BusinessMagazin

Blog

  • CRONOLOGIE: Evenimentele şi declaraţiile care au precedat demisia ministrului Corlăţean

    Românii din străinătate au ieşit, pe 2 noiembrie, la primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, în număr record la vot, imaginea votului din diaspora fiind cea a cozilor uriaşe care s-au format, în mai multe capitale europene, dar şi ale protestelor pentru dreptul de a alege şi al închiderii porţilor în faţa celor care nu au mai putut vota.

    Pe lângă numărul mic de secţii de vot, necorelat la numărul românilor din unele ţări europene, alegătorii au reclamat faptul că procesul de vot a fost îngreunat de numărul insuficient al ştampilelor. În cele mai multe secţii cu probleme, au fost doar 3-4 ştampile de vot.

    Un alt factor care a dus la o durată mai mare a procedurilor de vot a fost completarea declaraţiei pe proprie răspundere.

    Agenţia MEDIAFAX prezintă o cronologie a evenimentelor şi declaraţiilor care au precedat depunerea mandatului de către ministrul Corlăţean:

     

    Duminică, 2 noiembrie, primul tur de scrutin

    La închiderea urnelor, sute de români care voiau să îşi exercite dreptul de vot la Paris, Londra, Munchen şi Viena nu au mai putut face acest lucru întrucât secţiile de votare s-au închis. Nemulţumiţi că au stat ore în şir la coadă şi că procesul electoral s-a desfăşurat cu greutate, oamenii au protestat vehement, iar la Paris au intrat cu forţa în sediul Ambasadei în speranţa că vor fi lăsaţi să voteze dacă sunt în incinta instituţiei.

    Chişinău, Paris sau Londra sunt doar câteva dintrele capitalele unde cozile s-au format la puţin timp după deschiderea urnelor, la 7:00, ora locală.

    Cele mai multe probleme au fost la Ambasada de la Paris, unde a fost nevoie de intervenţia trupelor speciale.

    Probleme au fost şi la Londra, unde peste 1.000 de oameni nu au putut vota la secţiile de la Ambasadă şi de la ICR. O alegătoare susţine că a stat circa 7 ore la coadă şi tot nu a reuşit să voteze. Aceasta afirmă că în secţia de la ambasadă nu a mai intrat nimeni după ora 20:45, iar cei din interior s-au baricadat şi au chemat poliţia.

    În Germania au fost deschise cinci secţii de vot, la trei dintre ele oamenii aşteptând ore în şir pentru a vota.

    Peste 300 de români au protestat, duminică-seară, la consulatul de la Munchen, nemulţumiţi că, din cauza aglomeraţiei şi a proastei organizări, nu au putut vota. O persoană care a votat a povestit că a fost nevoit să stea cinci ore la coadă. Aceeaşi situaţia a fost şi Stuttgart, unde alegătorii i-au cerut consulului să-i lase pe toţi să intre în incinta clădirii până la ora 21:00 pentru a putea vota.

    Şi la Viena s-a stat la cozi uriaşe, în timp ce mai mulţi români din vestul Austriei au reclamat faptul că au avut la dispoziţie o singură secţie de vot, cea de la Graz, insuficientă pentru a-şi exprima votul.

    Duminică, imediat după închiderea secţiilor de votare, la ora 21.00, preşedintele Traian Băsescu a cerut demisia miniştrilor Titus Corlăţean şi Bogdan Stanoevici.

    Duminică, odată cu apariţia informaţiilor referitoare la aglomeraţia de la secţiile de votare din străinătate şi la faptul ca aşteptarea pentru a vota dureaza câteva ore, MAE preciza că nu are responsabilităţi în ceea ce priveşte derularea operaţiunilor de votare în interiorul secţiilor din străinătate, aceste atribuţii revenind birourilor electorale, ministerul explicând, totodată, că procedurile suplimentare fac ca votul din afara ţării să dureze mai mult.

    MAE susţinea, într-un comunicat, că preşedinţii secţiilor de votare din străinătate – chiar dacă sunt angajaţi MAE – nu se subordonează ministerului în acţiunile şi deciziile pe care le iau în organizarea votării.”De-a lungul întregului proces de organizare a alegerilor, MAE colaborează strâns cu Biroul Electoral nr. 48 pentru Secţiile de Votare din Străinătate şi urmează întocmai deciziile acestuia şi ale Biroului Electoral Central”, informa MAE.

    De asemenea, pe fondul nemulţumirilor venite din diaspora, preşedintele executiv al PSD, vicepremierul Liviu Dragnea, declara că aceştia nu au de ce să solicite demisia ministrului de Externe, Titus Corlăţean, întrucât nu MAE a stabilit regulile de desfăşurare a votului, ci BEC şi AEP. Dragnea preciza că în ce priveşte organizarea alegerilor, Guvernul se ocupă de securizarea procesului electoral, BEC fiind instituţia care a stabilit toate regulile.

    Premierul Victor Ponta, a declarat, duminică, după exit-poll-urile pentru turul întâi al prezidenţialelor, că în 2009 “s-a furat” în diaspora şi că la acest scrutin au fost cozi la secţiile de vot pentru că nu se fraudează.”În rest, organizarea în secţiile de vot aparţine – tot ce ţine de organizare – AEP, iar BEC decide şi noi (Guvernul, n.r.) asigurăm doar condiţiile”, a spus Ponta.

    Prima reacţie a ministrului Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a venit duminică seară, la un post de televiziune, unde a afirmat că procedura de vot în străinătate s-a prelungit deoarece “s-a dorit scrupulozitate” şi evitarea fraudei din 2009.

    “Această problemă (de la secţiile de vot din afara ţării – n.r.) a fost legată de documentele specifice pentru votul în străinătate, atât datorită faptului că a trebuit completată (declaraţia pe propria răspundere – n.r.) în interiorul ambasadei şi asta nu ministrul Afacerilor Externe a decis, ci, în mod legal şi corect BEC-ul, pentru că s-a dorit ca aceste declaraţii, inclusiv pe proprie răspundere, că nu vor mai vota multiplu în altă parte, s-a dorit scrupulozitate şi evitarea fraudei din 2009”, a declarat Titus Corlăţean, la Antena 3.

    Biroul Electoral Central a adresat, duminică noaptea, Ministerului Afacerilor Externe invitaţia de a participa, marţi, de la ora 12.00, la o întâlnire cu membrii Biroului, la sediul acestuia, pentru remedierea disfuncţionalităţilor sesizate, în perspectiva turului doi al alegerilor prezidenţiale.

    Reacţiile au venit imediat şi în ţară, duminică seara, aproximativ 200 de persoane protestând la sediul MInisterului Afacerilor Externe, faţă de organizarea alegerilor în străinătate.

    Protestatarii, majoritatea tineri, au cerut demisia ministrului de Externe Titus Corlăţean, au scandat lozinci anti-Ponta şi au cerut ca secţiile din străinătate să rămână deschise ca să poată vota românii aflaţi la cozi în mai multe oraşe.

    Luni, 3 noiembrie

    După declaraţiile de dumunică seară, premierul Victor Ponta a ieşit, luni, în declaraţie publică, pe tema votului din diaspora, alături de ministrul de Externe, Titus Corlăţean, la sediul MAE. Ponta a anunţat că ministrul Corlăţean şi echipa din minister garantează cu funcţiile lor că, pe 16 noiembrie, niciun cetăţean român care vrea să voteze nu va rămâne în afara unei secţii de vot.

    Tot luni, preşedintele PNL şi candidat la prezidenţiale, Klaus Iohannis, a declarat că în cazul alegerii sale în funcţia de şef al statului va cere elaborarea în termen de şase luni a legislaţiei privind votul prin corespondenţă şi votul electronic, după ce Guvernul Ponta “i-a supus la umilinţe” pe cei din diaspora.

    Şi ministrul Titus Corlăţean vine, luni, cu noi declaraţii pe tema votului din diaspora. El precizează că, pe lângă oamenii de bună credinţă, au fost susţinători ai unor candidaţi care au generat o stare de spirit care a dus la violenţele de la Paris, iar unele secţii din Germania, precum Stuttgart şi München, unii au venit special pentru a îngroşa coada. Întrebat dacă are suspiciuni că s-ar fi întâmplat şi altceva decât un interes normal al românilor din diaspora de a merge la vot, Corlăţean a precizat că ştie foarte bine comunităţile româneşti de cel puţin 15 ani şi, pe lângă “foarte mulţi oameni de bună credinţă” care au dorit să voteze, au fost “oameni care sunt susţinători ai unor candidaţi, care acum, unii dintre ei, au ieşit din cursă şi care au putut să provoace şi să genereze o anume stare de spirit ajungând chiar la violenţe aşa cum a fost cazul la Paris”.

     

    Marţi, 4 noiembrie

    Marţi, Titus Corlăţean anunţă, după întâlnirea cu reprezentanţi ai BEC, că MAE a propus ca declaraţie pe propria răspundere să poată fi descărcată online şi completată înainte de vot, urmând ca la secţia de vot să fie doar semnată.

    Decizia BEC adoptată marţi prevede că în termen de 5 zile, în situaţia în care biroul electoral al secţiei de votare din străinătate nu este constituit din numărul maxim de membri, preşedintele biroului va putea asigura completarea acestuia cu persoane din lista întocmită de MAE. De asemenea, BEC a decis că alegătorii din străinătate îşi vor putea printa singuri formularul declaraţiei pe propria răspundere, afişat pe site-urile BEC şi al MAE, document pe care îl vor putea completa şi în afara secţiilor de votare. Decizia a fost adoptată ţinând cont de necesitatea fluidizării procesului de votare la secţiile de votare din străinătate în cazul organizării unui al doilea tur de scrutin pentru alegerea Preşedintelui României.

    Şi Ambasada SUA reacţionează, marţi, şi precizează, la solicitarea MEDIAFAX, că Procesul electoral este primordial în democraţie. “Salutăm angajamentul autorităţilor responsabile în vederea reexaminării procedurilor şi a efectuării rectificărilor necesare astfel încât fiecare cetăţean să-şi exprime votul, în conformitate cu Constituţia şi legea”, se arată în răspunsul misiunii diplomatice.

    Tot marţi, Federaţia asociaţiilor de români din Europa (FADERE) a cerut românilor nemulţumiţi de organizarea alegerilor în diaspora să meargă în faţa ambasadelor şi a Ministerului Afacerilor Externe (MAE) la o manifestare comună şi paşnică, duminică seară. “Din cauza lipsei de răspuns a Ministerului Afacerilor Externe în urma nenumăratelor solicitări făcute de românii din diaspora, pentru a reglementa problema votului la al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, FADERE cere tuturor românilor care au fost nedreptăţiţi şi nemulţumiţi de organizarea alegerilor în diaspora să iasă în faţa ambasadelor la o manifestare comună şi paşnica, duminică 9 noiembrie, ora 18.00, ora României”, a anunţat Federaţia.

     

    Miercuri, 5 noiembrie

    BEC anunţă că a primit peste 200 de sesizări prin care români din străinătate cer mărirea numărului de secţii de votare din diaspora la turul 2 al prezidenţialelor şi reclamă atât lipsa de secţii în anumite localităţi cât şi nereguli în procesul de votare.

    Prezent la Giurgiu, miercuri, premierul Victor Ponta declară că a înţeles şi a considerat legitimă supărarea românilor din diaspora care nu au putut vota în primul tur al alegerilor, el spunând că nu e de acord cu ideea că cei din afara ţării sunt “mai buni” decât cei din ţară sau că alegătorii săi nu sunt la fel ca cei ai Monicăi Macovei. El a precizat că nu e de acord nici cu ideea că electoratul său nu este la fel de bun ca alegătorii Monicăi Macovei.

    Ulterior, Ponta le-a declarat jurnaliştilor că nu vor exista probleme în ceea ce priveşte asigurarea resurselor financiare şi logistice astfel încât la al doilea tur al alegerilor prezidenţiale toţi românii să poată vota fără probleme.

    MAE anunţă, miercuri, că declaraţia pe propria răspundere necesară pentru românii care votează în străinătate este disponibilă atât pe site-ul instituţiei, cât şi pe cel al Biroului Electoral Central, reamintind că formularul poate fi completat înainte de intrarea în secţia de votare, unde va fi doar semnat.

     

    Joi, 6 noiembrie

    Biroul Electoral Central face publice rezultatele finale ale primului tur al alegerilor prezidenţiale. Potrivit rezultatelor, Klaus Iohannis s-a clasat pe primul loc în opţiunile alegătorilor din diaspora la primul de scrutin al prezidenţialelor, cu 73.912 voturi (46,17%), urmat de Victor Ponta, cu 25.466 de voturi (15,89%), Monica Macovei – 24.342 (15,20%) şi Elena Udrea cu 15.656 (9,78%). Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne în data de 2 noiembrie a fost de 161.262, fiind înregistrate 160.065 voturi valabil exprimate şi 1.169 voturi nule.

     

    Vineri, 7 noiembrie

    Vineri, Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a fost întrebat, într-o conferinţă de presă, despre suplimentarea secţiilor de votare în străinătate, el susţinând că BEC a adoptat o hotărâre “care nu confirmă existenţa unei baze juridice, potrivit legii (…) şi nu permite înfiinţarea de noi secţii”. Corlăţean a susţinut că, pentru înfiinţarea de noi secţii de votare, este necesară o întreaga procedură, care cuprinde solicitarea aprobării autorităţilor din statul care acreditează, dar şi chestiuni de ordin logistic, practic, personal, securizarea sediului.

    “Nu putem bulversa oamenii cu câteva zile înainte de vot, din acest punct de vedere, dar printr-o mai bună organizare şi o utilizare la maximum a capacităţii logistice, evident va creşte numărului celor care doresc să voteze”, a justificat ministrul de Externe.

    Ulterior, Biroul Electoral Central a comunicat că organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate este de competenţa exclusivă a MAE, BEC neavând atribuţii legale referitoare la aceste activităţi, precizând că nu există impedimente legale pentru organizarea de noi secţii.

     

    Sâmbătă, 8 noiembrie

    Sâmbătă, în urma comunicatului transmis de BEC, Ministerul Afacerilor Externe a anunţat că se află ” într-un proces de evaluare, privind atribuţiile ce îi revin în baza Legii 370/2004 şi a hotărârilor BEC”.

    Sâmbătă, în ţară au loc mai multe acţiuni de protest faţă de modul în care s-a desfăşurat votul în diaspora. Proteste au avut loc la Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Constanţa şi Oradea, la manifestaţii fiind prezente mii de persoane.

    Protestul din Capitală, care a început în Piaţa Universităţii şi a continuat cu un marş spre sediile Guvernului şi MAE, apoi pe Calea Victoriei şi prin Centrul Istoric, s-a încheiat după cinci ore, manifestanţii anunţând că vor continua protestul duminică, de la ora 17.00, la Universitate.

     

    Duminică, 9 noiembrie

    Peste 200 de persoane au participat, duminică, la Braşov, la un miting împotriva lui Victor Ponta şi de solidaritate cu românii din diaspora, iar simultan alţi 300 de simpatizanţi ai PSD au ieşit în stradă, între cele două tabere şi jandarmi având loc îmbrânceli, două persoane fiind duse la Poliţie.

    La Galaţi are loc tot dumunică un miting de solidaritate cu românii din diaspora, îndemnându-i pe trecători să meargă la vot pe 16 noiembrie şi scandând lozinci împotriva lui Victor Ponta, o acţiune similară având loc şi la Suceava.

    Şi în Capitală peste 100 de persoane au protestat, în Piaţa Universităţii din Capitală, unde au scandat “Lăsaţi diaspora să voteze”, dar şi mesaje contra lui Victor Ponta, printre manifestanţi fiind şi un grup care a scandat lozinci antiprezidenţiale.

     

    Luni, 10 noiembrie

    Luni, Ministrul Titus Corlăţean a anunţat că l-a informat pe premierul Victor Ponta că a decis să-şi depună mandatul de ministru, menţionând că MAE îşi menţine poziţia că nu există baze legale pentru înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate la turul 2.

    Corlăţean a spus că în noaptea de vineri spre sâmbătă, la 23.58, s-a primit la MAE pe fax un comunicat BEC în care se preciza că nu există niciun impediment legal pentru organizarea de noi secţii de votare. El a precizat că în hotărârea anterioară a BEC, act cu forţă juridică, nu există precizarea din comunicat, iar comunicatul nu are forţă juridică.

    El a mai adăugat că MAE îşi menţine poziţia că nu există baze legale pentru înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate la turul 2. Corlăţean a mai spus că nu accepta ca MAE să fie implicat în jocul electoral al “domnilor Băsescu şi Iohannis”. El a menţionat că l-a informat pe premier că a decis să îşi depună mandatul de ministru.

  • Muhuleţ: BEC a creat o posibilitate interpretabilă pentru înfiinţarea de noi secţii în diaspora

    “În opinia mea, de vicepreşedinte al AEP, cele două organisme implicate în situaţia aceasta ar fi trebuit ca în urma întâlnirii de săptămâna trecută să identifice soluţii practice în interesul alegătorilor. Din păcate, s-a ajuns la o dezbatere politică inutilă interesului alegătorilor”, a declarat Muhuleţ, contactat la sediul Autorităţii Electorale Permanente.

    Chestionat despre Hotărârea 4, despre care BEC a informat, vineri, prin comunicat, că în baza acesteia se pot organiza noi secţii de votare în străinătate, vicepreşedintele AEP a spus că, în acest caz, BEC “a interpretat” articolul 54 din Legea 370/2004, “creând, astfel, o posibilitate interpretabilă de a se organiza secţii de votare în străinătate între cele două tururi de scrutin”.

    “Hotărârea 4 poate fi considerată ilegală doar dacă o instanţă se pronunţă în sensul acesta. Neatacând nimeni în sensul acesta această hotărâre de interpretare, ea îşi produce efectele”, a completat acesta.

    Întrebat dacă o hotărâre de interpretare a BEC poate contraveni prevederilor legii pentru alegerea Preşedintelui, care arată că turul doi ale alegrilor se desfăşoară în aceleaşi secţii ca la primul tur, Muhuleţ a răspuns: “Rolul BEC este tocmai acela de a lua hotărâri de interpretare, de a lua decizii de aplicare a prevederilor legale acolo unde consideră că textul legal nu este suficient de clar”.

    “Ca urmare a discuţiilor de săptămâna trecută cu reprezentanţii MAE, s-a ajuns la concluzia că legea nu este suficient de clară şi acolo (articolul 54 – n.r.) poate fi cheia prin care se poate deschide calea înfiinţării de secţii de votare în străinătate”, a afirmat vicepreşedintele Autorităţii.

    Chestionat, în calitatea sa de vicepreşedinte al AEP, cum poate fi interpretată Hotârărea 4 a BEC în sensul că ea permite înfiinţarea de noi secţii în diapora, în condiţiile în care aceasta menţionează doar că listele electorale permanente se folosesc numai la secţiile de votare din ţară, nu şi la cele din străinătate, el a spus că acest lucru se poate face prin extrapolare.

    “Textul articolului este mult mai amplu, se referă la ansamblul organizării alegerilor. Nu se referă la un anume element. Hotărârea aceea a extras un element din textul acelui articol şi l-a interpretat, arătând că noţiunea de liste electorale se referă la secţiile de votare din ţară, unde se folosesc liste electorale”, a explicat Marian Muhuleţ.

    Potrivit acestuia, interpretarea că respectivul articol vizează doar secţiile de votare din ţară şi nu secţiile de votare din străinătate se poate face “doar extrapolând”.

    Pe de altă parte, vicepreşedintele AEP a susţinut că, în opinia sa, Hotărârea de interpretare 4 a BEC este insuficientă pentru înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate.

    “În opinia mea, ca vicepreşedinte al Autorităţii Electorale Permanente, poziţie pe care am şi exprimat-o în cadrul BEC, hotărârea aceea nu cred că este suficientă. Ea ar fi trebuit completată şi cu măsuri organizatorice, ar fi trebuit completată cu o decizie de aplicare, în sensul în care termenele privind organizarea acelor secţii de votare şi, când spun organizare, mă refer la desemnarea preşedinţilor birourilor secţiilor de votare şi a membrilor, la termenele de contestare a desemnării acestora, aşa cum ele sunt prevăzute pentru organizarea normală pentru orice birou de secţie de votare, pentru ca orice termen prevăzut în legislaţie să poată fi restrâns în această perioadă scurtă de timp”, a spus el.

    “Nu avem încă o astfel de decizie, deci cred că doar hotărârea de interpretare dată de BEC nu este suficientă. În opinia mea, doar a deschide calea organizării a noi secţii de votare în străinătate nu este suficient”, a completat vicepreşedintele AEP.

    Contactat iniţial pentru a exprima un punct de vedere în ceea ce priveşte punctele de vedere divergente ale BEC şi MAE privind existenţa, în acest moment, a cadrului legal pentru înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate, Marian Muhuleţ a refuzat să facă orice comentarii în legătură cu acest subiect în calitate de purtător de cuvânt al BEC, menţionând că nu a primit mandat să facă acest lucru.

    Titus Corlăţean a anunţat, luni, că a decis să îşi depună mandatul de la conducerea MAE şi a precizat că MAE a primit un comunicat de la BEC privind lipsa unui impediment legal privind organizarea de noi secţii de vot, dar a precizat că acesta nu are forţă juridică, prin urmare nu poate încălca legea.

    “Problema noilor secţii de votare în străinătate, discutată atât de intens în ultimele zile: după hotărârea BEC cunoscută, adoptată seara, în noaptea zilei de marţi, marţea trecută şi primul comunicat, am fost şi noi şi opinia publică informaţi de apariţia, difuzarea unui al doilea comunicat al BEC, în noaptea de vineri spre sâmbătă, la 12:00 noaptea, mai precis la 23:58, am primit la sediul MAE, pe fax, un comunicat şi, respectiv, o adresă în care BEC ne comunica «inexistenţa unui impediment legal referitor la organizarea de noi secţii de votare în străinătate»”, a afirmat Corlăţean, adăugând că după primirea celui de-al doilea comunicat al BEC Ministerul Afacerilor Externe a demarat “un proces intern de evaluare consolidată pentru îndeplinirea atribuţiilor sale legale în materie”.

    Titus Corlăţean a anunţat că, în urma acestei evaluări interne, Ministerul Afacerilor Externe “îşi menţine integral poziţia potrivit căreia nu există bază juridică legală pentru suplimentarea la turul doi cu noi secţii de votare în străinătate”. “Nici legea, Articolul 54, paragraful 1, dar şi alte dispoziţii legale importante din legea respectivă, inclusiv proceduri, paşi, termene imperative care au expirat, dar nici hotărârea BEC din 4 noiembrie nu permit tragerea acestei concluzii potrivit căreia s-ar putea înfiinţa noi secţii de votare în străinătate”, a spus Titus Corlăţean.

  • ANIS: România va avea nevoie de 300.000 de specialişti IT în anul 2020, de la 120.000 în prezent

    “Cu o piaţă actuală de 120.000 de specialişti şi sectorul tehnologiei informatiei (IT) în plină creştere, România trebuie să aibă în vedere dezvoltarea acerbă a acestui domeniu şi să susţină în următorii cinci ani dezvoltarea profesională a încă 180.000 de specialişti IT care să se poată angaja atât în companiile de software, cât şi în departamentele IT ale firmelor din alte domenii de activitate”, se arată într-un comunicat al ANIS remis MEDIAFAX.

    În acest sens, ANIS şi Facultatea de Automatică şi Calculatoare din Universitatea Politehnică din Bucureşti caută soluţii pentru obţinerea rezultatelor scontate.

    “Dacă ne raportăm la nevoia de specialişti în piaţă, rezultă că avem nevoie de o creştere a numărului de locuri de şcolarizare la nivel naţional cu cel puţin 50%. Nevoia de specialişti trebuie însă calibrată în funcţie de gradele de specializare. Spre exemplu, absolvenţii de licenţă şi masterat din facultăţile cu profil informatic vor fi cel mai probabil recrutaţi de companiile de software şi departamentele IT din companiile mari care oferă poziţii specializate. Cererea suplimentară, care include poziţii cu specializare medie, poate fi acoperită inclusiv prin reconversie profesională şi atragerea în domeniul IT a absolvenţilor din alte facultăţi prin cursuri accelerate cu certificare internaţională”, a afirmat preşedintele ANIS, Andrei Pitiş.

    Universităţile îndeamnă mediul privat să creeze un fond prin care să susţină tineri valoroşi cu posibilităţi financiare reduse şi care, deşi sunt admişi la facultate, refuză să intre pe locurile cu taxă din acest motiv.

    “Referindu-ne la Facultatea de Automatică şi Calculatoare din UPB, vorbim de tineri cu medie de admitere la facultate de peste 9,5. Sunt talente care nu trebuie irosite. Ne-am dori ca firmele să se solidarizeze şi să ne ajute să creştem împreună aceşti tineri, bineînţeles în beneficiul industriei de software în cele din urmă”, a spus decanul Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti, Adina Magda Florea.

    Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii IT (ANIS) reprezintă interesele companiilor IT româneşti şi sprijină dezvoltarea industriei româneşti de software şi servicii IT şi creşterea atât a companiilor implicate în proiecte de externalizare, cât şi a celor care generează proprietate intelectuală, prin crearea de produse software.

    Asociaţia a fost înfiinţată în 1998 şi numără în prezent aproximativ 100 de membri, care includ companii cu capital românesc sau străin, mici sau multinaţionale, cu sedii în toate marile centre IT din ţară, ceea ce asigură asociaţiei reprezentativitate la nivel naţional.

  • Atentat cu bombă la un bar din Harkov care colecta fonduri pentru militarii ucraineni

    Acesta este unul dintre primele atentate de o asemenea amploare din Harkov, un oraş din est care nu este la fel de afectat de lupte ca Doneţk şi Lugansk, dar în care partizanii Kievului şi cei ai separatiştilor proruşi coabitează într-un climat tensionat.

    Explozia a distrus complet, duminică seara, barul Stena (Zid), situat în centrul oraşului, a informat serviciul de securitate ucrainean (SBU), într-un comunicat. Doi răniţi sunt în stare gravă.

    Directorul barului, Mihailo Ozerov, a evocat imediat ipoteza unui “act terorist”, făcând o legătură între atentat şi activităţile localului, care colecta fonduri pentru militarii ucraineni ce luptă împotriva separatiştilor proruşi în regiunile rebele vecine Doneţk şi Lugansk.

    SBU a demarat o anchetă pentru “act terorist” cu consecinţe grave.

    Fostă capitală a Ucrainei şi important centru industrial şi cultural din est, Harkov s-a confruntat cu manifestaţii separatiste în primăvară, care au încetat între timp, contrar celor din regiunile învecinate.

    Conflictul armat dintre separatiştii proruşi şi forţele ucrainene s-a soldat cu peste 4.000 de morţi începând de la jumătatea lui aprilie.

  • Tăriceanu: Protocolul de refacere a USL, semnat înainte de turul doi de PSD şi PLR

    Întrebat, luni, dacă vede posibilă semnarea unul protocol pentru refacerea USL, Tăriceanu a răspuns afirmativ.

    El a arătat că nu e vorba de o refacere simbolică, ci despre una “de substanţă”.

    Tăriceanu a admis că suprapunerea între USL şi noul proiect politic nu va fi “perfectă”. “Sigur că nu putem să punem noul proiect într-o suprapunere perfectă peste cel vechi. Dar ceea ce e important e că vom avea din nou o contrucţie politică în care să fie reprezentat PSD şi PLR”, a subliniat Tăriceanu, care a menţionat că şi celelalte formaţiuni ale USL vor face parte şi vor semna protocolul de refacere.

    Solicitat să comenteze faptul că PLR nu e recunoscut în mod oficial, el a răspuns: “Sunt două lucruri ce trebuie separate: pe de o parte avem construcţia şi ideea politică şi, sigur că această construcţie politică urmează să primească şi o haină juridică. Ele nu sunt condiţionate, dar primează acţiunea politică”.

    Întrebat când va va fi semnat acest protocol de refacere a USL, Tăriceanu a răspuns: “Cel mai probabil în această săptămână, în zilele următoare, înainte de turul doi”.

    Întrebat, pe de altă parte, dacă PLR intră la guvernare, el a răspuns: “Nu sunt lucruri neapărat legate, nu există o condiţionare în acest sens”.

  • BCR a redus din nou prognoza de creştere a PIB-ului României pentru 2015, la 2,2%

    Aceasta este cea de a doua revizuire a creşterii PIB în tot atâtea luni. În octombrie, BCR a redus prognoza pentru creşterea economică de anul viitor de la 3,3%, estimând că deteriorarea situaţiei economice a principalilor parteneri comerciali va avea un impact negativ pe piaţa locală.

    Prognoza pentru avansul economic de anul acesta a rămas neschimbată la 1,8%.

    “Comisia Europeană este mai optimistă în ceea ce priveşte creşterea economică din România, dar noi anticipăm că avansul va fi limitat din cauza înăspririi regimului de taxare”, se arată în raportul BCR.

    CE estimează o creştere a PIB de 2% în acest an şi de 2,4% anul viitor, potrivit raportului de toamnă publicat la începutul lunii. Proiecţiile au fost reduse de la 2,8%, respectiv 2,6% anterior.

    Analiştii BCR apreciază că deficitul bugetar se va adânci la 2,5% din PIB anul viitor, faţă de un nivel de 2,2% din PIB estimat anul acesta.

    “Credem că guvernul va negocia (cu autorităţile europene – n.r.) creşterea ţintei de deficit bugetar, pentru a permite cheltuieli mai mari cu investiţiile publice şi menţinerea CAS la nivelul curent”, potrivit raportului.

    CE estimează, în raportul privind prognoza economică de toamnă, că Guvernul va fi nevoit să crească taxe sau să taie cheltuieli pentru a compensa scăderile de venituri prognozate în 2015 din reducerea CAS, a taxei pe stâlp şi a accizelor, în caz contrar urmând ca deficitul bugetar să urce la 2,8% din PIB, cu 10 miliarde lei peste ţintă.

  • Corlăţean: Comunicatul BEC privind noi secţii de vot nu are forţă juridică. Nu pot încălca legea

    “Problema noilor secţii de votare în străinătate, discutată atât de intens în ultimele zile: după hotărârea BEC cunoscută, adoptată seara, în noaptea zilei de marţi, marţea trecută şi primul comunicat, am fost şi noi şi opinia publică informaţi de apariţia, difuzarea unui al doilea comunicat al BEC, în noaptea de vineri spre sâmbătă, la 12:00 noaptea, mai precis la 23:58, am primit la sediul MAE, pe fax, un comunicat şi, respectiv, o adresă în care BEC ne comunica «inexistenţa unui impediment legal referitor la organizarea de noi secţii de votare în străinătate»”, a afirmat Corlăţean, adăugând că după primirea celui de-al doilea comunicat al BEC Ministerul Afacerilor Externe a demarat “un proces intern de evaluare consolidată pentru îndeplinirea atribuţiilor sale legale în materie”.

    Titus Corlăţean a anunţat că, în urma acestei evaluări interne, Ministerul Afacerilor Externe “îşi menţine integral poziţia potrivit căreia nu există bază juridică legală pentru suplimentarea la turul doi cu noi secţii de votare în străinătate”. “Nici legea, Articolul 54, paragraful 1, dar şi alte dispoziţii legale importante din legea respectivă, inclusiv proceduri, paşi, termene imperative care au expirat, dar nici hotărârea BEC din 4 noiembrie nu permit tragerea acestei concluzii potrivit căreia s-ar putea înfiinţa noi secţii de votare în străinătate”, a spus Titus Corlăţean.

    Acesta a arătat jurnaliştilor cele două documente discutate, explicând că în comunicatul BEC se menţionează posibilitatea înfiinţării de secţii “prin inexistenţa acelor impedimente de natura legală”, în timp ce hotărârea BEC, care are “forţă juridică”, nu prevede nimic cu privire la inexistenţa unui impediment legal şi are forţă juridică.

    “Comunicatul, care este un comunicat de presă, face această menţiune, comunicat care nu are forţă juridică. În consecinţă, ca ministru, am obligaţia să asigur, împreună cu echipa Ministerului Afacerilor Externe, respectarea legalităţii, dar şi prezervarea imaginii şi prestigiului instituţiei, Ministerul Afacerilor Externe”, a mai spus Titus Corlăţean, explicând motivele pentru care şi-a depus demisia.

  • Cluj: 50 de filme, majoritatea în premieră naţională, la a X-a ediţie a Festivalului de film gay

    Lucian Dunăreanu, directorul Festivalului “Serile filmului gay”, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, că speră că fiecare nouă ediţie a acestei manifestări “va ajuta la prăbuşirea cât mai multor ziduri ridicate între societatea civilă şi comunitatea LGBT”.

    “50 de filme dintr-un total de 780 înscrise, majoritatea în premieră naţională, au fost selectate să intre în competiţia din acest an a Festivalului «Serile filmului gay», singurul cu această tematică din România, ele provenind din 21 de ţări. Din ce în ce mai multă lume a auzit de acest festival, din ce în ce mai mulţi tineri trec peste prejudecăţile cu care au fost încărcaţi de acasă şi vin la aceste filme, vin să vadă şi să încerce să cunoască şi o altă lume, despre care nu ştiu decât din can-can-ul mediatic şi din poveştile cu zmei pe care le-au auzit de acasă sau de la prieteni. Cu fiecare ediţie, mesajul nostru ajunge la mai multă lume, ne facem mai bine cunoscuţi, lumea începe să se obişnuiască cu ideea că existăm şi că nu suntem mai diferiţi decât ceilalţi, odată ce începi să ne cunoşti. Prin cultură, poarta noastră rămâne mereu deschisă şi sperăm că fiecare nouă ediţie va ajuta la prăbuşirea cât mai multor ziduri ridicate între societatea civilă şi comunitatea LGBT”, a spus Dunăreanu.

    Potrivit acestuia, la festival vor fi proiectate, în premieră, patru lung metraje şi documentare în parteneriat cu Ambasada Finlandei, Ambasada Spaniei şi Institutul Francez din Cluj-Napoca.

    “Festivalul aduce la Cluj-Napoca regizori şi producători din străinătate, dar şi un juriu internaţional ce va desemna cel mai bun film de scurt metraj, cel mai bun documentar şi cel mai bun film de lung metraj. Ca şi până acum, şi publicul, care va avea acces gratuit la aceste proiecţii, îşi va putea desemna pelicula preferată în cele trei locaţii alese în acest an – un cinematograf, o ceainărie şi un club”, a afirmat directorul festivalului.

    Lucian Dunăreanu a adăugat că programul festivalului va mai cuprinde, pe lângă proiecţia de filme, lansări de cărţi, un worshop axat pe discursul instigator la ură realizat în parteneriat cu asociaţia “GoFree” dar şi o o expoziţie itinerantă prin cafenelele clujene.

    “Un eveniment aparte îl va reprezenta, în contextul creşterii numărului de persoane infectate cu HIV şi a lipsei unui efort concentrat guvernamental de implementare a unui program naţional de educaţie, dezbaterea «Sunt stǎpânul sǎnǎtǎţii mele» la care vor fi invitaţi să vorbească dr. Anca Streinu-Cercel, şef lucrări al Institutului Naţional de Boli Infecţioase «Prof. dr. Matei Balş» din Bucureşti, şi psihologul Odette Chirilǎ, de la aceeaşi instituţie”, a mai spus Lucian Dunăreanu.

    Festivalul se va desfăşura la Cluj-Napoca în perioada 10 – 16 noiembrie.

  • Românii din clasa de mijloc îşi sacrifică viaţa personală pentru succesul profesional

    De altfel, conceptul de echilibru între viaţa profesională şi cea privată a început să preocupe firmele din România de câţiva ani, chiar dacă la nivel public se ştiu încă foarte puţine. Departamentele de HR şi liderii de bussiness au înţeles că un personal fericit este mai performant şi că uneori, este recomandat să te asiguri, ca lider de organizaţie, că munca nu prevalează asupra timpului liber.

    „Românii s-au obişnuit cu un mediu de lucru hiperconcurenţial, dar această stare de lucruri nu este benefică pe termen lung. Nenumărate studii internaţionale au demonstrat că oamenii fericiţi sunt mai performanţi, iar fericirea la locul de muncă înseamnă şi relaxare, şi loc şi timp pentru viaţa personală”, a explicat Simona Nicolaescu.

    Sondajul a relevat că 30% dintre respondenţi dau „destul de des” prioritate muncii în detrimentul timpului petrecut cu familia sau prietenii. Alţi 40% fac aceasta „uneori”.

    „Aţi spune că merită, din moment ce sunt plătiţi cu salarii mult peste cel mediu, că beneficiază de pachete financiare etc, însă la un moment dat se ard şi pur şi simplu nu mai dau randament sau pleacă şi-şi deschid afaceri antreprenoriale. Aceştia sunt cei mai valoroşi angajaţi pierduţi de companii doar din cauză că nu au reuşit să le impună un echilibru între muncă şi relaxare”, explică Simona Nicolaescu.

    Această realitate îşi are originile în goana după succesul profesional a generaţiilor de după 1989, în dorinţa de realizare, dar şi în atmosfera de stres creeată de criza economică ce a lovit serios în locurile de muncă din companii, în middle management, în clasa de mijloc, în general.

  • CONFERINŢĂ MEDIAFAX – Chiriţoiu: Consiliul Concurenţei va face un studiu pentru asigurările de viaţă şi o analiză privind piaţa energiei termice

    “Vom avea un studiu privind asigurările de viaţă, iar în perioada următoare, sper la începutul anului viitor, o să lansăm o analiză privind funcţionarea pieţei de energie termică în ţară, sper s-o facem până vine căldura, cât încă e frig afară şi serviciile de termoficare sunt încă utilizate”, a afirmat luni Chiriţoiu la conferinţa MEDIAFAX Talks about Competition.

    El a arătat că autoritatea va lansa în dezbatere în perioada următoare analiza privind Netcity, reţeaua metropolitană de comunicaţii care oferă integrat servicii de telecomunicaţii pentru municipalitatea Bucureşti şi terţi, subiect pe agenda Consiliului Concurenţei de câţiva ani.

    “Lucurile merg în direcţia bună, dar uneori par să se fi împotmolit. Au mers în direcţia bună în sensul că avem un cadru legislativ care spune că ANCOM (Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii – n.r.) este cel care trebuie să reglementeze, să stabilească tarifele care sunt percepute de servicii gen Netcity, care au o mare putere pe piaţă, deci nu funcţionează într-o piaţă concurenţială. Din păcate, mecanismul nu e perfect rodat, parte din lacune legislative, parte pentru că reglementatorul şi cei reglementaţi, în speţă autorităţile publice nu s-au obişnuit încă cu acest cadru legislativ”, a spus Chiriţoiu.

    Preşedintele CC speră ca, împreună cu ANCOM şi autorităţile locale, în special Primăria Bucureşti, să ajungă la un “final bun” pentru consumatori, apreciind că serviciile gen Netcity sunt utile, benefice, dar totodată interesate să perceapă costuri excesive, intrucât deţin monopolul.