BusinessMagazin

Blog

  • Magazine de vanzare

    Asa cum cumparatorii obisnuiesc sa-si faca liste de cumparaturi inainte de a pleca la magazin, si comerciantii deja prezenti sau cei pe cale sa intre in Romania isi intocmesc liste cu posibile tinte de achizitie. Un concept deja verificat – cei mari devin tot mai mari, iar cei mici dispar – este in comertul romanesc mai actual ca oricand. Discret sau cu declaratii de forta, cel putin zece retele au intrat pana acum in negocieri cu comerciantii de dimensiuni mai mici.

    In loc sa vanda, reteaua Angst, parte din grupul producatorului de mezeluri cu acelasi nume, a marsat anul acesta pe reteta extinderii agresive, preluand recent trei magazine Florelia (Oradea) si cele zece spatii ale lantului Discovery (Cluj). Toate spatiile sunt reamenajate inainte de a-si deschide din nou portile pentru clienti, pana acum fiind deja functionale sub sigla Angst doua magazine la Oradea si inca doua la Cluj-Napoca. „Investitia totala este greu de evaluat, pentru ca aproape jumatate dintre spatiile preluate sunt inchiriate si pentru ele am renegociat contractele“, declara pentru BUSINESS Magazin Stefan Padure, vicepresedinte la Angst.

    Spatiile retelei Discovery se alatura insa unui magazin Angst ce exista deja in orasul Cluj. „In cateva saptamani va fi redeschis si al treilea magazin la Oradea, astfel reteaua ajungand la 30 de magazine“, spune Padure. Cheltuielile pentru reamenajarea celor sase magazine (trei in Oradea si trei in Cluj) au ajuns la un milion de euro. Pana la finalul anului, compania ar urma sa ajunga la 33 de magazine. „Suntem insa in continuare interesati si de alte preluari, cu precadere in partea de vest a tarii“, afirma reprezentantul Angst.

    Preluarea magazinelor Florelia si cea a Discovery sunt intre cele mai recente miscari de acest gen, pentru ca in urma cu cateva saptamani, si proprietarul celor doua magazine Mara din Focsani a preferat un exit din piata comerciala, preferand sa cedeze spatiile catre G’Market si, respectiv, reteaua germana de discount Penny. Startul s-a dat insa din a doua jumatate a anului trecut, cand Spar a preluat cele trei spatii Diskont din Alba Iulia, iar Billa a cumparat la Baia Mare doua magazine ale retelei Hofer, care avea un total de 12 unitati. Anul acesta a adus si o premiera pe piata: primul exit din retailul romanesc al unei retele straine, cele noua supermarketuri Albinuta din Capitala, operate de lituanienii de la VP Market, au fost cedate catre reteaua de magazine de discount Profi. Totusi, desi tranzactia a avut loc in urma cu cateva luni, spatiile nu au fost rebranduite pana acum.

    Piata supermarketurilor s-a aflat pana anul trecut intr-un con de umbra, din cauza evolutiilor spectaculoase, cu vanzari si extinderi, inregistrate de hipermarketuri – Carrefour, Cora, Real sau Auchan. Totusi, momentul de saturatie pentru concentrarea de pe segmentul de supermarketuri nu va sosi mai devreme de trei-patru ani, conform companiilor, pentru ca pe piata exista inca sute de magazine independente. Fenomenul de concentrare este insa inevitabil, iar pietele mai dezvoltate o dovedesc. „In 1980, cei mai mari cinci comercianti detineau 26,3% din tot comertul german“, declara Bernd Hallier, director executiv al EHI Retail Institute. Conform estimarilor realizate de institutul german, in 2010 cota de piata a acelorasi cinci va depasi 81%. Globalizarea se apropie cu pasi repezi, iar Romania „arde“ etapele, trecand in doar cativa ani prin experiente pentru care tarile vestice „au avut la dispozitie mai multe decenii“.

    Mecanismul principal de aparare este in acest context dobandirea unor dimensiuni tot mai mari, fie pentru a fi mai atractiv intr-o posibila vanzare, fie pentru a avea pur si simplu mai multa forta. Un numar mai mare de magazine ce atrag, cel putin in teorie, un numar mai mare de clienti inseamna deopotriva o rezistenta mai mare in fata concurentei, dar si o putere mai mare de negociere cu furnizorii. Graba cu care supermarketurile isi inmultesc acum magazinele din portofoliu va mai continua vreme de cativa ani buni, urmand ca in doi-trei ani sa inceapa prima faza de consolidare, crede Clemens Petschnikar, director general al retelei Artima. In acel moment, expansiunea teritoriala va fi incheiata, iar retelele vor ajunge sa aiba intre 50 si 100 de magazine.

    „Vor fi suficient de mari pentru a fi eficiente din punct de vedere logistic“, spune Petschnikar. Iar o retea tot mai puternica se poate dovedi pentru un producator ce a mizat pe dezvoltarea propriilor magazine un avantaj greu, pentru ca asigura piata de desfacere. Acesta a fost si argumentul de la baza dezvoltarii Angst, retea care vinde in propriile magazine cam jumatate din productia fabricilor grupului. Grupul, ce a inregistrat anul trecut vanzari de 50 de milioane de euro, si-a revizuit previziunile pentru anul in curs (initial de 60 de milioane de euro) pana la 70 de milioane de euro, „pentru ca au crescut si numarul de magazine din retea, si vanzarile fiecarui spatiu in parte, odata cu marirea numarului de clienti din nisa vizata de noi, prin evolutia puterii de cumparare“, adauga Padure. Divizia de retail a Angst vine in completarea afacerii de baza, productia de mezeluri, si ofera companiei avantajul de a-si vinde produsele in propriile conditii. La masa negocierilor, retelele internationale pun presiune pe pret si implicit, calitatea are de suferit, in timp ce un lant propriu ofera sansa de a pune in vanzare intreaga gama de produse. Motiv pentru care reteta este aplicata si de alti procesatori din domeniul carnii, Cris-Tim si Agricola Bacau facand parte din acelasi esalon.

    Pe reteta preluarii de spatii mizeaza si reteaua de origine olandeza Spar, ce numara acum 11 magazine, dintre care cele trei din Alba Iulia functioneaza in spatii preluate de la reteaua Diskont. „Suntem in negocieri pentru preluarea spatiilor cu mai multe companii“, declara Rino Tizzanini, director general al retelei Spar din Romania. Tot el afirma ca pana la finalul acestui an ar urma ca trei noi magazine (Botosani, Sfantu Gheorghe, Orsova) sa completeze reteaua. Alaturi de cele trei spatii deja inaugurate in 2007, proiectele finalizate in acest an ar putea ajunge la sase. O diferenta mare fata de declaratiile lui Tizzanini, care spunea la inceputul anului ca in 2007 vor fi deschise nu mai putin de 20 de magazine, dintre care 11 proiecte erau deja definitivate. „Depinde insa foarte mult de partea tehnica, in cazul spatiilor din constructii noi, care nu se incadreaza, de regula, in termenul de predare“, explica directorul Spar. Reteaua, intrata pe piata romaneasca de numai un an si jumatate, este insa singurul lant de magazine din Romania ce reuneste sub acelasi nume trei feluri distincte de magazin: de proximitate, super si hipermarket.

    Pedala deschiderilor o apasa si reteaua La Fourmi, ce opereaza acum 14 magazine in Capitala. Conform reprezentantilor companiei, reteaua ar putea ajunge la 30-35 de unitati. La randul sau, miniMax Discount, o retea de magazine de tip discout ce a ajuns sa numere acum zece spatii, vizeaza nu mai putin de 100 de spatii, conform declaratiilor directorului general Rainer Exel. Desi reteaua miniMax poate fi una dintre optiunile de intrare pe piata a unor noi retaileri, ca retelele Lidl si Aldi, Exel sustine ca mai degraba miniMax ar cumpara alti comercianti, desi nu exclude complet ideea vanzarii. „Daca nu crestem organic, putem achizitiona chiar noi alte retele, nu este obligatoriu sa fim noi cei care vindem. Ocaziile apar si trebuie sa ramanem receptivi“, spune Rainer Exel. El sustine ca in acest moment compania are securizate nu mai putin de 48 de noi spatii de vanzare, cele zece magazine deja deschise pana acum fiind „in proprietatea companiei sau a partenerilor acesteia“.

  • Acasa la vecini

    Omul de afaceri Enrico Perini a inteles ca pentru a avea o firma cu adevarat puternica trebuie sa invete sa joace la nivel regional. Primele opt luni din 2007 i-au confirmat ideea: cifra de afaceri din cele trei piete de peste granita – Republica Moldova, Ucraina si Italia – a crescut cu 52%, ajungand la 178 de milioane de euro. Evolutia vanzarilor din afara granitelor s-a dovedit chiar mai rapida decat cea de pe piata interna: in Romania, afacerile grupului Romstal au inregistrat un plus de 47% fata de perioada corespunzatoare a anului anterior, iar previziunile pentru tot anul se refera la o crestere de 40%.

    Cresterea vanzarilor intervine oarecum natural, in conditiile in care se mareste si numarul punctelor de vanzare intr-un ritm chiar mai rapid decat cel din 2006. In primele opt luni ale anului, reteaua s-a marit cu 15 noi puncte de vanzare si doua depozite, toate deschise intre granitele tarii, urmand ca pana la sfarsitul anului sa fie inaugurate alte 2 filiale si 6 reprezentante in sistem de franciza. Anul trecut, Romstal a deschis 13 noi centre, dintre care sapte in Romania, trei in Ucraina, doua in Republica Moldova si unul in Italia.

    Implicat mai cu seama in extinderea grupului, omul de afaceri de origine italiana spune ca pentru a acoperi o zona cat mai larga ia in considerare toate variantele: deschiderea de noi francize, constructia sau cumpararea de noi puncte de vanzare. La nivel de regiune, interesul de extindere vizeaza acum Rusia, Bulgaria si Serbia, unde „cel tarziu in primul trimestru al anului 2008, activitatile grupului vor fi complet operative“, conform lui Perini.

    Enrico Perini spune ca deja sunt batute in cuie nu numai bugetele pentru anul viitor, ci pana in 2010, asa incat „fiecare manager sa vada care sunt tintele si sa vada ce poate face pentru a le sustine“. Grupul, ce numara nu mai putin de noua firme cu arii de activitate variate – de la productia de tevi sau comercializarea instalatiilor sanitare pana la vanzarea de masini si investitii imobiliare -, ar urma sa depaseasca pragul de un miliard de euro in 2012. Cifra de afaceri din acest an va depasi 430 de milioane de euro, conform propriilor estimari, dupa ce anul trecut a fost de 320 de milioane de euro.

    In cadrul grupului, vanzarile de obiecte sanitare, gresie si faianta au crescut cu circa 60% fata de perioada similara a anului trecut. Divizia de surse de incalzire a inregistrat cresteri ce depasesc media pietei (30%): vanzarile de microcentrale pe gaz au crescut cu 58%, iar cele de microcentrale electrice cu 34%.

    Pentru dezvoltarea diviziei de produse electrice, Romstal a semnat recent si un parteneriat cu grupul olandez Philips. „Avem opt magazine dedicate iluminatului si urmeaza sa mai deschidem inca trei sau patru“, declara Perini, care apreciaza ca vanzarile de produse electrice reprezinta intre 8 si 10% din cifra de afaceri a unui showroom. Vanzarile din acest an pentru divizia de electrice le-au depasit cu 70% pe cele de anul trecut, „dar si bazele de plecare sunt mai mici“.

    Din cele noua companii ale grupului Romstal, diviziile principale de activitate sunt trei: distributie auto, productie de tevi si distributia echipamentelor termo-hidro-sanitare (care aduce si cea mai mare parte din venituri). Pe segmentul de obiecte sanitare, unul din principalii concurenti este producatorul Mondial din Lugoj, detinut de grupul german Villeroy & Boch, care a avut anul trecut o cifra de afaceri de peste 32 de milioane de euro. Pe piata de obiecte sanitare concureaza cu Urbis sau Romceram Roman (preluat de polonezii de la Cernasit) si distribuitori precum Delta Distribution sau SSAB Impex. In segmentul articolelor termosanitare, Romstal rivalizeaza cu distribuitorul Merloni TermoSanitari Romania, care a vandut anul trecut de circa 25 de milioane de euro. Avand insa orizonturi de manevra mai largi decat concurenta, Romstal poate schimba oricand centrul de greutate, asa cum dimensiunea afacerilor nu se mai masoara acum doar in judete, ci si in tari.

  • Mai am doi ani

    Pentru Lorand Szarvadi, epoca antreprenoriala s-a incheiat. La 40 de ani si cu peste 20 de milioane de euro proaspat intrate in cont, Szarvadi analizeaza cele mai profitabile metode de a-i cheltui. Nu se poate dedica insa in totalitate altor planuri de afaceri, pentru ca este inca foarte ocupat la Domo.

    Desi nu mai este actionar majoritar al lantului de electrocasnice, dupa ce fondul de investitii Equest a preluat 75% din actiuni, omul de afaceri este inca director executiv al companiei. „Sunt obligat sa mai raman in cadrul Domo pentru inca aproximativ doi ani, timp in care trebuie sa ating anumite obiective“, explica Szarvadi una dintre clauzele contractului semnat cu fondul britanic de investitii, cu mentiunea ca doar o listare la bursa i-ar permite sa faca exit-ul mai repede sau sa-si prelungeasca sederea in conducerea companiei. In acesti doi ani, Szarvadi trebuie sa stabileasca si sa aplice strategia convenita cu noul actionar, dar si cu conducerea retailerului de electrocasnice Technomarket din Bulgaria, controlat tot de Equest, Domo asigurand practic intrarea pe piata romaneasca a magazinelor Technomarket.

    In functie de rezultatele pe care le va obtine in aceasta perioada, Szarvadi va sti si cati bani va primi de la Equest prin vanzarea celor 25% din actiunile ramase in posesia sa si a familiei Hegedus. De asemenea, exista si varianta unificarii operatiunilor detinute in Balcani de Equest (Technomarket este prezent si pe piata Serbiei) si listarea companiei rezultate la o bursa internationala. Tot indeplinirea indicatorilor financiari conditioneaza pachetul de actiuni pe care il vor primi actionarii romani din firma ce va fi listata. „Nu va fi chiar o fuziune intre Domo si Technomarket, ci e vorba de o alta companie care va detine controlul asupra acestora, iar noi si K & K (fondatorii si actionari minoritari ai Technomarket – n.red.) vom primi actiuni in acest vehicul“, explica Lorand Szarvadi.

    Cu alte cuvinte, el trebuie sa traga tare in acest an si in 2008, pentru a-si maximiza suma de bani pe care o mai are de incasat. Ceea ce il tine acum chiar mai ocupat decat inainte.

    De aceea, nici nu s-a grabit inca sa investeasca banii pe care i-a primit de la Equest. Desi in urma cu cateva luni se gandea sa plaseze aproape toti banii in imobiliare, acum ezita. „Este o idee, dar am senzatia ca am intarziat si ca trebuia sa investesc anul trecut“, spune Szarvadi, care nu exclude totusi alocarea unei parti catre proiecte de real estate. Mai ales ca ofertele nu-i lipsesc. „Dupa ce s-a anuntat ca sunt in negocieri cu Equest, au inceput sa curga tot felul de oferte de la agentii imobiliare“, adauga el amuzat. Si a fost contactat deja si de institutii de private banking. „Cu siguranta nu am sa tin banii la banca, bazandu-ma pe dobanda de 6%, vreau sa ii rulez.“

    Este acum prins si cu renovarea hotelului din Balvanyos, achizitionat la inceputul acestui an, unde se duce la fiecare doua saptamani, in weekend. Dar nu se va implica direct in activitatea hotelului, ce se va redeschide in prima parte a anului viitor, pentru ca a format o echipa care sa-l administreze. De altfel, acesta este si modelul pe care ar dori sa-l urmeze si in alte afaceri unde si-ar putea plasa banii.

    Pentru ca, cel putin doi ani, este inca foarte ocupat la conducerea Domo. Pentru prima data firma de retail de electronice si electrocasnice va opera de-acum inainte doua branduri distincte: Domo si Technomarket. Ideea lansarii unui al doilea brand a aparut initial in 2005 (cand compania a trecut printr-un proces de rebranding), dar la acea data, decizia a fost sa continue numai sub numele Domo. Principalii concurenti – Altex si Flanco, la acea vreme, acum Flamingo – au ales de mai mult timp strategia de a-si separa formatele de magazine sub nume diferite. De exemplu, Altex foloseste pentru spatiile de mari dimen-siuni marca Media Galaxy, in timp ce Flamingo (dupa ce a fuzionat cu Flanco) are conceptul Flanco World pentru spatiile de peste 2.000 de metri patrati.

    Iar acum, dupa tranzactia cu Equest, Domo opereaza, la randul sau, un alt brand pentru magazinele de dimensiuni mai mari. Technomarket mizeaza pe spatii mari, de peste 3.000 de metri patrati, in competitie directa cu Media Galaxy. In urma cu doua saptamani, Domo a deschis primul magazin Technomarket la Targoviste, iar planurile de extindere sunt destul de agresive. „Vrem sa deschidem cam zece pe an“, spune Szarvadi. Expansiunea va fi totodata si destul de costisitoare, dat fiind ca investitia medie pentru deschiderea unui Technomarket este de un milion de euro. Lorand Szarvadi spune ca inca nu a fost finalizata strategia de extindere, „dar intreaga retea ar trebui sa ajunga la cel mult 30 de magazine“.

    Pe de alta parte, in privinta strategiei de dezvoltare a Domo nu s-au schimbat prea multe. „Era momentul sa functionam cu doua branduri“, spune Szarvadi . De cealalta parte, Dan Ostahie, presedintele grupului Altex, nu a dorit sa comenteze intrarea Technomarket in Romania, spunand: „nu discut planurile competitiei“. El a precizat totusi ca strategia aleasa pentru Media Galaxy a dat roade in aceasta vara si ca nu va fi schimbata.

    De fapt, pentru piata de electronice si electrocasnice, anul 2007 a fost unul de revenire, dupa ce anul trecut aproape toti retailerii de profil au inregistrat vanzari in scadere abrupta fata de 2005. Acum, mai toti vad o piata de peste un miliard de euro in acest an, iar de la inceputul anului si-au revizuit estimarile privind vanzarile. In primele luni, Szarvadi credea ca firma va avea in acest an vanzari de 150 de milioane de euro. Mai apoi, a majorat previziunea la 180 de milioane, pentru ca acum sa atace pragul de 200. „Urmarim sa incheiem anul cu peste 190 de milioane de euro“, spune el, subliniind ca nivelul de 200 de milioane ar putea fi greu de trecut, in conditiile unei luni septembrie putin sub asteptari. Si Dan Ostahie si-a majorat previziunile, tintind pentru grupul Altex afaceri de 300 de milioane de euro in acest an, fata de 275 cat spusese initial. Chiar si Flamingo, desi estimarea actuala este sub nivelul bugetat la inceputul anului, si-a modificat recent in crestere previziunea pentru cifra de afaceri pana la 161 de milioane de euro, cu 5% mai mult decat anul trecut.

    Ce urmeaza? Toata lumea crede ca, incepand de anul viitor, retailul de electronice si electrocasnice va avea o evolutie mai stabila comparativ cu ultimii ani, respectiv cresteri de 10-15%. Cu toate acestea, Szarvadi are planuri mari pentru extinderea afacerii, vizand prima pozitie pe piata pentru combinatia Domo plus Technomarket. „Anul acesta nu avem cum sa depasim Altex si nici la anul. In 2009 insa vrem sa fim mai mari.“

  • Cea mai buna bursa

    Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a reusit in acest an performanta negativa de a nu avea niciun emitent nou. Mai mult, companiile care intentioneaza sa se listeze prefera burse internationale, cum este cea din Londra. Cat de profitabila este insa prezenta unei companii romanesti pe o piata internationala? O modalitate de afla este prin compararea evolutiilor pe care
    le-au avut doua societati listate la Londra si la Bucuresti, A&D Pharma si Transelectrica.

    Alegerea celor doua companii poate parea nepotrivita. Un distribuitor privat de produse farmaceutice si un transportator de energie electrica, controlat de stat, nu au prea multe in comun. Insa singurele societati cu activitate in Romania listate la o bursa internationala sunt A&D Pharma si Vimetco BV (actionarul principal al Alro Slatina). Fondul de investitii inregistrat in Olanda, Vimetco, a fost inscris recent la LSE, deci nu putem vorbi de o evolutie a titlurilor pentru un timp mai indelungat. Iar Transelectrica este singura societate listata in aceeasi peri-oada, dar la Bucuresti, cu o capitalizare egala, de circa 400 de milioane de euro.

    DAVID SI GOLIAT. Cam asa s-ar putea compara micuta bursa autohtona cu gigantul londonez. Capitalizarea London Stock Exchange (LSE), adica valoarea de piata cumulata a tuturor emitentilor, se ridica la peste 3.000 de miliarde de euro, in timp ce capitalizarea BVB abia a reusit sa atinga 40 de miliarde de euro. Iar numarul societatilor listate este de circa 1.800 pentru Londra si de 59 pentru Bucuresti. La capitolul imagine, bursa londoneza se lauda cu 300 de companii internationale, pe cand bursa noastra nu are inca niciun emitent strain. Ce avantaje poate avea, totusi, BVB? „In primul rand, compania ar avea parte de publicitate gratuita exact in spatiul in care isi desfasoara activitatea, adica pe piata din Romania. Iar interesul investitorilor ar fi mult mai ridicat decat la Londra, unde ar concura cu societati de renume mondial“, spune Sergiu Ovidiu Pop, director general al Intervam Investments si presedinte al Depozitarului Central. Un punct in plus pentru tranzactionarea pe malul Dambovitei pentru o companie mare, precum A&D Pharma, este intrarea pe piata principala, alaturi de principalele firme din tara noastra. La Londra, acest lucru nu este posibil, din cauza conditiilor impuse. Adica, o capitalizare de cel putin un miliard de euro sau minimum trei de activitate auditata conform normelor internationale. Din aceasta cauza, distribuitorul de farmaceutice din Romania s-a listat pe Alternative Investments Market (AIM – Piata Alternativa de Investitii), echivalentul pietei RASDAQ de la noi, spatiu destinat companiilor din economii emergente.

    PUBLIC VS. PRIVAT. De ce s-au listat? Pentru atragerea de fonduri si stabilirea valorii de piata, in cazul companiei private. A&D Pharma este lider pe segmentul de distributie de farmaceutice, prin lantul de farmacii Sensiblu si distribuitorul Mediplus, cu o cota de 19% din piata, unde principalii competitori sunt Relad, Polisano si Farmexpert. Dupa contractarea unui imprumut sindicalizat in valoare de 100 de milioane de euro, principalul actionar, fondul de investitii Sograno BV, inregistrat in Olanda, a decis listarea la Londra printr-o emisiune de certificate globale de depozit. Aceste certificate (GDR – Global Depositary Receipts) reprezinta un instrument de tranzactionare prin care cumparatorul este proprietarul actiunilor, aflate in custodia unei banci, dar fara a avea drept de vot in consiliul de administratie. BVB nu permite inca tranzactionarea acestor instrumente. Valoarea emisiunii, lansata in octombrie anul trecut, a fost de 120 de milioane de euro, fiecare certificat fiind purtatorul a 6 actiuni. Capitalizarea societatii, calculata la pretul de oferta, era de 400 de milioane de euro. Transelectrica, companie de stat cu monopol in transportul energiei electrice, a fost inclusa in programul guvernamental de sustinere a pietei de capital, alaturi de Transgaz, Romgaz, Hidroelectrica. Listarea a avut loc in urma unei oferte publice initiale (IPO – Initial Public Offer), in iunie anul trecut, iar valoarea totala a pachetului de 10% din actiuni scos pe bursa a fost de circa 34 de milioane de euro. Pretul de vanzare al unei actiuni a fost de 16,8 lei, ceea ce a dus capitalizarea societatii la aproape 400 de milioane de euro.

    SUCCESUL OFERTEI. Desi valoarea de piata calculata de catre specialistii angajati in procesul de evaluare a fost egala, datele ofertei au fost diferite. In cazul A&D Pharma, pretul de oferta pe actiune a fost de 2 euro, in conditiile unei cifre de afaceri de 331 de milioane de euro in 2006, cu un profit net de 18 milioane de euro. Transelectrica si-a cotat titlul la 16,8 lei, cu circa 70% mai mult decat valoarea nominala, dar in conditiile unei cifre de afaceri duble, 700 de milioane de euro, si ale unui profit net triplu, 70 de milioane de euro. Emisiunea de certificate a A&D Pharma si-a gasit cumparatori, intermediarul ofertei, ING Bank Sucursala Londra, gasind oportun sa vanda chiar mai multe actiuni. Prin operatiunea de supraalocare, inca 1,35 milioane de certificate au fost achizitionate, iar procentul de actiuni libere pe piata a ajuns la 34%. „Titlurile au fost achizitionate de investitori institutionali din Europa, in principal din Londra, Frankfurt, Paris, Scandinavia“, a declarat Matthew Hooper, managing partner la Shared Value in Londra. Transelectrica, care a vandut doar un pachet de 10%, a inregistrat la randul sau o cerere de 6,5 ori mai mare, valoarea ordinelor de cumparare ajungand pana la 230 de milioane de euro. „Cumparatorii au fost in proportie de 70-75% romani, iar persoanele juridice 80-85% din total. Majoritatea au privit actiunile noastre ca un fel de obligatiuni, de pastrat in portofoliu timp mai indelungat“, spune Razvan Purdila, director al departamentului pentru piata de capital in cadrul Transelectrica.

    COSTURILE OPERATIUNII. Conform datelor oferite de oficialii A&D Pharma, listarea la Londra a insemnat 8% din valoarea emisiunii. De cealalta parte, dupa cum spune Razvan Purdila, costurile totale ale ofertei publice initiale s-au ridicat la aproximativ 2,5 milioane de euro, adica un procent de 8%. Practic, companiile au cheltuit la fel de mult, lucru normal pentru o piata comuna cum este cea a Uniunii Europene. Dar castigurile, reprezentate de cresterea cotatiei pana in prezent, sunt diferite. Certificatele de la Londra se tranzactioneaza, in prezent, cu circa 16 euro, cu 30% mai mult fata de listare. Actiunea Transelectrica se vinde cu aproximativ 42 de lei, o majorare de 250%. De ce a crescut mai mult la Bucuresti? Cum profiturile realizate peste an au consemnat majorari la ambele societati, determinant a fost interesul investitorilor. Mai multi doritori inseamna pret mai scump.

    LEGISLATIA. „Atunci cand vorbim de investitori straini care vin pe piata noastra de capital, vorbim si despre riscul de tara. Romania nu este Marea Britanie in ceea ce priveste stabilitatea politica sau cea economica. De aceea, investitorii mari pot prefera achizitionarea unor titluri din piata londoneza“, spune Daniel Badea, partener asociat in cadrul casei de avocatura Badea Clifford Chance. Ceea ce inseamna ca o companie care urmareste fondurile de investitii institutionale isi poate indeplini mai usor scopurile la Londra decat la Bucuresti.
    Printre avantajele gasite de avocati in cazul unei listari la LSE se numara emisiunea de GDR (din start mai avantajoasa, pentru ca noii actionari nu au drepturi de vot asociate cu actiunile) si lichiditatea mult mai mare. Narcisa Oprea, avocat asociat la Bostina si Asociatii, vorbeste si despre intarzierea operatiunilor bursiere cauzate de anumite reglementari legale: „Conform regulamentului CNVM, dupa inchiderea unei oferte publice si publicarea acesteia in Monitorul Oficial se mai asteapta 30 de zile inainte de intrarea la tranzactionare. Motivul, cu titlu general, este o eventuala atacare a deciziei de listare in instanta“.

    CONCLUZII? Evident, nu se pot trage concluzii urmarind doar aceste doua exemple. Insa este foarte probabil ca, daca nu e la mijloc doar nevoia urgenta de a obtine finantare, avantajele de imagine oferite de o bursa straina sa conteze mai mult pentru o serie de mari companii private de la noi, ceea ce ar explica de ce la BVB sunt asa de putine intrari de noi emitenti (daca exceptam listarile „cu program“ ale societatilor controlate de stat, de talia Transgaz, urmatoarea pe lista celor care vor fi aduse la cota Bursei din Bucuresti). „Am ales Londra deoarece este centrul pietelor de capital din Europa. Majoritatea analistilor care acopera la nivel international industria din care facem parte este localizata la Londra“, spune Dragos Dinu, director general al A&D Pharma. Printre ultimele companii importante care au anuntat ca doresc o listare la Londra este RCS&RDS. „Confirmam intentia de a ne lista la LSE. Ne aflam in plin proces de evaluare si de stabilire a strategiei de listare, iar pana la finalizarea acesteia nu dorim sa dam detalii“, a declarat Diana Modval, director de relatii publice al RCS&RDS. De asemenea, Radu Georgescu a afirmat ca bursa cea mai potrivita pentru Gecad Group, al carei presedinte este, ar fi una in care sectorul IT este foarte bine reprezentat, dand de inteles ca bursa din New York ar putea fi cea potrivita.

    IPO LA BVB. Sperante pentru oferte publice noi raman pentru anul viitor. Desi pastreaza tacerea „conform clauzelor contractuale“ asupra posibililor candidati la listare, avocatii sunt de parere ca vor fi mai multe oferte publice initiale in 2008. „Cel mai probabil vom avea cateva IPO-uri mari anul viitor si in anii care vor urma. Nu inseamna foarte mult, dar vor fi importante pentru piata de capital“, spune Daniel Badea. Avocatul mai pune absenta listarilor si pe seama restructurarilor necesare din cadrul unei firme mari. „Sunt cazuri in care, dupa incheierea restructurarilor necesare listarii, clientii descopera ca nu mai au un istoric financiar atat de pozitiv pe cat sperau sa aiba. Atunci pot alege sa amane listarea pentru a avea succesul scontat“, declara David Eatough, partener asociat la Badea Clifford Chance.

    DUBLA LISTARE. RCS&RDS, Gecad, Altex, RTC, Blue Air sunt companii care ar dori sa-si vada actiunile la o bursa internationala. Toate sunt nume cunoscute in piata romaneasca, deci imaginea pe plan european ar putea fi mai importanta pentru ele. Numai ca pentru a avea parte de randamentele mari de la Bucuresti, ar putea recurge la o dubla listare. Dragos Dinu a declarat inca de la lansarea emisiunii din Londra ca este luata in calcul listarea la BVB. De asemenea, Erste Bank, actionarul mjoritar al BCR, este asteptata in perioada imediat urmatoare pe piata romaneasca. Pentru o dubla listare insa e nevoie de rabdare, pentru ca pregatirea admiterii la bursa dureaza intre 6 si 8 luni, iar durata si eforturile presupuse de o dubla listare pot fi dificultati pe care nu orice companie e dispusa sa si le asume.

  • Numaratoare de cafenele

    Saptamana trecuta, Tudor Dragomir Niculescu, fondatorul si actionarul majoritar al lantului de cafenele Turabo, a mers la Carrefour si si-a cumparat o harta mare a Romaniei. Si-a mai cumparat si un set de magneti colorati, cu care a marcat pe harta cafenelele pe care le are acum si orasele unde urmeaza sa deschida noi cafenele. Sunt marcate acum aproape toate orasele mari ale Romaniei: cu magneti rosii cele 13 cafenele pe care le are acum, cu albastri cele 13 care sunt in plan pe termen mediu (un an) si cu galben cele doua francize pe care Niculescu le-a dat in Bucuresti pana acum.

    Harta si magnetii au devenit necesare dupa achizitia pe care a semnat-o saptamana trecuta, privind un lant de noua cafenele din cadrul hipermarketurilor Real. De fapt, cei trei tineri din Timisoara care i-au vandut lui Niculescu lantul Dark Cafe pentru numai 500.000 de euro aveau o intelegere cu cei de la Real pentru a deschide cate o cafenea in fiecare hipermarket. Cum Real a ajuns acum la noua magazine in toata tara si urmeaza sa mai inaugureze trei pana la sfarsitul acestui an (in Bucuresti, in Deva si in Galati), magnetii verzi de pe harta lui Niculescu sunt in numar de 12. Magneti verzi mai sunt in punga de langa harta, deoarece Real va mai anunta deschideri, iar Niculescu intentioneaza sa mearga cu ei mai departe.

    Pana ce va anunta lantul german de hipermarketuri urmatoarele destinatii, Tudor Niculescu se grabeste cu rebrandingul celor noua pe care le-a cumparat: „Rebrandingul din Dark Cafe in Turabo Cafe va dubla practic investitia pe care am facut-o la achizitie“. De ce au fost cele noua cafenele atat de ieftine? „Nu au fost atat de ieftine de la inceput“, spune Niculescu, precizand ca discutiile cu cei de la Dark Cafe au durat patru luni. „Pana la urma le-au vandut deoarece nu aveau un rulaj foarte bun si probabil nu mai aveau forta sa se extinda“, spune Niculescu. Cele noua cafenele au in acest an o cifra de afaceri de 600.000 euro, iar Niculescu spune ca dupa aducerea lor la standard Turabo, precum si o data cu deschiderea urmatoarelor trei cafenele, cifra de afaceri din cafenelele situate in hipermarketurile Real va ajunge la 2 milioane de euro anul viitor.

    Niculescu spune ca mai urmeaza si alte achizitii, fiind in discutii cu patru operatori mici, care au sase cafenele. „Sunt aproape sigur ca doua dintre aceste discutii se vor finaliza anul acesta, iar celelalte la inceputul anului viitor“, spune Niculescu, care are 500.000 de euro pentru aceste achizitii.

    Pe langa achizitii, care ii asigura o crestere „in salturi“, care ar fi dificil de realizat altfel, Niculescu isi continua proiectele de cafenele stradale. Doua vor mai fi deschise pana la sfarsitul anului in Bucuresti, iar o a treia va fi inaugurata in aceasta saptamana in cel mai ravnit loc pentru proprietarii de cafenele din Bucuresti, Piata Dorobanti. „Era o zona din care nu puteam sa lipsesc, dar am asteptat un moment prielnic“, spune Niculescu. Momentul a sosit o data cu un telefon de la proprietarul spatiului unde functiona din 2000 cafeneaua Nova Brasilia, care s-a retras de pe piata. „Proprietarul a decis sa se retraga, deoarece chiria foarte mare din zona nu justifica de multe ori prezenta unei cafenele; dar eu imi pot permite sa tai din bugetul de marketing pentru a fi prezent acolo“, explica Niculescu. Prima cheltuiala cu spatiul din Dorobanti a fost investitia initala pentru renovarea spatiului, care a ajuns la 250.000 euro: „Este cea mai mare investitie pe care am facut-o intr-o cafenea, cu 50% mai mare decat intr-o cafenea Turabo“.

    In continuare in cautare de spatii stradale, Niculescu nu este tentat de deschiderea mall-uri sau cladiri de birouri. Exista si exceptii – Iulius Mall, la Iasi si la Timisoara: „Ma inteleg foarte bine cu cei de la Iulius Mall si voi pastra colaborarea cu ei“. A doua incercare cu mall-uri a fost nefericita, la City Mall (in sudul Capitalei), unde Niculescu a inchis dupa doua luni.

    Singura exceptie referitoare la cafenelele in cladirile de birouri o va face la anul, cu o cafenea la parterul cladirii de birouri pe care o va construi el, cu o investitie de 5 mil. euro (echivalentul cifrei de afaceri pe 2006 a tuturor cafenelelor Turabo laolalta cu activitatea de organizare de evenimente, derulata de Niculescu prin complexul Turabo Grand Ballroom). „Va fi o combinatie de cafenea pentru cladire de birouri, dar va avea si iesire stradala, pentru ca eu pana acum nu am vazut decat prea putine cafenele care sa mearga in cladirile de birouri“, spune fondatorul Turabo.
    Faptul ca va duce Turabo – un brand premium – intr-un hipermarket nu il face pe Niculescu sa se teama: „Eu vad Real pe aceeasi treapta cu Carrefour si cred ca, dimpotriva, voi castiga clienti noi“. Oricum, din 2008 se pregateste sa duca brandul Turabo in cartierele bucurestene. „Drumul Taberei sau Tineretului mi se par locuri unde voi putea gasi suficienti clienti pentru a sustine o investitie Turabo“.

  • La pachet cu o polita

    In opinia directorului de la cea mai mare companie de asigurari de viata, Bram Boon, CEO al ING Asigurari de Viata, startul pensiilor facultative a fost „dezama-gitor“. Desi de la lansarea primelor fonduri facultative s-au scurs deja mai bine de patru luni, cei patru administratori care au inceput vanzarea strang in total mai putin de 25.000 de clienti, potrivit unor estimari din piata. Dezamagirea lui Boon este cu atat mai justificata cu cat e privita prin prisma asteptarilor enuntate de administratori la startul campaniei de pensii facultative, cand mizau sa atraga de aproape zece ori mai multi clienti decat au in prezent.

    Si totusi, adauga Boon, de cand s-a dat si startul campaniei de pensii obligatorii, in urma cu mai putin de o luna, ritmul vanzarilor s-a intetit, iar asaltul celor peste 40.000 de agenti de marketing pe care i-a trimis compania in piata a produs un dublu efect. „De cand a debutat campania pensiilor obli-gatorii, au crescut si vanzarile de pensii facultative, dar si cele de asigurari de viata“, sustine directorul ING Asigurari de Viata. O observatie similara vine si din partea Florinei Vizinteanu, director general al BCR Asigurari de Viata, care semnaleaza la randul ei ca „in mod total diferit de ceea ce s-a discutat in trecut, pensiile private nu «omoara» piata asigurarilor de viata, ci dimpotriva, o sustin“. Lansarea sistemului privat de pensii a fost privita pentru multa vreme ca un potential pericol pentru sectorul asigurarilor de viata, dat fiind ca in esenta, pensia facultativa si asigurarea de viata cu componenta de investitie (asa-numitele asigurari unit-linked) sunt doua produse extrem de asemanatoare ca principiu de economisire si investitie. Si totusi, adauga Vizinteanu, vorbind despre ce s-a intamplat in „curtea“ companiei pe care o conduce si care vinde si pensii facultative alaturi de „clasicele“ deja asigurari de viata, „in iulie si august incasarile pe asigurari de viata au fost spectaculoase“.

    Motivele pentru care se intampla acest lucru sunt, de altfel, destul de evidente, dar suficient de puternice pentru a-i face pe reprezentantii companiilor sa spuna ca, de acum inainte, „piata asigurarilor de viata va creste proportional cu cea a pensiilor private“, dupa cum apreciaza Crinu Andanut, directorul general al Allianz-Tiriac Pensii Pri-vate. Compania administreaza un fond de pensii obligatorii si doua fonduri de pensii facultative si face parte din grupul de asigurari omonim, ce vinde, printre altele, si diferite tipuri de asigurari de viata.

    In primul rand, milioanele de euro investite in publicitate de catre asiguratori au inceput deja sa isi arate roadele. Campaniile de promovare desfasurate mai intai pentru produsele facultative si mai apoi pentru cele obligatorii si faptul ca intreaga presa a vorbit despre sistem „creeaza clientilor o nevoie pe care nu o constientizau pana acum“, este de parere Vizinteanu. Nevoie pe care, odata creata, cei peste 200.000 de agenti trimisi in teren o pot exploata dublu: o data vanzand pensii si mai apoi asigurari de viata.

    „Mare parte din agentii de marketing la pensiile obligatorii sunt profesionisti“, spune Bram Boon, in conditiile in care multe dintre companiile de asigurari ce au intrat pe piata pensiilor private si-au „detasat“ agentii sa vanda pensii. In aceasta perioada, in care circa 2 milioane de angajati cu varsta de maxim 35 de ani sunt obligati sa isi incheie o pensie privata (si optional alti 1-1,5 mil. salariati pana in 45 de ani), agentii de marketing au acces la foarte multi clienti noi. Intre agent si client se creeaza o relatie, este de parere Boon, „iar agentul poate profita de intalnire pentru a vinde si alte produse“. Si, daca nu o face acum, incheie el, contactul se pastreaza, iar agentul poate reveni pentru a vinde si altceva clientului la o data ulterioara.

    Experienta altor tari, ce au creat si un al patrulea pilon de pensii private (ce include diferite tipuri de asigurari de viata complementare pensiilor, asa cum se intampla, de exemplu, in Bulgaria) arata ca aceste tipuri de produse nu doar ca nu se „canibalizeaza“ intre ele, ci chiar merg foarte bine „mana in mana“. In Polonia, tara in care sistemul de pensii private a fost lansat in urma cu aproape zece ani, „pensiile au fost cele care au dezvoltat sectorul asigurarilor de viata“, spune directorul general al BCR Asigurari de Viata. In Romania, piata asigurarilor de viata a fost deschisa de catre ING in urma cu zece ani, ajungand la sfarsitul anului trecut la un volum de prime subscrise de peste 320 de milioane de euro, potrivit datelor Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor. Pentru 2007 estimarile vorbesc despre un volum de prime in asigurarile de viata de circa 400 mil. euro – dar chiar si asa, piata ramane inca extrem de mica prin comparatie cu cele din alte tari est-europene.

    Dimensiunea redusa a pietei de asigurari de viata este, de altfel, un alt motiv pentru care, odata intrate pe piata pensiilor private, companiile ce nu au deja si asigurari de viata se pregatesc de noi lansari. In „maxim 6-9 luni vrem sa intram si pe piata asigurarilor de viata“, spunea recent Gabor Kepecs, director pentru regiunea Europei Centrale si de Est al olandezilor de la Aegon. Pana una alta, olandezii de la Aegon au infiintat un joint-venture cu Banca Transilvania care administreaza un fond de pensii obligatorii si va intra de la anul si pe piata pensiilor facultative. Aegon s-a plasat, de altfel, pe lista scurta pentru achizitia BT Asigurari, alaturi de grupul francez Groupama (aflat in negocieri exclusive, potrivit unor surse din piata citate de ZF) si de austriecii de la Uniqua. Asemenea olandezilor, si grupul francez AG2R vrea sa isi completeze prezenta din Romania, pentru moment doar in pilonul II al pensiilor private, cu o companie de asigurari de viata, pe care o anunta pentru jumatatea anului 2008. Decizii similare vin insa din partea celor mai multi administratori de fonduri de pensii ce nu au inca si afaceri pe zona asigurarilor. Recent, pe piata asigurarilor de viata si-au mai anuntat intrarea si francezii de la Société Générale (activi deocamdata in pilonul II al pensiilor private), dar si grupul german Ergo. Pana la sfarsitul anului „vom lansa pe piata din Romania o companie de asigurari de viata pe care vrem sa o autori-zam si pentru administrarea de fonduri facultative“, declara recent Damien Marechal, directorul general al BRD Fond de Pensii. Intr-o miscare similara, si grecii de la EFG Eurobank, actionarii principali ai Bancpost (activa, si ea, pe piata pensiilor obligatorii) au lansat o companie de asigurari de viata si, in plus, una de asigurari generale. Prin intermediul EFG Eurolife Asigurari, grecii vor ca in viitor sa intre si pe piata pensiilor facultative.

    Trecand peste avantajele imediate ale administratorilor de pensii private ce au in grup si o companie de asigurari – caz in care agentii de marketing pot chiar din momentul zero sa incerce sa faca vanzare pentru mai multe produse -, castigul cel mai important se va simti pe termen lung. Pentru asiguratori, pensiile private (fie ca sunt obligatorii, sau facultative) sunt ceea ce este creditul ipotecar pentru bancheri: baza unei relatii pe termen lung si foarte lung cu clientii. Baza unei piramide pe care, in timp, pot tese o intrega oferta de produse pentru clientii castigati acum.

  • Un mall mai mic

    Un mall nu trebuie sa fie neaparat foarte mare, ci trebuie sa aiba exact dimensiunea de care au nevoie cumparatorii pe care ii tintesti“, explica intr-o discutie cu BUSINESS Magazin Ibrahim Paksoy, directorul general al Anchor, compania din Turcia care a deschis in capitala Bucuresti Mall si Plaza Romania. Paksoy sustine insa ca un mall trebuie sa ofere o combinatie buna de magazine – din cat mai multe domenii sau dintr-un anume domeniu, o zona de alimentatie suficient de mare si eventual clar delimitata, precum si multe alte zone de servicii. „Si aceasta nu este totul: fiecare segment trebuie sustinut de cel putin doi sau trei competitori, deoarece cumparatorul vrea branduri si varietate“, explica Paksoy strategia comerciantilor in mall-urile Anchor.

    Daca insa o astfel de strategie poate fi pusa in aplicare intr-un mall de peste 100.000 de metri patrati (Bucuresti Mall are 100.000 de metri patrati, iar Plaza Romania 104.000 de metri patrati), la un centru comercial de mici dimensiuni problema se pune in termeni mai complicati, in primul rand deoarece proprietarul vrea un mix bun de chiriasi, pentru a se putea numi mall.

    „La o suprafata de 5.000 de metri patrati, se poate aduce un mix bun de chiriasi, dar asta va face ca fiecare segment sa fie destul de slab reprezentat“, spune Costel Alecu, directorul diviziei de spatii comerciale a agentiei imobiliare Regatta, care a fost reprezentantul exclusiv al centrului comercial Grant din cartierul bucurestean Crangasi. Dezvoltat in 2005 de un grup de investitori romani (dintre care cel mai vizibil si mai implicat a fost Gabriel Lucov, actionar la Parcarea Dalli), Grant Shopping Center a fost construit pe un teren concesionat pe o perioada de 49 de ani de la Primaria sectorului 6 si a necesitat o investitie de 2,5 milioane de euro.

    Grant Shopping Center a avut insa ghinion. La inceputul acestui an, aproape exact la un an de la lansare, la centrul comercial din Crangasi a izbucnit un incendiu care nu numai ca a distrus o parte din marfa de acolo, dar a facut si ca majoritatea chiriasilor sa se retraga. „Daca ar fi ars un centru comercial ajuns la maturitate, cu o clientela si cu chiriasi stabili, problema nu era atat de mare“, spune Costel Alecu. Si aceasta deoarece lucrarile de reparatii au durat putin – in jur de doua luni -, dar centrul comercial inca nu s-a redeschis. Gabriel Lucov spune insa ca Grant Shopping Center se va redeschide saptamana viitoare, desi deocamdata are un grad de ocupare a spatiilor de doar 75%. „Vom relua o campanie publicitara outdoor in perimetrul de care suntem noi interesati (cartierele Crangasi si Giulesti) si speram ca in maxim doua luni sa depasim 90% grad de ocupare, iar atunci vom organiza un concert“, explica Lucov. Gabriel Lucov spune ca o parte din actualii chiriasi sunt dintre cei care au fost si anul trecut prezenti in centrul comercial. Doar o parte insa, deoarece oficialul Regatta spune ca o parte din chiriasi nu erau multumiti de prezenta lor acolo. „Numarul de vizitatori nu prezenta cifre foarte mari, desi se poate spune ca erau satisfacatoare pentru inceput“, spune Costel Alecu.

    In 2005, cand au inceput contractarile, spatiile din centrul comercial costau 30 de euro pe metrul patrat. Insa brandurile pe care Regatta le-a adus in Crangasi drept „carlig“ pentru dezvoltarea magazinului (Ana Pan, Angst, Orange, Vodafone) au platit „mult mai putin“, dupa cum spune Costel Alecu. Totusi, oricat de putin ar plati, unele nu se vor mai intoarce: „Nu am avut un trafic si venituri care sa motiveze in acest moment intoarcerea“, au comunicat reprezentantii Ana Pan. Acestia adauga ca pregatesc deschiderea a doua noi magazine in alte locuri. Costel Alecu spune ca va incerca totusi sa-i atraga atat pe vechii chiriasi, cat si pe altii noi. Insa nici Regatta nu va mai fi partener exclusiv al proiectului: „Nu ne-a mai interesat sa intram ca agent exclusiv acolo“ – spune Alecu. Gabriel Lucov spera insa ca relansarea ii va aduce o cifra de afaceri cu 50% mai mare pentru 2008 (care va fi an plin) fata de cat a avut in 2006. „Ne bazam pe o prezenta mai buna a comerciantilor de imbracaminte, dar si de magazine electronice“, explica Lucov.

    Daca Grant Shopping Center se va baza pe consumatorii cu venituri mici spre medii din cartierele Crangasi si Giulesti, un mall tot de 5.000 de metri patrati situat intr-o zona populata de locuitori cu venituri mai mari are totusi probleme similare, mai precis legate de numarul mic de vizitatori. Oficialii Jolie Ville, primul proiect de pe piata romaneasca al grupului egiptean de investitii HKS (care detine trei hoteluri de cinci stele in statiunea Sharm el-Sheik, o centrala electrica si instalatiile de desalinizare a apei din aceeasi statiune), estimeaza ca anul trecut au avut un numar mediu de vizitatori pe luna de 8.000 de persoane. In comparatie cu unul din mall-urile Anchor, Plaza Romania, cu circa 1,1 milioane de vizitatori pe luna, asadar o medie de 10,5 vizitatori pe metrul patrat pe luna, Jolie Ville a avut 1,6 vizitatori pe metrul patrat.

    Media mica a numarului de persoane ce le-au calcat pragul i-a determinat pe cei de la Glendale Studio (care operau cinematograful multiplex din cadrul mall-ului) sa se retraga din Jolie Ville la sfarsitul anului 2005. In spatiul ramas liber si amenajat cu sali de cinema, cei de la HKS au reusit sa atraga Wealth Class Academy (operatorul complexurilor sportive in cadrul hotelului JW Marriott si al viitorului Radisson SAS), care va deschide aici un club sportiv.

    Costel Alecu spune ca aceasta va fi, in final, menirea mall-ului din Iancu Nicolae: „Dupa ce se va deschide mall-ul din Baneasa (Baneasa Shopping City – n.red.), acel mic mall probabil va renunta la aceasta functiune si se va transforma in clinica medicala, spa sau baza sportiva“. Ar fi, in opinia specialistului imobiliar, functiuni mult mai potrivite pentru un spatiu de 5.000 de metri patrati.

  • Al treilea om din Rompetrol

    A fost doar o coincidenta“, spune Adrian Petrus referitor la faptul ca a fost numit CFO al Rompetrol Group la inceputul lunii septembrie, imediat dupa ce a fost facut anuntul oficial referitor la achizitia a 75% din actiunile grupului Rompetrol de catre compania petroliera de stat din Kazahstan, KazMunaiGaz.

    Odata cu schimbarea actionariatului grupului, Petrus devine numarul trei in companie, imediat dupa Andre Naniche, care este director operational, si dupa Dinu Patriciu, care a ramas atat actionar minoritar (cu 20% din actiuni, 5% ramanandu-i partenerului sau, Philip Stephenson), dar pe aceeasi linie ierarhica cu directorii celorlalte entitati din grup – Dan Ionescu (trading), Eric Kish (retail si marketing), Cosmin Cocean (rafinare) si Camelia Crangus (director Rompetrol SA). Fostul director financiar al grupului, Alexandru Bucsa, este acum group controller, avand ca principala responsabilitate relatia cu actionarii.

    Bucsa a condus departamentul financiar al grupului din 1999, fiind practic primul director financiar al grupului Rompetrol asa cum este el astazi.

    Adrian Petrus spune ca numirea sa a facut parte dintr-un plan succesoral (instrumentul de resurse umane prin care una sau doua persoane sunt pregatite pentru a prelua la un moment dat o responsabilitate inalta intr-o companie). „Stiam de mult timp ca voi prelua aceasta functie, am fost pregatit mult timp pentru asta, iar colegii din Rompetrol au stiut cu mult inainte ca numirea sa fie facuta publica“, spune Petrus, care considera ca a trecut prin toate etapele necesare pentru ocuparea acestei functii, in cei cinci ani de cand a venit la Rompetrol. Din 2002 a fost pe rand financial controller, apoi a condus divizia de planificare si apoi a fost numit vicepresedinte pe partea de planning & management.

    In perioada cat a fost financial controller, Petrus, pe langa raportarea financiara si audit, a devenit dupa listarea la bursa principalul comunicator cu toti actionarii – fonduri de investitii. „Din 2004 pana acum m-am intalnit cu 100 de fonduri de investitii, care coordoneaza cu totul 100 de miliarde de dolari“; o parte dintre cei mai importanti sunt acum actionari la Rompetrol Rafinare.

    Dupa ce a fost promovat vicepresedinte, in 2005, Adrian Petrus a fost trimis de Dinu Patriciu in due-diligence la multe companii europene, unele subsidiare ale unor companii mari, in vederea achizitiei unei retele in vestul Europei. Printre companiile pe care le-a vazut in acea perioada a fost si compania petroliera franceza Dyneff, pe care Rompetrol a cumparat-o la sfarsitul anului 2005, intr-o tranzactie de aproximativ 100 de milioane de euro. „Achizitia Dyneff a fost una dintre cele mai importante decizii pe care le-am luat vreodata si sper sa nu fie ultima“, spune Petrus, care nu are nicio emotie pentru a raspunde, la 33 de ani, de un buget de peste 5 miliarde de dolari (3,5 miliarde de euro).

    Pentru anul acesta, afacerile grupului Rompetrol ar urma sa ajunga la 7,5 miliarde de dolari (6 miliarde de euro), potrivit celor mai recente estimari ale oficialilor grupului. Principalele cresteri ar urma sa vina din activitatea de retail, dar si din rafinare. Pentru 2008, grupul pregateste investitii pentru constructia de noi benzinarii si depozite, dar si pentru achizitii. Acestea din urma sunt cu atat mai importante cu cat Dinu Patriciu a declarat, odata cu vanzarea pachetului majoritar al Rompetrol, ca va creste valoarea grupului de cinci ori in zece ani, pentru a ajunge la afaceri de 40 de miliarde de dolari, astfel incat actiunile pe care le mai detine la Rompetrol sa valoreze cel putin la fel de mult cat a incasat pe pachetul majoritar.

    Deocamdata, noul director financiar ii raporteaza direct lui Dinu Patriciu, cel care l-a numit in aceasta functie. Dar nu poate da inca mai multe detalii despre schimbarile care vor avea loc in departament si in activitatea financiara a grupului odata cu venirea noului actionar din Kazahstan: „Se vor imbunatati mai multe aspecte, dar este prea devreme pentru a da detalii“. Deocamdata, nici Petrus, nici ceilalti executivi din companie nu se preocupa de faptul ca pachetul majoritar al companiei a fost vandut. „Nu s-a schimbat inca nimic si nici nu se va schimba pana cand Consiliul Concurentei european nu va da avizul pentru achizitia de catre KazMunaiGaz a actiunilor Rompetrol Group, moment de cand KazMunaiGaz va deveni efectiv actionar“, spune Petrus. Deocamdata, principala grija a lui Petrus sunt rezultatele financiare ale companiei, asteptate pentru sfarsitul acestei luni si care vor arata pe ce suma va trebui sa aplice cresterea la care actionarii se asteapta.

  • Draftul de acasa

    Caldura timpurie din acest an, dublata de perioadele prelungite de canicula, si-a facut simtita prezenta in bilantul contabil al berarilor: in prima parte a acestui an, vanzarile au fost cu 20% mai mari fata de perioada similara a anului anterior. Previziunile companiilor de profil, ce anuntau la inceputul lui 2007 ca se asteapta la o crestere de 5-10% pentru anul in curs, au fost astfel mult depasite. Daca pana la finalul anului ritmul vanzarilor se pastreaza in aceeasi linie, piata ar putea marca un record in termeni de valoare: peste 1,2 miliarde de euro. In acelasi timp, consumul de bere ar urma sa ajunga la o medie anuala de 90 de litri pe cap de locuitor, Romania numarandu-se deja printre cele mai mari zece tari consumatoare de bere raportat la numarul de locuitori.

    Odata cu linistirea gradelor din termometru, berarii se confrunta insa cu un grad mai scazut de interes din partea consumatorilor. In HoReCa, segment ce reuneste terasele, barurile, restaurantele si cafenelele, berarii isi vand cam 35-40% din totalul productiei, adica intre 400 si 500 de milioane de euro. Cum frigul reduce drastic vanzarile de bere din HoReCa (pe ansamblu, in perioadele de vârf din timpul verii, volumul vânzarilor este de circa 2,5 ori mai mare decât in perioada iernii), accentul trece pe retail, iar producatorii apeleaza la tactici prin care sa compenseze disparitia principalului factor de crestere.

    Cea mai noua gaselnita este Heineken DraughtKeg, un butoias de 5 litri cu un sistem interior de presurizare pe baza de dioxid de carbon ce mentine berea la o presiune de 1 bar. Datorita presiunii, berea este „pompata“ prin partea superioara a recipientului, spre deosebire de produsele similare din piata: butoiasele concurente functioneaza ca o doza uriasa cu un robinet plasat in partea de jos, berea putând fi turnata doar datorita presiunii gravitationale, sustine Ilco Kwast, group brand manager Heineken România. Compania a raportat pentru anul trecut o cifra de afaceri de 174 de milioane de euro, in crestere cu 34% fata de 2005.

    Inaintea butoiaselor Heineken, au ocupat insa locul la raft marcile Carlsberg si Tuborg, ambele din portofoliul United Romanian Breweries Bereprod (URBB). Butoiasele de Tuborg sunt insa prezente pe piata doar doua luni pe an (noiembrie si decembrie), fiind un produs destinat sarbatorilor de iarna, spune Catalin Ignat, vicepresedinte de marketing la URBB.
    Momentul ales pentru lansarea butoiasului de 5 litri Heineken – la inceputul toamnei – se datoreaza insa doar planificarii interne, spune Kwast, „pentru ca in perioada de vara am avut o serie intreaga de lansari de produse noi“.

    Insa nici chiar tacticile de marketing nu pot sterge cu buretele caracterul sezonier al berii. „Cred ca butoiasul aduce mai degraba un castig in imagine decat in vanzari: un butoias arata altfel decat ambalajele obisnuite de pe piata romaneasca“, declara Cezar Dumitru, senior brand manager la Ursus Breweries. Anul trecut, producatorul marcilor Ursus si Timisoreana a marcat plusuri pe linie pentru al cincilea an consecutiv: vanzarile au crescut cu 27% (depasind 188 de milioane de euro), iar profitul a avansat cu 220% (pana la 35,2 milioane de euro).

    Desi reprezentantii Heineken nu au dorit sa precizeze care sunt asteptarile pe care le au in privinta noului produs, experienta concurentei da totusi un ordin de marime vanzarilor de bere la butoiase. „Din totalul vanzarilor pe retail, acest tip de ambalaje detine o pondere de maxim 5%“, declara Catalin Ignat.

    Fata de alte tipuri de ambalaje, butoiasul de bere dotat cu dispozitivul pentru draft asigura berii temperatura optima, spune Liviu Irimia, director de marketing InBev. Producatorul Bergenbier nu are in Romania beri la butoiase, „pentru ca oportunitatea pentru acest tip de ambalaj nu este inca evidenta“. Atuul acestui tip de ambalare vine din faptul ca trateaza consumatorul ca pe un „connoisseur“, care stie cum sa serveasca si sa savureze o bere.

    De cealalta parte a balantei insa atarna faptul ca berea la butoias este substantial mai scumpa decat aceeasi bere in ambalaj de sticla, de exemplu, argumenteaza Irimia. In afara de un pret substantial mai mare pe litru de bere, cheltuielile mai cuprind, in cazul butoiasului pentru acasa, si investitia in ambalaj (garantia butoiasului, care este returnabil) si investitia in dispozitivul de draft (care se cumpara separat in cazul berilor vandute de InBev pe pietele straine). O bila alba in favoarea butoiasului este insa, sustine Catalin Ignat, ca „ocupa mai putin spatiu in frigider, comparativ cu 10 sticle“.

    Argumentul pretului este o trasatura principala prin care varianta de ambalare la butoias difera de PET-uri, care altminteri mizeaza pe aceeasi idee a cantitatii mai mari de bere. Or, tocmai datorita marimii (si comoditatii in folosire), PET-urile au reprezentat cel mai dinamic segment de pe piata romaneasca in perioada 2004-2006. Ritmul de crestere al vanzarilor la PET a fost in acest interval de doua ori mai mare decat evolutia celorlalte variante de ambalare a berilor. Insa in timp ce PET-ul este asociat marcilor economice, „butoiasele sunt destinate berilor premium si superpremium“, spune Irimia. Dovada si faptul ca butoiasele, „o varianta sofisticata de ambalaj, se adreseaza consumatorilor marcii Carlsberg care sunt in general foarte atenti la detalii“, adauga Ignat.

    Alaturi de pret, in comparatia dintre PET si butoiase sta insa si destinatia diferita a produselor. „In timp ce PET-ul este un ambalaj comod pentru transport si folosit acasa sau la picnicuri sau iesiri in natura, butoiasul nu este la fel de usor de transportat si folosit“, spune Dumitru. Butoiasul poate fi folosit insa la petreceri acasa, fiind o modalitate prin care „sa-ti impresionezi oaspetii“, dupa parerea reprezentantului Ursus.

    Cu avantaje si dezavantaje, tipurile de butoiase de bere de pe rafturile magazinelor se inmultesc. Si chiar daca nu ridica vanzarile decat cu cateva procente, orice plus este binevenit, intr-o lupta in care sunt prezente circa 100 de tipuri diferite de bere.

  • Raftul cu calculatoare

    Din totalul de peste un miliard de euro, cat va atinge anul acesta intreaga piata de retail de echipamente electronice, electrocasnice si IT&C, aproximativ un sfert provine strict din vanzarea pe acest din urma segment, potrivit specialistilor din domeniu. Mizand pe potentialul pietei, Octavian Radu, presedintele grupului RTC, a adaugat in 2003 lantului de retail Diverta si componenta IT&C, trei ani mai tarziu dupa infiintarea companiei. Numai ca, in umbra jucatorilor puternici din piata, Diverta a avut in 2004 o cota de piata de numai 2-3% si venituri din vanzarea de echipamente IT&C de 2,6 milioane de euro, cifra care ar putea parea mica in comparatie cu piata, dar in fond normala pentru o companie aflata la inceput pe acest segment.

    „Pe atunci, pozitionarea lantului de retail pe partea de IT&C era dificil de realizat, in lipsa unui brand puternic, motiv pentru care s-au luat in calcul modalitatile de crestere organica a vanzarilor“, explica Radu. Compania a avut doua posibilitati in acest sens. Pe de-o parte, ar fi putut construi de la zero un subbrand Diverta care sa comercializeze produsele IT&C, specializandu-se strict pe acest segment, insa timpul necesar unui brand nou pentru a ajunge la maturitate poate insemna o intarziere importanta in procesul de dezvoltare a unei companii. Pe de alta parte, exista varianta achizitionarii unui brand deja consolidat in zona de retail IT&C, brand care sa fie asimilat de catre Diverta. Octavian Radu a considerat ca aceasta a doua solutie este fezabila si, prin urmare, a investit cinci milioane de euro pentru a cumpara Best Computers, un brand cu notorietate pe piata de retail IT&C.

    Interesul RTC pentru Diverta este lesne de inteles. Zona de IT a lantului de retail nu era cunoscuta aproape deloc ca brand si, dupa cum spunea Octavian Radu la scurt timp dupa tranzactie, „pe un spatiu de 400 de metri patrati in care vindem carte nu aveam performantele Best pe spatii de 200 de metri patrati“. „Aveam deja experienta vanzarilor de carte, film, muzica si jocuri, segment unde suntem numarul unu dupa cifra de afaceri, numai ca voiam sa castigam teren si pe partea vanzarilor de IT“, explica Radu decizia.

    Tranzactia a fost finalizata la sfarsitul anului 2005, dar efectele au inceput sa se vada anul trecut, dupa ce Diverta a investit o parte din cele 5 milioane de euro cheltuite pentru aceasta tranzactie pentru a crea raioane separate, sub brandul Best Computers, in toate cele 77 de magazine. Oricum, dupa cum spune presedintele RTC, intreaga investitie a fost amortizata in mai putin de un an de la finalizarea tranzactiei.

    „Pe baza know-how-ului pe care il aduce Best Computers, vanzarile Diverta pe segmentul IT&C au explodat in ultimii doi ani“, spune Radu, avand in vedere rezultatele financiare ale lantului de magazine strict din vanzarea de echipamente IT&C. In primul an de prezenta Best Computers in Diverta, vanzarile au crescut cu peste 100%, de la 4,5 milioane de euro in 2005 la peste 9,9 milioane de euro anul trecut. Comparand tot cu anul in care a fost facuta tranzactia, cifra de afaceri a Diverta pe segmentul echipamentelor IT&C aproape ca se va tripla anul acesta. In primul semestru din 2007, raionul de produse IT&C a avut vanzari de 4,7 milioane de euro, iar pentru intregul an, Dan Rosu, directorul general al Diverta, estimeaza vanzari de peste 11 milioane de euro, in crestere cu 30% fata de anul precedent.

    Prin urmare, si-a atins Radu obiectivele de crestere organica in cadrul Diverta? Avand in vedere evolutia vanzarilor, presedintele RTC afirma convins ca da. Mai este, de altfel, si un alt aspect care trebuie luat in considerare. In 2006, compania a inchis opt magazine Best Computers, considerate neprofitabile, si a renuntat in medie la 30% din personalul pe magazin, strategie care a dus la cresterea profitabilitatii operatiunilor in ansamblu. „Chiar si in urma acestor inchideri de magazine, se ajunge in fapt la o crestere organica mai mare fata de evaluarea sintetica a businessului, in cifre“, sustine Radu.