Blog

  • Iluzia deziluziei

    Multi cred (ma numar printre ei) ca una dintre cele mai mari
    probleme ale Romaniei a fost izolarea mediatica din perioada
    comunista. Tara fiind inconjurata doar de state comuniste, niciun
    post occidental de televiziune nu ajungea aici, de presa nici nu
    putea fi vorba, asa ca singura sursa neoficiala ramanea
    radioul.

    Dar adevarul este ca putina lume stia o limba straina (dincolo
    de nivelul lecturii), iar dintre cei care stiau, aproape nimeni nu
    avea cunostintele de context in masura sa-i faca accesibila
    informatia. Degeaba intelegeam frantuzeste daca nu stiam mai nimic
    din sistemul politic, nu stiam partidele si nici personajele.
    Ramanea Europa Libera, care putea fi insa destul de usor
    contracarata de propaganda. Asa se face ca ne-am trezit in
    democratie si capitalism fara niciun strop de cultura politica si
    economica, iar urmarile inca se vad.

    La polul opus din acest punct de vedere se afla Germania de Est,
    care avea acces nelimitat la toata media audiovizuala vest-germana
    si austriaca, iar problema limbii nu exista. Se pare insa ca
    est-germanii nu se dadeau in vant dupa jurnalele de stiri si
    actualitatea politica, ci preferau sa suspine si sa lacrimeze
    urmarind tot felul de soap opera americane de genul “Dallas” sau
    “Dynasty”, reluate la nesfarsit de posturile de peste Zid.

    Nu e chiar ciudat, la fel se intampla si in alte parti. In 2007,
    un grup de “hacktivisti” pentru democratie a pus la dispozitia
    multor oameni din tari aflate sub guvernari autoritare softuri
    capabile sa strapunga blocada oficiala, in speranta ca accesul la
    informatie va atrage aspiratia spre democratie. Dar accesul la
    informatie a atras cu totul altceva: nenumarate cautari pe Google
    dupa “Britney Spears naked”. Acestea sunt doar doua dintr-o multime
    de argumente pe care le foloseste Evgeny Morozov pentru a sustine
    titlul cartii sale “The Net Delusion – The Dark Side of Internet
    Freedom” (“Mirajul retelei – Fata intunecata a libertatii
    internetului”), aparuta luna aceasta sub egida PublicAffairs.

    In opinia autorului, puterea internetului in promovarea
    democratiei este un mit, de vreme ce regimuri represive precum cel
    din China sau Iran sunt la fel de stabile chiar si in conditiile
    raspandirii mijloacelor de comunicatie moderne, in frunte cu
    internetul. Mai mult, Morozov sustine ca de fapt internetul este
    mai degraba folosit de guvernele autoritare pentru a limita
    libertatea cuvantului, pentru a-si perfectiona tehnicile de
    supraveghere, pentru a-si intari mijloacele de propaganda si pentru
    a linisti populatia cu divertisment digital.

    De altfel, cartea are adesea tonul unui pamflet, iar cei vizati
    sunt tehno-optimistii si “ciber-utopistii” – reprezentati fie de
    organizatii precum Electronic Frontier Foundation sau Public
    Knowledge, fie de autori precum Clay Shirky sau Timothy Wu -, pe
    care-i caracterizeaza “o credinta naiva in natura emancipatoare a
    comunicatiilor online, care se bazeaza pe un obstinat refuz de a
    accepta dezavantajele”.De vina s-ar parea sa fie fostii hippies,
    care acum ocupa pozitii in cele mai prestigioase universitati din
    lume si popularizeaza ideea ca internetul ar putea oferi ceea ce
    anii ’60 n-au putut aduce: o lume mai buna si mai pasnica.

  • Cum arata jumatatea plina a paharului

    “Romania era un teritoriu virgin. Nu existau companii, atunci
    erau doar antreprenori care vedeau oportunitatile. Nu existau nici
    foarte multe banci la acel moment pentru a obtine finantare”,
    descria, la mijlocul anului 2008, Jonas af Jochnick, unul dintre
    cei mai bogati suedezi, situatia din Romania anilor
    1996-1997.

    Jonas af Jochnick are acum 73 de ani si a venit in decembrie la
    Bucuresti pentru inaugurarea unui laborator de analize in preajma
    Capitalei, o investitie de 15 milioane de euro. Fondatorul
    Oriflame, al fondului de investitii Oresa, al lantului de clinici
    Medicover si al laboratoarelor de analize medicale Synevo nu a
    parut afectat de criza economica prin care trece tara noastra, iar
    optimismul sau venea insotit de cifre concrete: “In momentul in
    care va veni revenirea economica, dorim sa fim deja aici. Romania
    traverseaza o perioada dificila, dar dupa trecerea furtunii ne
    asteapta un peisaj frumos”. De fapt, Jonas af Jochnick anunta un
    plan investitional de o suta de milioane de euro pentru urmatorii
    cinci ani: “Am fost activi in mediul economic romanesc de mult
    timp. Suntem extrem de impresionati de Romania. Ne plac oamenii de
    aici si mai ales spiritul lor antreprenorial”, a spus suedezul,
    explicand ca pana in prezent fiecare sector si-a dovedit
    competitivitatea, “iar investitiile fondului in La Fantana, Fabryo
    si Somaco au fost de succes.” Iar milioanele de euro pe care le
    trimit suedezii inspre Romania vin sa confirme increderea pe care
    inca o mai au investitorii straini, mizand pe un teritoriu care nu
    mai e “virgin”, dar care e inca departe de a fi matur.

    Investitia lui Jonas af Jochnick nu este nici cea mai mare, nici
    cea mai importanta, nici macar in sanatatea din Romania. Dar are
    semnificatia ei, pentru ca Romania nu are nevoie de o unica cea mai
    importanta investitie in sanatate din Europa sau din sud-estul
    Europei, ci de 1.000 de investitori ca Jonas af Jochnick, care ar
    schimba fata Romaniei. Si in ultima vreme au fost cateva semnale
    puternice, printre care si tranzactiile si investitiile enumerate
    mai sus, care arata a dezghet. Economia si sectorul privat vin dupa
    doi ani deosebit de grei, perioada in care au disparut 600.000 de
    locuri de munca, au falimentat mii de firme, iar impozitele si
    taxele au crescut considerabil. E un context unde simpla
    neimplicare a politicului in economic, alaturi de modificarea
    legislatiei muncii pentru a pune piata fortei de munca pe baze
    competitive si de ajustarea fiscalitatii pentru a o aduce la
    acelasi nivel cu taxele si impozitele aplicate in tarile vecine, ar
    putea insemna in cele din urma o crestere economica decenta, dar si
    rezolvarea multora dintre problemele care astazi par de
    nerezolvat.


    Finantarea este cel mai important motor al reluarii cresterii
    economice si, conform semnalelor din piata, bancile sunt pe cale sa
    reia acordarea de credite. O spun Catalin Parvu, directorul general
    executiv al Piraeus Bank, care vorbeste de o crestere de o cifra,
    sau Steven von Groningen, presedintele Raiffeisen Bank, banca la
    care cererea de credite corporate a inceput deja sa creasca. Lucian
    Anghel, economistul-sef al BCR, apreciaza ca 2011 va fi mai bun
    decat anul trecut din punctul de vedere al creditarii, mai ales ca
    bancile au lichiditati ieftine la dispozitie: “Asteptam companiile,
    infrastructura, exportatorii sa reinceapa procesul investitional
    pentru ca este momentul de repornire”.

    Investitiile imobiliare par si ele sa iasa din hibernare: Ziarul
    Financiar a identificat 10 proiecte de malluri, in nordul si estul
    Capitalei, dintre care trei sau patru vor intra in dezvoltare in
    acest an. Este vorba de Promenada, in cartierul Floreasca, Victoria
    City, situat in Bucurestii Noi, Pallady Shopping Center sau Mega
    Mall, de pe platforma Electromagnetica.


    Carrefour Romania, liderul pietei in segmentul hipermarketuri in
    functie de cifra de afaceri, anunta pentru anul in curs doua noi
    deschideri: la Bucuresti si in Botosani. Magazinul din Capitala ar
    urma sa fie inaugurat in septembrie 2011, in cadrul celui mai mare
    centru comercial din Europa: Colosseum.

    Colosseum va fi cel mai mare mall din Europa si va include, pe o
    suprafata totala de 190.000 mp, un centru comercial si un parc de
    retail autonom, cu 480 de magazine si peste 10.000 locuri de
    parcare. Terenul destinat noului proiect, cu o suprafata de peste
    600.000 mp, se afla in zona de nord a Bucurestiului. Investitia
    totala depaseste 350 milioane de euro si va crea peste 5.000 de
    locuri de munca.

    Dupa ce a dormitat vreme de cativa ani, reteaua franceza Cora iese
    acum in ring cu un plan de bataie bine conturat, care vizeaza
    deschiderea unui spatiu propriu de 7.000 mp la Drobeta
    Turnu-Severin in martie; inca trei alte magazine ar putea fi
    deschise, pe lista de posibilitati figurand inchirierea de spatii
    la Arad, Galati (un proiect in constructie) si Bucuresti. Francezii
    au demarat si constructia unui hipermarket la Brasov, pe un teren
    cumparat recent. In 2012, Cora planuieste inaugurarea celui de-al
    doilea magazin din Constanta, intr-un proiect propriu care vizeaza
    un magazin cu o suprafata de 16.000 mp, plus o galerie de 5.000
    mp.

  • Club BM: Ce motive avem sa fim optimisti?

    INVITATII CLUB BM:
    EUGEN SCHWAB-CHESARU, MANAGING DIRECTOR AL PIERRE AUDOIN
    CONSULTANTS
    ANCA BIDIAN, CEO AL KIWI FINANCE
    GEORGE BUTUNOIU, MANAGING DIRECTOR AL GEORGE BUTUNOIU LTD
    ADRIAN CRIVII, PRESEDINTE AL DARIAN
    VALENTIN, ILIE, CEO AL COLDWELL BANKER
    BOGDAN POPESCU, HEAD OF STRATEGIC MANAGEMENT AL METRO CASH &
    CARRY ROMANIA
    MARIUS GHENEA, PRESEDINTE AL FIT DISTRIBUTION
    BOGDAN BELCIU, PARTENER AL PRICEWATERHOUSECOOPERS
    OLIVIU STOICA, CEO AL UNIQA


    BUSINESS MAGAZIN: Incercam sa deslusim daca cele cateva semnale
    care pot fi considerate optimiste, aparute in a doua jumatate a
    anului trecut, ne pot permite sa vorbim despre jumatatea plina a
    paharului. Asa este?

    ADRIAN CRIVII: Daca pana nu demult toata lumea spunea ca abia a
    inceput criza, eu spun acum ca suntem mai aproape de sfarsitul ei
    decat de inceput.

    ANCA BIDIAN: Eu eram optimista si in 2009 si acum sunt cu atat mai
    optimista. Faptul ca inca mai existam este un motiv de optimism.
    Eu, in general, sunt o persoana rationala si ma uit la solutii tot
    timpul. Nu cred ca vaitatul este o solutie si in ultimii doi ani de
    zile am auzit asta preponderent. Nu ne duce nicaieri. In definitiv,
    sunt niste conditii economice schimbate, intern si international.
    Trebuie sa luam datele problemei asa cum sunt si sa vedem ce
    solutii avem ca sa mergem mai departe. Oricum, ciclurile economice
    se schimba, ar trebui sa fim pregatiti sa prindem si alte crize.
    Nimeni nu mai are acum rabdare sa culeaga rezultatele la a doua
    generatie.

    MARIUS GHENEA: Romania pare usor deconectata de vitezele de
    evolutie si involutie ale altor piete. Dupa cativa ani in Uniunea
    Europeana, ne asteptam sa ne conectam mai bine.

    GEORGE BUTUNOIU: Lucrurile par acum putin mai bune prin prisma
    adaptarii. Poate ca ele nu s-au schimbat in mod fundamental in
    bine, dar le acceptam noi pentru ca ne-am adaptat la ele.

    MARIUS GHENEA: Nu stiu daca ne-am adaptat cu totii. Inca nu vedem
    decat varful aisbergului. Mai sunt foarte multe companii cu
    probleme pe care nu le-au previzionat si multe vor exploda acum, in
    primavara lui 2011.

    GEORGE BUTUNOIU: Dar sunt si multi care privesc acum piata cu mult
    mai multa detasare decat acum un an, pentru ca, pur si simplu, s-au
    adaptat.

    BOGDAN BELCIU: Daca vorbim de cifre, eu cred ca vedem un trend de
    stabilizare. Declinul s-a aplanat, exporturile continua sa creasca
    si chiar si scaderea consumului a ajuns la un oarecare echilibru.
    Probabil ca anul acesta va fi un an de tranzitie si trebuie sa
    speram la o crestere incepand cu anii urmatori. Dar semne bune
    sunt: productivitatea muncii creste, firmele incep sa devina mai
    responsabile.

    GEORGE BUTUNOIU: Pe termen lung, sunt mult mai multe efecte
    pozitive decat negative ale crizei.

    ADRIAN CRIVII: Efectul speculativ a disparut. Multe dintre
    companiile romanesti o sa dispara, iar companiile care raman sunt
    foarte puternice si serioase. Curatenia care se face in economie
    este binevenita. Cei care au depasit criza vor face din nou
    investitii importante si vom vedea povesti de succes, in special in
    zona industriei alimentare si a energiei.

    BUSINESS MAGAZIN: Tot optimismul nostru tine de un lucru
    fundamental – se misca banii?

    MARIUS GHENEA: Nu, nu se misca, iar aici avem si probleme
    structurale si conjucturale. Structural vorbind, gradul de
    economisire la gospodarii creste in continuare, ceea ce inseamna ca
    increderea oamenilor a ajuns la un nivel minim. Pe de alta parte,
    ca sa se miste banii ar trebui sa vorbim de creditare sub toate
    formele. Creditarea, la nivelul creditului de consum, este nu doar
    moarta, ci si anatemizata de la cele mai inalte foruri, ceea ce mi
    se pare o mare prostie, deoarece creditele sunt o sursa importanta
    de crestere. Sunt creditele pentru consum, creditele pentru
    investitii, din zona guvernamentala si mai sunt investitiile din
    zona guvernamentala. Cam astea sunt sursele de crestere si asa se
    misca banii. Iar pe partea asta se pare ca banii nu prea se misca –
    investitiile in infrastructura sunt la cifre absolut halucinante.
    Aproape nimic nu se investeste, nici in infrastructura rutiera,
    nici in infrastructura IT.

    ADRIAN CRIVII: Totusi, comprimarea unei economii merge pana la un
    anumit nivel, dupa care trebuie sa reinceapa cresterea.

    MARIUS GHENEA: Dar niciodata o scadere economica de aceasta
    amploare nu este urmata de o crestere pe un palier asemanator, dar
    trebuie sa fie alimentata de niste lucruri, cum ar fi finantarea,
    iar pentru asta noi nu avem resurse si disponibilitate
    imediata.

    ADRIAN CRIVII: Activele neutilizate din zona imobiliara au un
    potential latent teribil. Bancile nu cred ca se mai pot confrunta
    cu cantitatea asta de lichiditate. Ei pot fie sa-si retraga banii
    si sa-i duca pe alte piete sau sa inceapa creditarea. Inceputul
    creditarii va trebui sa fie legat de momentul in care vor incepe
    sa-si vanda creditele neperformante. Cred ca asa o sa se relanseze
    industria imobiliara.

    MARIUS GHENEA: Partea buna este ca acesti bani bagati in terenuri
    care nu valoreaza absolut nimic s-au dus la niste proprietari
    romani, care au facut ceva cu banii respectivi. Deci s-au dus catre
    un circuit economic, fie el si neterminat.

    BOGDAN POPESCU: Credeti ca nu se dau credite pentru ca nu sunt bani
    sau oamenii nu vor sa le ia sau bancile respective nu vor sa le dea
    pentru ca nimeni nu are incredere in nimeni?

    VALENTIN ILIE: Cifrele arata ca sub 20% in momentul de fata
    inseamna creditare pe imobiliar.

  • Udrea: “Eu n-am vazut vreun presedinte mai democrat decat Traian Basescu”

    Sefa organizatiei PDL Bucuresti nu a ocolit nici caracterizarea
    lui Emil Boc, pe care l-a descris drept: “un prim-ministru
    curajos”. In ceea ce priveste alegerile interne din PDL, Udrea a
    reamintit anuntul cum ca nu va candida la sefia partidului,
    precizand ca asteapta, in schimb, mai multe candidaturi.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cele trei zile care au schimbat bursa

    Amintirea zilei de 25 ianuarie nu se va sterge prea repede din
    memoria Bursei de la Bucuresti. Lichiditate de 57 milioane de euro,
    de zece ori mai mult decat intr-o zi obisnuita pe Bursa, peste 360
    de milioane de actiuni transferate, aproape 10.000 de tranzactii,
    triplu fata de o sedinta normala, toate odata cu intrarea la
    tranzactionare a actiunilor Fondului Proprietatea.

    Descrisa drept “cel mai important eveniment din istoria recenta
    a Bursei”, listarea Fondului Proprietatea a dat sperante ca se pot
    intampla lucruri mari si in Romania. “Fondul Proprietatea nu a
    inselat asteptarile. Discutam de tranzactii de peste 45 milioane de
    euro si parerea mea este ca cei care au tranzactionat sunt in mare
    parte straini. In continuare ma astept insa ca rulajul sa coboare
    si Bursa sa faca circa 9-10 milioane de euro tranzactii zilnice”, a
    spus Rares Nilas, director general al societatii de brokeraj BT
    Securities.

    Debutul actiunilor pe Bursa a fost notabil inca din primele
    minute ale primei sedinte de tranzactionare: in primul sfert de
    ora, au fost transferate 59 milioane de actiuni, in valoare de
    peste 36 de milioane de lei, iar cotatia actiunilor a variat intre
    un minim de 0,602 lei si un maxim de 0,630 lei pe unitate. La ora
    10.30, tranzactiile cu actiunile FP au atins pragul de 50 milioane
    de lei. Aproape de ora 12.00 s-a ajuns la cotatia maxima de 0,65
    lei, fiind schimbate 150 de milioane de actiuni, reprezentand peste
    1% din capitalul Fondului.

    Euforia a continuat pana la inchiderea sedintei la ora 16.30,
    cand actiunile Fondului au inchis la un pret de 0,649 lei si au
    batut recordul de 5.600 de tranzactii in valoare de peste 200
    milioane de lei (50 mil. euro). In sedinta de marti, 25 ianuarie,
    au fost transferate 333 milioane de actiuni, reprezentand 2,4% din
    capital. Prima zi de tranzactionare a adus si prima valoare de
    piata a Fondului. Cu active in gestiune de 15,32 miliarde de lei
    (cca 3,6 mld. euro), Fondul este evaluat de piata la 8,9 miliarde
    de lei (2,1 mld. euro), cu 41% mai putin decat estimarea dinainte
    de listare. Diferenta se pastreaza si in cazul raportului dintre
    valoarea unitara a activului net de 1,11 lei la finele lunii
    decembrie si pretul de pe bursa de 0,649 lei.

    Miercuri, 26 ianuarie, entuziasmul investitorilor s-a temperat
    si a venit si prima scadere. Desi actiunile debutasera in crestere,
    cu un plus de 1,46% fata de pretul de referinta de 0,649 lei/titlu,
    in conditiile in care principalul indice bursier BET a deschis
    sedinta in usoara scadere cu un minus de 0,37%, pe parcursul
    sedintei evolutia cotatiei actiunilor FP a devenit “rosie”.
    Actiunile FP au inchis cea de-a doua sedinta de tranzactionare mai
    ieftine cu 1,46%, la un pret de 0,64 lei/titlu.

    Tranzactiile de miercuri au fost mai mici, fiind transferate
    1,6% din capitalul FP, astfel ca si valoarea tranzactiilor a fost
    mai redusa, de circa 33 de milioane de euro, comparativ cu 50 de
    milioane de euro in sedinta de marti. Investitorii au fost mai
    activi spre finalul sedintei, cand s-au derulat si primele
    tranzactii speciale (deal) cu actiuni FP, prin care s-au transferat
    circa 0,17% din titluri pentru 15,6 milioane de lei (3,67 mil.
    euro).

    Joi, scaderile au continuat, usor mai accentuate, iar
    tranzactiile cu actiunile FP, desi cele mai valoroase de pe Bursa,
    nu au mai depasit 30 de milioane de euro. Mai exact, s-au realizat
    tranzactii cu actiuni FP de 104,2 milioane lei (24,4 milioane
    euro), reprezentand 82% din lichiditatea pietei de actiuni. Pretul
    actiunii a scazut insa pana la o referinta de 0,63 lei/actiune, mai
    putin cu 1,56% fata de ziua precedenta.

    Primele trei zile de tranzactionare ale actiunilor Fondului
    Proprietatea au dat suficiente motive de satisfactie Bursei, a
    carei lichiditate a crescut la cote nemaiatinse din 2009, dar si
    brokerilor, care au retrait sentimentul unei piete vii de capital,
    si investitorilor care au cumparat actiuni de pe piata gri la
    discounturi uriase si au avut ocazia sa vanda pe Bursa si sa
    marcheze randamente de pana la trei cifre, in unele cazuri.
    Mai putin fericiti au fost fostii proprietari, care nu pot inca sa
    isi vanda actiunile detinute la Fondul Proprietatea pe Bursa pentru
    ca pretul este mult sub valoarea nominala la care le-au fost
    evaluate compensatiile.

  • ElBaradei: “Ce am inceput in Egipt nu mai poate fi oprit”. In paralel, vandalii rup capetele mumiilor de la muzeu (VIDEO)


    ElBaradei
    , el insusi consemnat la domiciliu pentru scurta vreme
    de politie pentru ca a vrut sa participe la demonstratiile de
    strada, s-a alaturat duminica protestatarilor din piata Tahrir din
    Cairo, care au continuat sa ceara demisia lui Mubarak.

    “Ceea ce am inceput nu mai poate fi oprit. Poporul vrea ca regimul
    sa cada”, a spus ElBaradei. In paralel, opozantul a cerut, intr-o

    serie de interviuri
    acordate de la Cairo, ca SUA sa abandoneze
    sustinerea pentru Hosni Mubarak, afirmand chiar ca “ar fi mai bine
    pentru presedintele Obama sa nu apara drept cel din urma care ii
    spune lui Mubarak ‘a venit momentul sa pleci’”, conform CNN.

    ElBaradei a declarat ca el are mandat de la demonstranti sa
    negocieze un guvern de uniune nationala si ca in curand va ajunge
    la o intelegere cu armata, singura in stare sa decida cine trebuie
    sa conduca Egiptul. El a spus ca armata “este parte a Egiptului si
    este in mare parte de partea poporului”.

    “Guvernul american nu-i poate cere poporului egiptean sa creada
    ca un dictator care a fost la putere de 30 de ani ar putea fi cel
    ce introduce democratia. Asta e o pacaleala”, a afirmat opozantul
    la CBS.

    Duminica, un reprezentant al Fratiei Musulmane, formatiune de
    opozitie, a anuntat ca partidul il sustine si el pe ElBaradei in
    negocierile cu guvernul. La randul lui, laureatul Nobel i-a aparat
    pe Fratii Musulmani intr-un interviu pentru ABC, aratand ca ei nu
    sunt islamisti extremisti si ca nu fac uz de violenta, asa cum
    incearca sa-i prezinte regimul lui Mubarak. El a precizat ca in
    spatele demonstratiilor din Egipt nu se afla radicali islamisti si
    ca acestea “nu au nicio ideologie, in afara de cea a sperantei, a
    dorintei oamenilor de a le fi respectate drepturile si
    demnitatea”.

    Administratia de la Washington s-a dovedit pana acum ambigua,
    incercand sa evite o abandonare totala a lui Mubarak, aliat
    strategic al SUA timp de 30 de ani, dar in acelasi timp i-a
    sustinut si pe protestatari in revendicarile lor contra unui regim
    care le-a limitat drepturile si libertatile.

    Mubarak l-a numit sambata pe Ahmed Shafik, general in retragere, ca
    prim-ministru, dupa ce vineri a demis intregul cabinet, si a numit
    in premiera un vicepresedinte, in persoana lui Omar Suleiman, seful
    serviciilor speciale ale tarii, miscari apreciate de comentatori ca
    pregatind o tranzitie a puterii catre un regim condus de Suleiman
    si axat pe forta armatei si a serviciilor speciale.

    ElBaradei este o figura foarte cunoscuta la Washington, nu in
    ultimul rand pentru ca s-a opus cu vehementa invadarii Irakului in
    2003. In tara insa, unii considera ca n-ar fi tocmai persoana
    potrivita sa conduca tara, fiindca “nu e de-al nostru, al poporului
    – ii place prea mult sa ia premii si sa calatoreasca in
    strainatate”, cum spune un tanar.

    Ziua de duminica a fost marcata de
    noi violente
    , de aceasta data ca rezultat al retragerii aproape
    complete a politiei din teren, incepand de vineri, care a lasat
    cale libera dezordinilor create de hoti si jafurilor, imposibil de
    oprit chiar de catre fortele armatei ce patruleaza Cairo sau
    Alexandria, incercand sa apere mai ales muzeele.

    Cetatenii s-au organizat in formatiuni civile de aparare, iar
    tinerii au format lanturi vii in jurul muzeelor, pentru a le
    proteja de jafuri si distrugeri. Zahi Hawass, responsabil al
    Muzeului Egiptean din Cairo, a declarat ca vandalii au intrat in
    muzeu, au deteriorat o serie de antichitati si chiar au reusit sa
    rupa
    capetele a doua mumii
    . Ulterior, soldatii i-au prins pe hoti si
    au reusit sa protejeze colectiile muzeului, insa temerile raman.
    Armata a oprit deja accesul public la piramidele din Gizeh si a
    trimis trupe care sa apere templul din Luxor.

  • “Avatar”, filmul care a adus cele mai mari incasari in Romania in 2010

    Filmul “Avatar” a avut premiera in Romania pe 18 decembrie 2009
    şi a avut, in acel an, incasari de 5.387.553 de lei şi 255.243 de
    spectatori. In 2010, filmul a avut incasari de 13.240.862 de lei şi
    626.936 de spectatori.
    Lungmetrajul SF “Avatar” este realizat de studiourile 20th Century
    Fox. Filmul a obtinut, in 2010, aproape 2,8 miliarde de dolari in
    box office-ul mondial, devenind lungmetrajul cu cele mai mari
    incasari din istoria cinematografiei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum au furat cativa tineri germani de la Lady Gaga, Shakira si Mariah Carey

    Mai multi tineri din Germania au la degetul mic cateva dintre
    cele mai mari case de inregistrari din lume, dar si artisti precum
    Lady Gaga, Shakira, Mariah Carey sau Leona Lewis, scrie publicatia
    Spiegel. Sunt responsabili de spargerea computerelor vedetelor si
    serverelor caselor de inregistrari, de furtul melodiilor si
    publicarea lor pe internet sau, in cazul celor inca nelansate pe
    piata, vanzarea pe bani grei. Doi au fost deja retinuti de
    autoritati, dar nu sunt singurii implicati in aceasta
    operatiune.

    Christian M. a fost prins chiar saptamana aceasta in camera lui
    din subsolul casei in care locuieste cu parintii, undeva in orasul
    nemtesc Wesel. La numai 22 de ani, cu toate ca arata mai degraba de
    17, a renuntat la scoala, este somer si nu face altceva cu timpul
    lui decat sa stea in fata calculatorului. Pe urmele lui se afla de
    mai multa vreme vedete americane, case de inregistrari printre care
    Universal sau Sony, dar si FBI-ul si BKA, omologul german al
    institutiei americane. Hackerul a recunoscut acuzatiile care i-au
    fost aduse, lucru confirmat de altfel inclusiv de hard disk-ul de
    pe biroul sau, pe care noaptea il ascunde undeva in locuinta sa,
    plin cu 80.000 de melodii furate, dintre care cateva mii
    clasificate ca “nelansate”, practic cantece care nici macar n-au
    fost inca scoase pe piata.


    |n urma cu aproape doua luni, politia din Germania urmarea un
    alt hacker suspectat de aceleasi activitati din Duisburg. Deniz A.
    are doar 17 ani, se recomanda pe internet drept DJ Stolen, iar
    activitatea lui principala era vanzarea pe sume mari de bani a
    acestor melodii inca nelansate unor cumparatori din Mexic si
    Emiratele Arabe Unite. Printre capetele de acuzatie se numara insa
    si santajul, banuiala a autoritatilor inca neconfirmata.

    Ca ei sunt multi. Numai in Germania ar fi cam 100, dupa
    estimarile lui Christian M., iar furtul melodiilor este de fapt o
    competitie pentru ei. {i cu cat este mai renumita vedeta careia ii
    aduc prejudicii, cu atat mai mare faima castigata pe internet si
    suma de bani pe care o pot obtine pentru cantecele furate. Cu toate
    acestea, probabil pe seama varstei, nu cauta sa epateze. Christian
    M., spre exemplu, nu are nici masina sau motocicleta, nici alte
    obiecte foarte scumpe care sa dea de banuit. Cu o parte din bani
    si-a cumparat insa o pereche noua de ochelari in valoare de 150 de
    euro, parchet laminat pentru camera lui si o consola
    Playstation.

    Fenomenul nu este totusi unul recent, ci dupa cum spun
    autoritatile germane a inceput in urma cu cativa ani in urma. |n
    2009, spre exemplu, cantaretul american Usher a renuntat la
    lansarea un album intreg la care a lucrat in acel an pentru ca
    melodiile de pe el circulau deja pe internet. Prejudiciile i-au
    fost aduse chiar de americani, hackeri care publicau cantecele pe
    rmx4u.com, site care intre timp a fost inchis de autoritati, dar
    inlocuit rapid de hackeri cu un altul similar, inregistrat de asta
    data nu in SUA, ci in Tonga.

    “Ce fac nu are legatura cu activitatea unui hacker”, spune insa
    Christian M., afirmatie cu care autoritatile si procurorii nu sunt
    deloc de acord. Computerul l-a primit cand avea doar 15 sau 16 ani
    si l-a folosit in prima faza pentru a se juca diverse jocrui precum
    FIFA World Cup sau Counterstricke. A invatat destul de repede cum
    sa intre in calculatoarele altora si si-a inceput cariera de hacker
    cu lucruri marunte, precum trimiterea de virusi. Apoi s-a orientat
    spre case de inregistrari: mai intai verifica daca vedetele sau
    managerii caselor de discuri avea profil pe paginile retelelor de
    socializate si le trimitea un mesaj cu un atasament care parea la
    prima vedere o imagine sau o melodie, dar era de fapt un
    troian.

    A intrat astfel in computerul lui Mark Pitts, executivul Sony.
    De acolo, prin intermediul adreselor de mail gasite in agenda lui
    Pitts, a mers mai departe, in computerele altora din industria
    muzicala. De pe serverele Universal a furat de exemplu o serie de
    documente care contineau propuneri de proiecte pentru 2010,
    informatii confidentiale de altfel. “{tiu ca am facut o greseala
    foarte mare si ca voi fi pedepsit pentru asta”, mai spune tanarul
    neamt, recunoscand acum ca a spart intre 200 si 300 de
    calculatoare, desi procurorii sustin ca cifra depaseste mai degraba
    500 si ajunge poate chiar la 1.000, dupa cum scrie Spiegel.

    Tot de contactele lui Pitts s-a folosit si DJ Stolen. “Furtul
    ne-a cauzat probleme grave”, a spus un executiv Sony, facand
    referire la 27 de melodii, printre care No Way cantata de Lady
    Gaga, Masquerade a trupei Backstreet Boys, Pulse de Leona Lewis sau
    Rockbank a artistului Usher, care au ajuns pe internet inainte sa
    fie lansate de casele de inregistrari. |n luna aprilie a anului
    trecut, Deniz A. a ajuns si in computerul lui Jason Clarkson,
    fratele vedetei americane Kelly Clarkson, si de acolo chiar in cel
    al cantaretei, de unde a descarcat 19 melodii care compuneau un nou
    album. Apoi, a incercat sa le vanda unei membre a fan club-ului
    german al vedetei. Au negociat intr-un final suma de 250 de euro
    pentru toate cantecele, dar numai dupa ce cumparatoarea a notificat
    managerul cantaretei si a pastrat dovezile care il incriminau pe
    Deniz.

    Metodele de vanzare au devenit insa cu timpul din ce in ce mai
    rafinate si mai greu de urmarit de autoritati. |n loc sa aleaga si
    sa abordeze direct potentiali cumparatori, tanarul a deschis un
    magazin online de unde oricine putea cumpara melodii, initial cu 15
    euro piesa, dar mai tarziu pentru sume care ajungeau de ordinul
    sutelor de euro, in functie de notorietatea cantaretului – o piesa
    de-a Shakirei costa 150 de dolari, una de Britney Spears 750 de
    dolari, iar Then You Love Me a Lady Gaga s-a vandut pentru 1.000 de
    dolari. |n doar trei saptamani, Deniz A. a incasat nici mai mult,
    nici mai putin de 16.874 de dolari (12.290 de euro), bani virati in
    contul sau de PayPal.

    Christian M. risca pana la trei ani de inchisoare pentru cele
    intre 500 si 1.000 de atacuri. Pe langa aceasta posibilitate, el ar
    putea fi acuzat in instanta pentru daune materiale care ar putea
    ajunge de ordinul milioanelor de euro.

  • Ce inseamna anticoruptie la Sofia

    Cu modificarile Codului Penal adoptate, aceasta Curte va putea
    sa se ocupe de rapiri, luari de ostatici, spalare de bani,
    deturnare de fonduri, trafic de persoane si grupari infractionale.
    Noua institutie specializata este insa vehement criticata atat de
    opozitia socialista, cat si de organizatii neguvernamentale, care
    apreciaza ca infiintarea ei ar insemna ca de fapt “cetatenii nu vor
    fi egali in fata justitiei”.

    Reforma justitiei bulgare face obiectul unei supravegheri
    stricte si inedite din partea Comisiei Europene, care prezinta in
    mod regulat rapoarte asupra progreselor sale. Bulgaria este
    criticata des in aceste rapoarte pentru impunitatea unor
    personaje-cheie ale criminalitatii organizate.

  • Cele mai scumpe picturi contemporane vandute la licitatie in 2010

    In 2010, recordul pentru o pictura contemporana era cat pe ce sa
    ajunga la 7 milioane de dolari. E vorba despre “String Quartet”
    (“Cvartetul de coarde”), o panza hiperrealista a chinezului Yifei
    Chen, care a cazut sub ciocan la o suma de aproape zece ori mai
    mare decat cea estimata: 6,9 milioane de dolari, la Christie’s Hong
    Kong.

    Gratie acestei vanzari, chinezul a incasat, in 2010, 12 milioane de
    dolari din doar 16 lucrari vandute.

    Vezi lista lucrarilor si galerie foto pe Ziarul de Duminica.