confirmând informaţiile furnizate anterior de oficialii ucraineni. Din primele cercetări, cauza prăbuşirii este greutatea zăpezii de pe acoperiş, însă zona afectată nu include şi aşa-numitul “sarcofag”, construit după accidentul nuclear din urmă cu 27 ani.
Catastrofa de la Cernobîl a avut loc pe 26 aprilie 1986, când unul dintre cele patru reactoare nucleare a explodat. Conducerea sovietică a recunoscut cu întârziere amploarea accidentului şi nu a dispus evacuarea perimetrului, iar valul radioactiv s-a răspândit până în zona de nord a Suediei, dar a ajuns şi deasupra Marii Britanii. Un nou “sarcofag” este în prezent în construcţie, menit să îl acopere pe cel existent, construit după accident, dată fiind temerea inginerilor că vechea construcţie ar putea să se prăbuşească şi să permită scurgerea substanţelor radioactive. Noul sarcofag ar urma să asigure condiţii de deplină siguranţă pentru aproximativ o sută de ani.
-
Cea mai mare petrecere din lume – GALERIE FOTO
Mult mai mulţi oameni, milioane de turişiri şi de localnici iau parte la Carnavalul brazilian, pe străzile din Rio sau Sao Paolo.
Sursa: atlantic.com -
Obama propune majorarea salariului minim în SUA, pentru susţinerea economiei
În primul discurs despre Starea Naţiunii după câştigarea unui nou mandat de preşedinte, Obama a prezentat propuneri variate, inclusiv negocierea unui acord pentru o zonă de liber schimb SUA-UE şi chletuieli de 50 de miliarde de dolari pentru proiecte de infrastructură “urgente”. Obama a lăudat acţiunile unor companii precum Ford şi Apple de a readuce locuri de muncă înapoi în SUA, potrivit Bloomberg.
“Este misiunea nostră neterminată să ne asigurăm că această administraţie lucrează pentru cei mulţi şi nu pentru cei puţini; că încurajează spiritul întreprinzător, recompensează iniţiativa individuală şi face disponibile oportunităţi pentru fiecare copil al acestei mari naţiuni”, a declarat Obama într-un discurs de o oră, susţinut în faţa camerelor reunite ale Congresului.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
