Avionul Airbus A320, cu 85 de pasageri şi şase membri ai echipajului la bord, a aterizat fără probleme pe aeroportul din Zurich vineri, la ora locală 8.25 (9.25, ora României), potrivit unui comunicat al poliţiei cantonale.
Trei membri ai echipajului au fost transportaţi la spital, pentru controale medicale.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Theocharopoulos este aşadar responsabil de afacerile cumulate de aproape 1,2 de miliarde de euro ale celor doi operatori cu acelaşi acţionar, cu 200 de milioane de euro mai mult decât Orange, liderul pieţei telecom. Cosmote şi Romtelecom au avut anul trecut un profit operaţional de peste 228 de milioane de euro şi numără împreună 9.300 de angajaţi.
Astăzi cei 17 miniştri de finanţe ai zonei euro se vor întâlni la Bruxelles, iar omologii lor din celelalte zece state ale UE li se vor alătura mâine, urmând ca duminică şefii de stat şi de guvern să se reunească pentru a aproba pachetul de măsuri anticriză pe care investitorii îl aşteaptă de o bună bucată de vreme. Întâlnirile au fost programate la sfârşitul săptămânii pentru ca pieţele financiare să fie închise şi astfel să aibă “linişte” atunci când vor lua deciziile deoarece toată lumea se teme de reacţia investitorilor. Miza reuniunii este mare deoarece guvernele lumii, băncile, investitorii şi populaţia deopotrivă nu mai au răbdare cu liderii europeni şi solicită un pachet de măsuri anticriză coerent şi cuprinzător care să restabilească încrederea investitorilor şi să pună capăt turbulenţelor. Elita politică europeană nu s-a mai aflat niciodată sub o astfel de presiune, iar axa Berlin-Paris a fost rareori atât de divizată. În acelaşi timp, băncile au turnat gaz pe foc după ce şeful Deutsche Bank, Josef Ackermann, unul dintre susţinătorii activi ai celor mai mari bănci din lume, a declarat că se va opune unei recapitalizări forţate a băncilor şi unui writedown (reducerea valorii contabile) al datoriilor Greciei, scrie publicaţia germană Der Spiegel.
Primele informaţii care s-au scurs din mult-aşteptata carte relevă aversiunea lui Jobs faţă de intrarea Google pe piaţa sistemelor de operare pentru dispozitive mobile, el declarând la un moment dat că va cheltui “tot ce are Apple” pentru a opri ceea ce el vedea ca un furt de idei. “Voi distruge Android pentru că e un produs furat. Sunt gata să pornesc un război termonuclear în privinţa asta”, ar fi susţinut Jobs, conform biografiei citate de Associated Press. Informaţia publicată de agenţia de presă nu merge mai departe însă să explice de ce Apple a acţionat în judecată doar producătorii de telefoane care foloseau Android şi nu a chemat la tribunal şi pe Google.
Click pe diverse porţiuni din fiecare fotografie pentru a vedea cum funcţionează tehnologia Lytro ->
Continuarea in PAGINA URMATOARE ->>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
Cover story: De şase ori CEO – Stefanos Theocharopoulos
Economie: Exportatorii, pe urmele lui Marco Polo
Imobiliare: Cât mai scad preţurile la case
BUSINESS Magazin apare lunea si poate fi cumparata de la centrele de difuzare a presei, la pretul de 4,9 lei.
BUSINESS Magazin este revista de business care, intr-o maniera clara si accesibila, prezinta evenimentele cu adevarat relevante din mediul de afaceri din Romania si din lume. De cinci ani, evenimentele ce au impact asupra economiei si mediului de afaceri romanesc sunt reflectate cu acuratete in analizele BUSINESS Magazin, iar premiile obtinute in acesti ani sunt o recunoastere a valorii brandului BM.
“Nu este destul să avem deprecieri în portofoliile băncilor”, a afirmat Blessing într-un interviu publicat vineri, adăugând că Grecia nu poate fi ajutată, iar pieţele nu vor fi calmate fără o restructurare reală a datoriei statului elen.
Întrebat dacă băncile vor contribui voluntar la rezolvarea problemelor, şeful Commerzbank a afirmat: “Ar fi pe bază de voluntariat numai dacă Grecia s-ar declara în insolvenţă”.
“Dacă Troika (UE, FMI, BCE – n.r.) s-ar asigura că următoarea tranşă nu va fi plătită, atunci insolvenţa Greciei ar fi posibilă. Renunţarea voluntară la plăţi aferente obligaţiunilor, fără insolvenţă, este otravă pentru credibilitatea obligaţiunilor guvernamentale, chiar şi ale altor ţări”, a spus el.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
9, 16, 19, 26, 34. Nu sunt cinci dintre cele şase numere câştigătoare la Loto, ci milioanele de euro din bugetele de comunicare online ale companiilor din România, aferente ultimilor ani. Ultimul număr este estimarea pentru 2011, aşa cum o văd cei de la Initiative Media, care în fiecare an lansează raportul asupra pieţei de publicitate Media Fact Book. Este singurul mediu care nu a scăzut în anii de criză şi singurul în care oamenii de comunicare îşi pun acum toate speranţele. Putea avea rezultate chiar mai bune de atât, având în vedere pragul destul de scăzut de la care a pornit creşterea, dar şi tendinţa generală de a “digitaliza” pe cât posibil comunicarea. Chiar şi cu această evoluţie timidă, internetul aruncă o provocare cutezătoare – într-un orizont de timp mediu, ar putea ajunge să echivaleze televiziunea în materie de bugete de publicitate atrase. “În mediul urban, la o oră de consum TV, se consumă trei ore de internet”, argumentează pentru început Alex Cernătescu, preşedintele şi CEO al Infinit Solutions Agency, agenţie independentă de publicitate online. În aceste condiţii, internetul se transformă într-un mediu extrem de eficient din punctul de vedere al costurilor, potrivit criteriului cost per mie, care reprezintă costurile pe care le implică atingerea a 1.000 de privitori, cititori, ascultători, respectiv, utilizatori de internet. Pe scurt, potenţiali clienţi.
Este motivul pentru care tot mai multe companii au început să aloce o felie din ce în ce mai consistentă din bugetul de comunicare către zona digitală. În mare, între 10% şi 20% din costurile anuale destinate promovării merg către internet, ceea ce înseamnă, mai precis, comunicare în reţelele sociale şi campanii online. “Aproximativ 30% din bugetul pentru online merge către comunicarea în reţelele sociale, iar restul de 70% înseamnă patru sau cinci campanii speciale pe an”, spune Mihai Drăgan, directorul general şi fondatorul agenţiei de publicitate online MB Drăgan. La fel ca Alex Cernătescu, Drăgan crede că în următorii trei – patru ani va creşte procentul din buget care merge către publicitatea pe internet.
“Este un pas uriaş, având în vedere că până nu demult internetul nici nu intra în bugetul propriu-zis de comunicare, ci era cuprins la categoria <şi altele> sau, în cel mai bun caz, la cheltuielile de protocol”, adaugă Drăgan.Astăzi, sunt companii care cheltuiesc într-un an şi 100.000 de euro doar pentru a-şi spori vizibilitatea în mediul digital.Un asemenea buget acoperă o campanie completă de comunicare, atât în reţelele sociale, cât şi pe site-ul propriu, dar şi achiziţia de spaţiu publicitar în media online. Internetul este însă un mediu extrem de permisiv, astfel încât companiile au o gamă infinită de posibilităţi pentru a se promova. Poate fi, astfel, suficient şi un buget de 5.000 de euro pentru a atrage numărul dorit de vizitatori şi pentru a găsi clienţii potriviţi pentru anumite produse, însă, de regulă, cu cât vorbim despre categorii de consum mai uzuale, cu atât publicul ţintit este mai mare. Prin urmare, şi mijloacele prin care se ajunge la el sunt mai numeroase, ceea ce, implicit, înseamnă o concentrare mai puternică de forţe. Adică, bani mai mulţi.
Alex Cernătescu exemplifică mecanismul care generează diferenţele între categoriile de produse şi costurile necesare pentru promovarea lor. “Dacă am de vândut cinci vile în Snagov, atunci pot aloca fără probleme 3.000 de euro, mă duc doar pe site-urile pe care ştiu că intră oamenii care şi-ar permite să stea în acele vile şi le promovez. Dacă vreau să vând bere, lucrurile se schimbă pentru că mă adresez unei categorii mult mai largi de consumatori şi comunicarea este, deci, mult mai complexă şi mai costisitoare”, explică Cernătescu. Acesta crede că acum, mai mult decât oricând, companiile sunt atente la cum şi mai ales cât de mult sunt prezente pe internet, în condiţiile în care consumatorii se informează tot mai puţin la raft şi tot mai mult din sursele online.
Practic, internetul devine astfel tărâmul tuturor posibilităţilor, în care nu doar giganţii mediului de afaceri, ci şi micile companii îi pot face mesajul auzit. O investiţie de câteva mii de euro în această direcţie pare a fi o decizie cel puţin logică pentru un antreprenor care până acum a stat în umbră. În mod evident, marile companii din telecom şi cele din industria bunurilor de larg consum ştiu deja pe de rost lecţia comunicării pe internet şi sunt cele care investesc cel mai mult în acest scop. Totuşi, bugete care se învârt în jurul sumei de 100.000 de euro nu înseamnă foarte mult atunci când au la dispoziţie pentru promovare cel puţin un milion de euro în fiecare an. Dacă previziunile specialiştilor în publicitatea online se vor adeveri, atunci în doi sau trei ani vom vorbi despre campanii online în care se investesc anual cel puţin 50.000 de euro, limita maximă putând ajunge la câteva sute de mii. Mihai Drăgan îndrăzneşte însă o previziune şi mai curajoasă – nu va mai dura mult până când între internet şi televiziune linia de demarcaţie va fi tot mai fină, iar componenta de comunicare online nu va mai lipsi din portofoliul niciunei companii.