Blog

  • Terenurile sunt încă prea scumpe. Preţurile locuinţelor din România, nejustificat de mari

    “În condiţiile actuale ale pieţei a porni de la costuri pentru stabilirea preţurilor de vânzare a locuinţelor este o abordare greşită. Trebuie să pornim de la preţurile la care se pot vinde locuinţele, iar piaţa ne poate da acest indicator. Trebuie apoi să mergem la costul de construcţie şi cel al terenurilor. Terenurile sunt încă scumpe, cel puţin pentru dezvoltările rezidenţiale mari. Au scăzut, dar nu au ajuns acolo unde trebuie să ajungă”, a declarat joi, Bogdan Cernescu, directorul general al Erste Group Immorent la un seminar pe teme imobiliare.

    În opinia sa, preţul terenului pentru locuinţe nu trebuie să fie mai mare de 100 de euro pe un punct de CUT (coeficient de utilizate a terenului, care în cazul locuinţelor este de 3-3,5) pentru ca proiectele să ajungă la costuri de construcţie rezonabile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Au fost deschise şantierele pentru patru tronsoane de autostradă în lungime totală de 65 km

    Astfel, au fost deschise lucrările pentru autostrada Nădlac-Arad, a cărei construcţie a fost împărţită în două loturi. Primul lot, în lungime de 22,2 km va fi executat de asocierea Romstrade (România) – Monteadriano Engenharia e Construcao (Portugalia) – Donep Construct (România) pentru 115,8 milioane euro. Al doilea lot, în lungime de 17 km, va fi construit de firma austriacă Alpine Bau pentru 124,45 milioane euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CEC Bank iese cu o oferta noua de depozite si o promotie la credite

    Pe toata perioada de constituire a depozitului sunt permise depuneri ulterioare in limita unei sume minime de 100 lei/50 euro, valoarea depozitului la constituire fiind de minimum 500 lei/200 euro. La scadenta, depozitul se poate prelungi automat pe o perioada egala cu cea prevazuta in contract pana la lichidarea acestuia, in conditiile de dobanda din ziua prelungirii. In ziua de scadenta nu se percepe comision de retragere.

    Dobanda este fixa, cuprinsa intre 6,25% la depozitele pe 3 luni in lei si 6,50% la cele pe 12 luni pentru persoanele fizice, respectiv intre 5,25% la depozitele pe 3 luni in lei si 5,50% la depozitele pe 12 luni pentru persoanele juridice. La euro, dobanda merge de la 2,50% pentru depozitele pe trei luni la 2,75% pentru depozitele la 12 luni pentru persoanele fizice, respectiv de la 2% la depozitele pe 3 luni pana la 2,25% pentru depozitele pe 12 luni pentru persoanele juridice.

    Presedintele CEC Bank, Radu Gratian Ghetea, a mentionat ca lansarea se inscrie in preocuparile bancii de a diversifica produsele oferite clientelei.

    In acelasi timp, CEC Bank a lansat o campanie promotionala la creditele de nevoi personale si la creditele de refinantare, garantate cu asigurare de viata si somaj, in lei si euro, valabila pentru toate cererile de credit inregistrate pana la data de 31 decembrie.

    Clientii beneficiaza de dobanda de 10,13% (ROBOR la 3 luni + 3,9 p.p.) pentru creditele in lei, respectiv 8,81% (EURIBOR la 3 luni + 7,25 p.p.) pentru creditele in euro. Banca nu percepe comision de analiza a dosarului si de rambursare anticipata, iar comisionul de administrare aplicabil lunar la soldul curent al creditului este 0,30%.

    Valoarea maxima a creditului este de 50.000 lei/10.000 euro, iar scadenta este de maximum 8 ani pentru creditele in lei, respectiv 7 ani pentru creditele in euro.

    CEC Bank este a saptea banca din Romania, cu o valoare a activelor de 18 mld. lei si un profit net de 10 mil. lei dupa primele sase luni ale anului.

  • CARICATURA ZILEI

    Potrivit lui Baconschi, PDL doreşte să se deschidă către societatea civilă, ţinând cont că “în PDL nu intră militanţi de tip clasic, ci mai cu seamă competenţe, personalităţi locale ale vieţii academice din diferite ramuri profesionale.

    “Este extrem de important pentru victoria noastră la anul să fim cât mai aproape de aceşti oameni, în dialog nesimulat şi permanent cu ei, să le preluăm agenda şi în acelaşi timp să ne poziţionăm pe eşichierul politic ca principal partid de centru-dreapta, partid popular în ambele sensuri ale cuvântului, doctrinar şi în acelaşi timp susţinut de România care lucrează, nu de România care cerşeşte”, a spus Teodor Baconschi.

    Caricatură de Dan Dumitrescu “Uxi” ©

  • Lemet deschide un nou magazin de mobilă, în Ploieşti

    Cel mai nou magazin LEM’S din Ploiesti are aproximativ 550 mp de showroom, în care producătorul a expus întreaga sa gamă de programe de mobilier. “Investiţia în cel acest spaţiu LEM’S s-a ridicat la aproximativ 450.000 lei. În Ploieşti am deschis magazinul cu numărul 108 din reţeaua LEM’S” declară Adrian Rizea, directorul comercial al Lemet.

    Magazinul este situat în cel mai nou centru comercial din Ploieşti, Galeria Kaufland Nord, fiind a doua locaţie LEM’S din oraş. “Evoluţia continua a deschiderilor de magazine LEM’S la nivel naţional a făcut ca, odată cu showroom-ul din Ploieşti, reţeaua să ajungă la un spatiu total de expunere de 52.500 mp la nivelul întregii tări” declară Adrian Rizea.

    LEM’S pune la dispoziţia clienţilor săi cu un plan de achiziţie în 10 rate fără dobândă, împreună cu partenerii sai financiari. Programul de “rate fară dobândă” are un an de prezenţă în magazinele LEM’S şi a fost deja folosit deja de peste 3.200 clienţi.Compania Lemet a dezvoltat brandul de magazine LEM’S pentru desfacerea produselor sale. În prezent reţeaua LEM’S are cea mai mare acoperire la nivel naţional, cele 108 de magazine fiind amenajate în toate judeţele ţării. Atât în fabrica Lemet cât şi în reţeaua LEM’S activează peste 1.250 de angajaţi.

    Fabrica Lemet din Câmpina a fost înfiinţată în 1991, în prezent halele de producţie acoperind o suprafaţă de peste 30.000 mp. Capacitatea actuală de prelucrare a Lemet este de aproximativ 1.200.000 de metri pătraţi de PAL pe an, pe poarta fabricii ieşind anual peste 360.000 de module de mobilă.

  • Michelin: Piaţa anvelopelor de iarnă s-a dublat în primele nouă luni

    “Dacă pe tot parcursul anului trecut au fost vândute 1,3 milioane de anvelope de iarnă, anul acesta au fost livrate în numai nouă luni aproape 1,5 milioane de unităţi. Creşterea a avut loc, bineînţeles, pe fondul intrării în vigoare a actului normativ privind obligativitatea echipării vehiculelor cu anvelope de iarnă în condiţii de drum cu polei, zăpadă sau gheaţă”, a spus directorul de marketing al Michelin pentru România şi Balcani. Ponderea în piaţă a anvelopelor de iarnă a ajuns în acest an aproximativ egală cu cea a cauciucurilor de vară. Noile reglementări, care intră în vigoare începând cu 1 noiembrie 2011, prevăd sancţiuni pentru şoferii care circulă pe porţiuni de drum acoperite cu polei, zăpadă sau gheaţă, fără a avea vehicule echipate cu anvelope de iarnă (inscripţionate cu simbolurile M+S, fulg de zăpadă sau/şi creasta unui munte stilizate).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Turismul, printre cele mai riscante sectoare pentru creditare

    “În funcţie de dimensiunea companiei, percepţia privind riscul de credit asociat corporaţiilor se află pe un trend descendent pentru al doilea trimestru consecutiv. Din categoria IMM, microîntreprinderile sunt în continuare identificate de majoritatea instituţiilor de credit (în procent net de circa 50%) ca având cel mai ridicat grad de risc”, se arată într-un sondaj realizat de BNR la nivelul sistemului bancar din România.

    Potrivit sondajului, cererea de credite a companiilor la nivel agregat a scăzut uşor în perioada aprilie-iunie faţă de primul trimestru, iar băncile anticipează că în trimestrul al treilea cererea de finanţare s-a menţinut la acelaşi nivel.

    Mai multe pe www.mediafax.ro

  • Spaima balonului de săpun

    Întâmplările care au descris în ultima perioadă peisajul din Silicon Valley prevestesc din mai multe puncte de vedere o nouă bulă dotcom. Frenezia din lumea tehnologiei, în special din jurul companiilor de social media, s-a tradus în ultima perioadă în planuri de listare la bursă şi finanţări fabuloase din partea investitorilor – afaceri de acest gen au înghiţit numai în al doilea trimestru al anului 2,3 miliarde de dolari, mai mult decât în oricare alte trei luni cumulate din ultimul deceniu. Şi de aici până la evaluările şi aşteptările de creştere foarte ridicate şi chiar nerealiste pentru afacerile de internet n-a mai fost decât un singur pas.

    La începutul acestui an, spre exemplu, Facebook era evaluată la 50 de miliarde de dolari în baza vânzării unui pachet de acţiuni din companie, peste companii precum Ford, Boeing sau Nokia şi de zece ori mai mult decât cifra din 2008. Acum, reţeaua de socializare a lui Mark Zuckerberg valorează chiar spre dublu, mai ales în perspectiva unei potenţiale listări la bursă care ar fi trebuit să se întâmple în toamna acestui an, dar a fost amânată pentru 2012. Cifra este considerată însă de analişti mult prea mare chiar şi pentru o companie cu 750 de milioane de utilizatori, date fiind veniturile estimate la puţin peste patru miliarde de dolari anul acesta, de câteva zeci de ori mai mici decât presupusa valoare a Facebook.

    Mai toate companiile din domeniul social media sunt în prezent în aceeaşi situaţie. Nume precum LinkedIn, Twitter şi Groupon iau în calcul sau au pus deja în aplicare planuri de listare la bursă şi sunt evaluate la sume extraordinar de mari. Groupon, de pildă, cel mai mare site de cupoane de reduceri din lume, avea în urmă cu nici şase luni, cu ocazia discuţiilor despre o potenţială listare, o valoare de aproximativ 25 de miliarde de dolari, spre satisfacţia investitorilor. Acum însă, valoarea este apreciată mai degrabă undeva între trei şi şase miliarde de dolari, sub oferta de şase miliarde de dolari a Google pe care Groupon a refuzat-o anul trecut. Iar planurile de listare pe bursă va trebui probabil amânate pentru un moment mai prielnic din punct de vedere financiar pentru companie.

    “Fereastra listărilor la bursă pare totuşi să se închidă”, scria recent pe Twitter un investitor. Preţurile tot mai mici ale acţiunilor şi lipsa profiturilor a făcut din startup-urile fierbinţi de tehnologie companii în care nu mulţi mai vor să investească. Este de altfel singurul indiciu că un posibil crah dotcom este deocamdată evitat, în contextul în care exuberanţa investitorilor şi sumele foarte mari de bani direcţionate către companii de tehnologie, cu precădere din domeniul social media, au indicat exact contrariul. Pe de altă parte însă, nu este neapărat nevoie de listări la bursă, susţin cei care se tem de un nou “bubble”, ci pur şi simplu de investitori dispuşi să plătească acum mult peste valoarea companiilor, fără să realizeze că evaluările sunt nerealiste şi că la un moment dat ar putea pierde foarte mult de pe urma acestor investiţii.

    Iar Twitter ar putea fi unul dintre cele mai bune exemple pentru investiţiile iraţionale din ultima vreme. Compania fondată în urmă cu doar cinci ani, care de-abia generează venituri, ca să nu mai vorbim de profit, a atras anul trecut o finanţare pe baza unei evaluări la 3,7 miliarde de dolari, scenariu care s-a repetat şi anul acesta, cu diferenţa că valoarea era deja de 8 miliarde de dolari. Şi asta pentru o companie fără un model de business şi cu un serviciu pe care nu mulţi îl înţeleg, care, dacă ar fi listată la bursă cu un multiplu al profiturilor de 15, ideal, cum se întâmplă, de exemplu, în cazul Apple, ar trebui să aibă un profit de cel puţin 500 de milioane de dolari aşa încât valoarea să fie justificată.

    Un eventual crah dotcom ar fi acum mult mai dăunător decât cel din 2001. Atunci, investiţiile fabuloase erau dispersate în mod echilibrat în companii de internet, dar acum sunt concentrate aproape în totalitate pe social media. Ca şi în urmă cu zece ani, în lipsa unor modele de business, bula de săpun are la bază o noţiune vagă a ceea ce ar putea fi, la acea vreme internetul, iar acum zona de socializare. Taberele sunt însă destul de împărţite deocamdată. O bună parte dintre analişti văd iminenţa unui crah în creşterea din ultimii ani de criză a numărului de companii de tehnologie listate la bursă şi în investiţiile nejustificate atrase. Cei mai mulţi speră însă că tocmai temperarea din acest an a celor doi indicatori ar putea feri internetul de următoarea bulă dotcom.

  • Compania românească Infopress Group preia principala tipografie din Ungaria

    Această achiziţie va permite Infopress Group să susţină modernizarea tipografiei, valorificând experienţa dobândită de grup în urma derulării activităţii în România. Cifra de afaceri consolidată a grupului va ajunge la 80 de milioane euro, cu un număr de aproximativ 500 de angajaţi, Infopress devenind astfel cea mai mare tipografie din Europa Centrală şi de Est.

    În prezent, Infopress Group România este singurul jucător de pe piaţa tipografiilor din Ungaria care dispune de capital nou pentru inovaţie şi dezvoltare, a declarat Jesús Castillo Ortega, preşedintele Infopress Group. “Sunt convins că vom reuşi să valorificăm această oportunitate. Intenţionăm să dezvoltăm producţia şi să îmbunătăţim nivelul serviciilor pentru clienţi, consolidând cota de piaţă şi rezultatele în următorii doi ani”, a mai spus Casillo Ortega.

    Potrivit reprezentanţilor GED Capital, achiziţia dovedeşte că IMM-urile româneşti dispun de un potenţial solid pentru construirea unor companii mai mari în regiunea Europei Centrale şi de Est.

    Tipografia Infopress a fost înfiinţată în 1990 la Odorheiu Secuiesc, iar în 2006 a fost preluată de grupul islandez Kvos, care doi ani mai târziu a inclus în Infopress Group şi divizia de tipografie din Ungaria. Anul trecut, fondul spaniol de investiţii GED Capital Development a cumpărat 92% din capitalul Infopress Group, în cadrul unei tranzacţii de peste 12 milioane de euro.

    GED Capital, cu activitate în Peninsula Iberică şi Europa de Est, administrează fonduri totale în valoare de 350 de milioane de euro.

    Révai, înfiinţată acum 150 de ani, este tipografia cu cea mai mare cifră de afaceri din Ungaria. Cele mai mari lanţuri comerciale se bazează pe serviciile Révai, care deţine o poziţie importantă şi solidă pe piaţa cataloagelor şi a broşurilor. În prezent, compania are 250 de angajaţi, având linii de producţie în Budapesta şi Fót. În 2010, cifra de afaceri anuală a Révai a depăşit 42 de milioane de euro.

  • Transportatorii rutieri ameninţă cu greva generală din cauza scumpirii carburanţilor

    “Ultimele şase luni au fost marcate de o scădere cu 11% a preţului ţiţeiului la nivel mondial, scădere determinată de criza economică globală. În aceste condiţii, Petrom îşi rotunjeşte frumos profiturile prin creşterea total nejustificată a preţurilor. Creşterea va aduce în pragul falimentului firmele de transport şi populaţia ajunsă la limita suportabilităţii”, se arată într-un comunicat al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).

    Uniunea consideră că Guvernul este vinovat pentru scumpirea combustibilului, întrucât Executivul doar “mimează supărarea pe distribuitorii de carburanţi”, în loc să “impună un moratoriu pentru stoparea creşterii preţurilor la carburanţi”.

    Mai multe pe www.mediafax.ro