“Nu puteam mentine ambele branduri peste tot, a trebuit sa luam
o decizie”, a declarat Olivier Francois, director al Fiat care
conduce operatiunile sub brand Lancia si Chrysler. El a explicat ca
Lancia este mai cunoscut in Europa, iar Chrysler are o recunoastere
mai mare in Statele Unite si restul lumii. Fiat urmeaza sa
consolideze din aceasta luna rezultatele Chrysler in rapoartele
sale financiare. Grupul italian intentioneaza sa ajunga in acest an
la o participatie de 57% la Chrysler, de la 46% in prezent. Europa
este veriga slaba pentru Fiat, care are dificultati sa concureze cu
Volkswagen si Peugeot Citroen. Grupul italian a inregistrat anul
trecut in Europa pierderi de circa un miliard de euro , potrivit
unui analist al companiei Sanford C. Bernstein.
Blog
-
Chrysler a disparut din Europa: Automobilele vor fi comercializate sub brandul Lancia
-
Diferenta dintre management si leadership
Majoritatea sefilor din Romania cred ca presiunea constanta
exercitata asupra angajatilor, controlul, bonusurile mari sau
stabilirea unor targeturi de business sau de vanzari foarte
ridicate constituie cele mai bune modalitati de a motiva oamenii si
de a obtine rezultate. “Modelul sefului roman – generalizand,
evident, pentru ca exista si contraexemple pozitive – arata cam
asa: are masina scumpa, vorbeste mult si tare, are mereu dreptate
si nu are rabdare sa isi asculte angajatii.Daca vrei sa fii ascultat si respectat ca sef, trebuie sa vii in
fata oamenilor si sa le demonstrezi ca meriti acest lucru”, crede
Alain Cardon, CEO al companiei franceze de coaching (consultanta
personalizata de business) si formare manageriala Metasysteme, care
activeaza si pe piata locala. Cardon considera ca un astfel de sef
nu doar creeaza un climat negativ in organizatie, dar se incadreaza
intr-o tipologie a managementului care este foarte simplu de
“sedus” si, in cele din urma, de manipulat. “Nu il contrazici,
raspunzi <Da> si <Imediat> la orice spune. Acest lucru
nu inseamna ca organizatia functioneaza bine. Inseamna ca oamenii
se complac intr-o stare de fapt pentru a evita conflictele, dar nu
isi fac munca cum trebuie, pentru ca nu actioneaza din convingere”,
afirma francezul, care a venit in Romania pentru prima data in 1998
si si-a inceput activitatea de coach pe piata locala in urma cu
cinci ani.Jumatate dintre angajati vor spune “Da” pentru a maguli orgoliul
superiorului, sperand ca astfel sunt in carti pentru o promovare
sau un salariu mai bun, iar cealata jumatate vor spune “Da” pentru
a evita conflictele sau pentru ca s-au convins ca oricum vocea lor
nu este ascultata. Angajatii din ultima categorie sunt cei care vor
pleca din organizatie cu prima ocazie. Mai mult decat atat,
managementul romanesc are tendinta de a crea si de a dezvolta
relatii individuale privilegiate, tratand preferential anumiti
angajati, ceea ce distruge spiritul de echipa. Exemplul vine de sus
si se transfera in intreaga organizatie. “Romanii nu stiu sa
lucreze in echipa, fiecare incearca sa straluceasca individual.
Acesta e primul lucru pe care l-am remarcat lucrand cu echipe
formate din romani, iar situatia nu s-a schimbat nici acum”,
subliniaza Cardon.Un alt critic declarat al managementului de pe piata locala –
indiferent ca este vorba despre executivi romani sau straini – este
Radu Furnica, unul dintre cei mai vechi si mai scumpi head hunteri
din Romania. Furnica declara in 2009 intr-un interviu pentru
BUSINESS Magazin ca doar aproximativ 3% dintre top managerii din
Romania sunt cu adevarat buni, restul fiind “mai mult sau mai putin
niste impostori”. Presedintele si CEO-ul companiei de executive
search Leadership Development Solutions (LDS) a vorbit in mai multe
randuri in termeni duri despre pachetele salariale disproportionate
ale expatilor care primeau mandate pe piata locala.Parerea sa este impartasita de Cardon, care spune ca nu
competenta a fost intotdeauna criteriul pe baza caruia au fost
transferati expatii in Romania; “In putinele cazuri in care s-a
intamplat acest lucru, executivii straini au invatat foarte repede
<bunele comportamente romanesti>”. Salariile executivilor de
top din multinationale ajungeau inainte de criza la 20.000 – 25.000
de euro lunar, fara a lua in considerare bonusurile care, in
anumite cazuri, dublau salariul net, potrivit informatiilor din
piata. Cu toate acestea, Furnica a subliniat ca multinationalele
sunt printre singurele centre de formare de profesionisti adevarati
in Romania, in conditiile in care sistemul de invatamant esueaza in
a produce forta de munca de care are nevoie mediul de business.Contextul economic dificil nu a ajutat foarte mult in schimbarea
comportamentului de management in Romania. Cardon – care isi
petrece aproximativ 50% din timp in Romania (restul clientilor sai
fiind companii din Europa de Vest), unde lucreaza cu companii si
manageri de top si unde se ocupa si de scoala de coaching – spune
ca principala preocupare a executivilor cu care lucreaza in prezent
sunt rezultatele, indiferent de modul cum sunt obtinute, in mare
parte si pentru ca de ele se leaga bonusurile de final de an ale
echipelor de top: “Executivii din prima linie se tem sa nu isi
piarda jobul, lucreaza sub o presiune enorma si pun la randul lor
presiune pe angajati.Acesta este modelul de lucru in cele mai multe companii in
prezent: managerii considera ca presiunea si banii in plus – in
putinele cazuri fericite – inseamna automat ca angajatii vor munci
mai mult si mai eficient, iar targeturile vor fi atinse. Este un
discurs arhaic, iar exemplul porneste de sus si se rasfrange in
intreaga organizatie”, spune Cardon, care consiliaza anual intre 20
si 30 de companii prezente pe piata locala, cele mai multe din
telecom, industrie, banking, distributie, asigurari si farma. -
IIF: Fluxurile de capital spre Europa emergenta vor creste cu cca 100 mld. dolari. Riscurile pentru Romania
“Daca fluxurile de capital contribuie la cresterea economica in
economiile emergente, ele ridica in acelasi timp probleme pentru
acele tari care deja se confrunta cu presiuni inflationiste,
crestere puternica a creditului si scumpiri ale activelor”,
apreciaza IIF, principala asociatie internationala a institutiilor
financiare, cu aproape 400 de membri din peste 70 de tari.“Ungaria si Romania vor ramane cele mai vulnerabile din zona la
fluctuatiile din perceptia pietelor”, noteaza IIF, ceea ce se
traduce prin riscul, evidentiat de BNR in ultima vreme, ca
fluxurile de capital sa plece la fel de repede precum intra in
tara, destabilizand moneda si preturile. In cazul Ungariei,
vulnerabilitatea este explicata prin impunerea taxei asupra
bancilor si a altor multinationale, apreciaza IIF. In cazul
Romaniei, vulnerabilitatea e legata de apropierea alegerilor din
2012, care “vor testa consecventa fragilei coalitii de guvernamant
de a mentine masurile nepopulare de austeritate care au fost
esentiale pentru ajustarea fiscala de anul trecut pana acum”.Ungaria, Polonia si Romania raman primele expuse la contagiune
in urma unei extinderi a problemelor din zona euro, insa riscurile
in cazul Poloniei si al Romaniei sunt limitate de acordurile cu FMI
ale celor doua tari.Europa emergenta este singura regiune pentru care IIF prevede o
sporire a influxurilor de capital in 2011. Atat in Asia emergenta,
cat si in America Latina, fluxurile de capital privat sunt estimate
sa scada usor, iar pentru Africa/Orientul Mijlociu se prevede o
scadere mai accentuata.Intrarile nete de capital strain vor creste cel mai mult in
Polonia si in special Turcia, unde cresterea economica si-a
revenit, dobanzile sunt atractive, iar pietele sunt cel mai
lichide, anticipeaza IIF. In ciuda masurilor de descurajare a
fluxurilor speculative pe termen scurt, cu potential daunator
pentru economie, Turcia va atrage in continuare un volum
semnificativ de capitaluri.IIF noteaza ca aproape o treime din cresterea fluxurilor spre
Europa emergenta va reflecta majorarea investitiilor straine
directe, in special prin reinvestirea profiturilor, in dauna
imprumuturilor de la bancile comerciale occidentale cu filiale in
tarile din Est. Aceste imprumuturi vor ramane sub nivelul dinainte
de criza, din cauza incertitudinii privind resursele de lichiditate
ale bancilor, in conditiile problemelor financiare din zona euro.
In Bulgaria, Romania si Ungaria, creditarea bancara catre sectorul
privat nu si-a revenit inca, spre deosebire de restul zonei.
“Europa emergenta” cuprinde, in acceptiunea IIF, Bulgaria, Cehia,
Ungaria, Polonia, Romania, Rusia, Turcia si Ucraina.Europa emergenta a atras in 2008 un flux de 257,7 miliarde de
dolari, care s-a redus la numai 56 de miliarde in 2009. Anul
trecut, cifra a crescut la 148,4 miliarde.In total, volumul capitalului atras de economiile emergente din
toata lumea este estimat sa ajunga anul acesta la 1.041 miliarde de
dolari, fata de 989,8 miliarde in 2010. Cresterea nu mai este insa
nici pe departe la fel de importanta precum cea din 2010, care a
marcat un adevarat salt de la 643,7 miliarde in 2009.Pentru 2012, IIF estimeaza ca Europa emergenta va continua sa
atraga un volum mai mare de capitaluri (300 de miliarde). Tot
volume mai mari ar urma sa atraga si Africa/Orientul Mijlociu, in
timp ce atractivitatea Asiei emergente si a Americii Latine va
scadea in continuare. -
Noua Constitutie scoate de sub controlul Curtii Constitutionale taierile de salarii si pensii
Bugetele sunt supuse spre aprobare Parlamentului numai dupa ce
sunt inaintate institutiilor europene. Atat aceasta prevedere, cat
si cea de limitare prin constitutie a deficitului si a indatorarii
corespund prevederilor Pactului de competitivitate Euro Plus al UE,
la care a aderat recent si Romania.Proiectul de reviziuire a Constitutiei precizeaza ca Guvernul nu
poate contracta imprumuturi externe decat in domeniul investitiilor
si nu pentru plata salariilor si a pensiilor, cheltuieli sociale
sau alte scopuri, spre a limita astfel tentatia partidelor “de a
distruge bugetele inainte de alegeri”, dupa cum spune presedintele
Basescu.Singurele cazuri cand plafonul de deficit si cel de datorie pot fi
depasite se refera la catastrofele naturale sau “situatii
exceptionale cu impact negativ semnificativ asupra finantelor
publice”, conform textului revizuit al Constitutiei – dar numai
daca se intruneste majoritatea membrilor Parlamentului si numai
daca depasirea poate fi compensata in maximum 3 ani.Constitutia revizuita anuleaza controlul judecatoresc al actelor
administrative ale autoritatilor publice care privesc politicile
fiscale si bugetare, ceea ce inseamna ca Guvernul va putea decide,
de pilda, taieri de salarii si pensii fara acordul Curtii
Constitutionale.In situatie de criza politica, Guvernul are dreptul sa-si asume
raspunderea pe legea bugetului de stat si cea a bugetului
asigurarilor sociale, ca exceptie de la prevederea din proiect
conform careia angajarea raspunderii Guvernului se poate face o
singura data pe sesiune, pe o singura lege.Presedintele Basescu a anuntat ca dupa ce va avea avizul
Consiliului Legislativ pentru proiectul de revizuire, va transmite
partidelor proiectul, urmand ca el sa ajunga la Parlament inainte
de vacanta de vara, intre 20 si 30 iunie. -
Piata de retail FMCG, evaluata la 16 miliarde euro, va creste cu 5% pe an
“Criza a redus valoarea pietei de FMCG (Fast Moving Consumer
Goods) cu aproximativ cinci miliarde de euro fata de maxima atinsa
in 2008, ceea ce reprezinta o scadere de 29%. S-a ajuns astfel la
un nivel al pietei similar celui din 2005”, a declarat, miercuri,
intr-o conferinta de presa, Adrian Comaneci, Senior Project Manager
Contrast Management Consulting Romania.El a adaugat ca in urmatorii ani se estimeaza o crestere anuala
a industriei de bunuri de larg consum cu 5%, ca urmare a cresterii
puterii de cumparare a populatiei, a dezvoltarii agresive a
comertului modern si a modificarilor comportamentului de consum al
populatiei.Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Un nou joc pentru Facebook: Empires&Allies
Acest joc de strategie si lupta, disponibil pe Facebook in 12
limbi straine, reia anumite faze de constructie din jocurile tip
-ville. Insa aduce si lucruri noi, precum lupte de cucerire,
similare celor din jocul Advance Wars, produs de Game Boy
advance.In cadrul unei conferinte care a avut loc la San Francisco, Amer
Ajami, producatorul executiv al Zynga nu a vrut sa dea detalii cu
privire la perioada in care a fost dezvoltat jocul. “Lucram de
foarte mult timp la el”, a precizat acesta. -
Proiectul de revizuire a Constitutiei: Perchezitia, retinerea sau arestarea parlamentarilor se face fara avizul Legislativului
Conform proiectului, trimis miercuri de catre seful statului
Consiliului Legislativ pentru avizare, la articolul privind
imunitatea parlamentara se stipuleaza ca “parlamentarii nu pot fi
trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile
politice exprimate in exercitarea mandatului”.“Urmarirea, perchezitia, retinerea, arestarea sau trimiterea in
judecata penala a parlamentarilor, pentru fapte care nu au legatura
cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea
mandatului, se pot face numai de catre Parchetul de pe langa Inalta
Curte de Casatie si Justitie. Competenta de judecata apartine
Inaltei Curti de Casatie si Justitie”, prevede acelasi articol.
Cititi ce contine noul proiect de revizuire a Constitutiei pe
www.mediafax.ro -
Medicii de familie au decis sa nu semneze contractul cadru, nu mai elibereaza retete gratuite
Medicii de familie au decis, miercuri, in sedinta Biroului
executiv, sa nu semneze contractul cadru privind asistenta
medicala, astfel ca de la 1 iunie pacientii nu mai pot primi
medicamente compensate si gratuite si nici trimiteri catre
specialisti.Medicii din Bucuresti s-au reunit, miercuri, la
Spitalul Universitar de Urgenta, unde au decis in unanimitate sa se
alieze colegilor din tara si sa nu semneze contractul cadru pe 2011
– 2012.Presedintele Patronatului Medicilor de Familie, Doina Mihaila, a
spus ca Ministerul Sanatatii a facut absolut tot ceea ce era de
facut, dar ca nu este suficient. Problema este de fapt a CNAS, care
in pofida faptului ca a avut un buget egal cu cel din 2010 pentru
medicina primara, atunci cand acesta trebuia alocat doctorilor de
familie, a fost mai mic, a sustinut Mihaila.Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cine este noul director al Orange?
Jean-François Fallacher are experienta atat pe piata de business, cat si pe cea de mass market. Si-a inceput cariera in Franta pe segmentul de vanzari de business.
Pe parcursul anilor si-a dezvoltat experienta in piete extrem de competitive, precum Olanda, unde a lansat o companie de servicii de internet, iar mai apoi un operator alternativ care a devenit un important competitor al KPN, principalul jucator de pe aceasta piata. Inaintre de a veni in Romania, Fallacher a ocupat timp de sase ani pozitia de CEO al Sofrecom, companie de consultanta internationala a grupului France Telecom-Orange, ocupandu-se cu dezvoltarea de operatiuni si servicii mobile in diferite piete in care este prezent Grupul.
-
Povestea lui Thierry Millet, fostul sef al Orange Romania
In grupul France Telecom, care detine Orange, lucreaza de mai
bine de 20 de ani. Dupa absolvirea Facultatii Politehnice in 1986
şi apoi a Scolii Nationale de Telecomunicatii doi ani mai tarziu,
francezul Thierry Millet s-a angajat in cadrul operatorului de
telecomunicatii in Franta. A ocupat de-a lungul timpului mai multe
pozitii in grup, printre care director regional de vanzari,
director de vanzari şi distributie pe divizia Mass Market sau CIO
(chief information officer) al Intelig Brazilia.Au fost functii cu atributii mai extinse decat cele dobandite
prin pregatirea initiala de inginer – de altfel un avantaj in
industria telecomunicatiilor, indiferent de segmentul coordonat. In
2005, Millet a venit in Romania, fiind promovat CCO (chief
commercial officer). A fost astfel unul dintre managerii care au
jucat un rol foarte important in expansiunea afacerilor Orange
Romania din acea perioada: activitatile de relatii cu clientii,
marketing si vanzari de care a fost responsabil au stat la baza
creşterii bazei de clienti la peste 10 milioane in martie 2008.In urma cu doi ani, Thierry Millet a fost numit directorul
executiv al celui mai mare operator de telefonie mobila din
Romania, cu afaceri de peste un miliard de euro. In prima faza,
Millet a fost doar interimar, iar doua luni mai tarziu a fost
confirmat drept director executiv al Orange Romania.