„Avem nevoie de predictibilitate fiscală şi de stabilitate legislativă atât de necesare unui ritm sustenabil al businessului şi al investiţiilor, dar şi combaterii traficului ilicit, care înseamnă scăderea veniturilor la bugetul de stat, finanţarea reţelelor criminale şi accesul necontrolat la produse care nu respectă standarde de calitate sau de igienă.“
Ileana Dumitru, director juridic şi afaceri externe, aria Europa de Sud–Est din cadrul BAT
Producătorul din judeţul Alba exportă în 13 de ţări, fiind în top zece exportatori de lactate.
Ferma cu Omenie, producător de lactate din localitatea Unirea (jud. Alba), vrea să deschidă în 2024 un nou magazin în care să listeze produsele companiei, în prezent producătorul având deja două astfel de unităţi, unul la poarta fermei şi altul în Piaţa Mihai Viteazul din Cluj-Napoca, lansat anul acesta. În magazinul din Cluj-Napoca investiţia a fost de 10.000 de euro, iar anul viitor producărorul vrea să deschisă un nou magazin, tot în Cluj-Napoca.
„Ceea ce producem azi mâine ajunge la clienţii noştri din piaţă. Pentru acest nou magazin, ne-am propus să combinăm un design modern cu esenţa tradiţională care ne caracterizează. Investiţia s-a ridicat la aproximativ 10.000 de euro, la care s-au adăugat şi cheltuielile necesare pentru lansare. De remarcat este faptul că brânza de burduf şi telemeaua proaspătă de vacă domină topul vânzărilor,”, spune Marius Bîcu, acţionar şi director general al companiei Ferma cu Omenie. În 2022, a avut o cifră de afaceri de aproximativ 24,5 milioane de lei, în timp ce profitul net s-a apropiat de 1,5 milioane de lei. În 2013, compania a avut o creştere de 17% a cifrei de afaceri şi o majorare cu 50% a profitului, comparativ cu anul precedent. „Exportul, care înseamnă 60% din business, continuă să fie principalul motor de dezvoltare pentru compania noastră, De asemenea, colaborarea cu marile lanţuri de magazine a avut un impact semnificativ pentru afacerea noastră”, a spus Marius Bîcu.
Pe plan extern, Ferma cu Omenie exportă către 13 pieţe, publicul ţintă fiind est-europenii stabiliţi în ţările respective. Cu alte cuvinte, produsele companiei merg spre magazinele cu acest specific. În opinia antreprenorului, gestionarea eficientă a aprovizionării reprezintă o provocare constantă pentru acest domeniu, iar ca să asigure distribuţia de produse lactate de înaltă calitate la nivel internaţional, trebuie să acorde o atenţie riguroasă valabilităţii produselor.
„Acest aspect este esenţial pentru noi. De asemenea, ne confruntăm cu provocări legate de menţinerea unor stocuri optime şi gestionarea costurilor asociate cu depozitarea în condiţii controlate din punct de vedere termic. Unul dintre avantajele semnificative ale companiei Ferma cu Omenie este flexibilitatea noastră şi capacitatea de a ne adapta rapid la schimbările de pe piaţă. Cererea pentru produsele tradiţionale este în creştere, clienţii din afara ţării fiind fideli gustului de acasă”, punctează Marius Bîcu. De exemplu, conform spuselor sale, în piaţa spaniolă este o cerere ridicată pentru telemea, în timp ce în Anglia, produsele cele mai căutate sunt brânza proaspătă de vacă şi o variantă de telemea puţin sărată. Cât despre piaţa din Germania, aici s-a observat o preferinţă crescută pentru brânza de burduf.
Pentru Ferma cu Omenie, retail înseamnă şi dezvoltarea unui magazin online, unde sunt, în medie, 450 de comenzi pe lună. „În esenţă, succesul în comerţul electronic se concentrează pe calitatea interacţiunii cu clientul şi pe crearea unei experienţe de cumpărături memorabile, care să depăşească simpla tranzacţie de produse, precum brânza pe care o oferim. În acest context, am alocat un buget semnificativ pentru marketingul online lunar. Sunt de părere că aici este viitorul şi dorim să ne extindem magazinul online şi la alţi parteneri strategici, cu care să lucrăm şi pe care să îi promovăm”, detaliază Marius Bîcu.
Ferma cu Omenie s-a desprins în anul 2019 din Unilact Transilvania, care are un istoric de circa 30 de ani în zootehnie. Marius Bîcu a preluat conducerea fabricii de brânzeturi în anul 2002, dezvoltând astfel afacerea începută de tatăl său.
Un cardinal care a supervizat gestionarea fondurilor Vaticanului între 2011 şi 2018 a fost condamnat pentru mai multe capete de acuzare de deturnare de fonduri şi fraudă într-un caz istoric de corupţie, scrie Financial Times.
Cardinalul Giovanni Angelo Becciu, cândva una dintre cele mai puternice figuri ale Sfântului Scaun, a fost condamnat sâmbătă de tribunalul penal al Vaticanului la cinci ani şi şase luni de închisoare, în ceea ce presa italiană a numit „procesul secolului” al Bisericii Catolice.
Acuzaţiile au rezultat în urma unei anchete a poliţiei de la Vatican privind presupusa utilizare abuzivă a fondurilor bisericii într-o investiţie imobiliară desfăşurată la Londra.
Sfântul Scaun a cumpărat o participaţie minoritară într-o clădire de birouri din Knightsbridge, intenţionând să o transforme într-un complex de apartamente de lux. Cu toate acestea, consiliul local nu acordase încă autorizaţia de construire pentru această conversie atunci când Vaticanul a cumpărat proiectul.
După ce a cheltuit peste 350 de milioane de euro pentru a achiziţiona proprietatea între 2014 şi 2018, Sfântul Scaun a înregistrat pierderi de 100 de milioane de lire sterline atunci când a vândut clădirea către Bain Capital pentru 186 de milioane de lire sterline în 2022.
În timpul procesului – care a început în iulie 2021, împlicând 86 de audieri cu 69 de martori – avocaţii lui Becciu au susţinut că acesta „nu a fost deloc conştient de potenţialele probleme” ale investiţiei imobiliare.
Alte persoane implicate în seria complexă de tranzacţii imobiliare au fost, de asemenea, condamnate, inclusiv Gianluigi Torzi, căruia Vaticanul i-a cerut ulterior să ajute la recăpătarea controlului deplin al clădirii.
Torzi a fost declarat vinovat de extorcare, fraudă şi spălare de bani şi condamnat la şase ani de închisoare.
Enrico Crasso, un fost bancher de la Credit Suisse care înfiinţase o companie de consultanţă independentă pentru a oferi consultanţă financiară Sfântului Scaun, a fost condamnat la şapte ani de închisoare pentru deturnare de fonduri, spălare de bani şi corupţie.
Doi membri ai comitetului de supraveghere financiară al Sfântului Scaun au fost condamnaţi pentru neglijenţă în serviciu şi au primit amenzi mici.
Reprezentanţii instituţiei susţin că programul Casa Verde Fotovoltaice a fost suspendat printr-o decizie a instanţei, în luna septembrie, ca urmare a demersului juridic al unei firme, care a contestat respingerea sa în prima sesiune de validare a instalatorilor.
O întâlnire de mediere a avut loc în luna noiembrie, la sediul MMAP, în cadrul căreia societatea şi-a asumat să renunţe la proces, în cazul în care se va organiza o nouă sesiune de validare a instalatorilor. Ulterior, odată cu deschiderea unei noi sesiuni, firma a transmis către ÎCCJ şi respectiv Curtea de Apel Oradea cererile de renunţare la procesul intentat AFM.
„Le mulţumesc magistraţilor că au înţeles să trateze cu celeritate cauza şi au adus celor 90.000 de beneficiari, chiar înainte de Crăciun, o veste bună şi foarte aşteptată. După cum ştiţi, pentru a debloca programul, am decis să nu aşteptăm soluţia instanţei, care ar fi putut menţine blocajul până la jumătatea anului viitor, sau chiar mai mult. În schimb, am lansat o nouă sesiune de validare a instalatorilor, care a permis atât firmei care a deschis procesul, cât şi altor potenţiali instalatori, să se înscrie din nou în program. Această decizie a dus la deblocare. AFM se află în ultimele faze de evaluare a celor 93 de noi instalatori care au depus dosarele. Îmi doresc să văd primele panouri instalate până la sfârşitul anului. Astfel, prin instalarea celor 90.000 de sisteme din ediţia curentă, plus cel puţin încă pe atât din ediţia de anul viitor, 2024 are toate şansele să devină anul unei adevărate revoluţii a energiei verzi pentru casele românilor”, a declarat ministrul Mircea Fechet.
Austria şi-a dat acordul pentru cel de-al 12-lea pachet de sancţiuni UE împotriva Rusiei, după ce Ucraina a scos Raiffeisen de pe lista neagră, au anunţat sâmbătă site-ul guvernului ucrainean şi un diplomat UE, scrie FT.
Austria făcuse presiuni pentru a scoate banca de pe lista ucraineană denumită “sponsori internaţionali ai războiului” – care îşi propune să ruşineze companiile care fac afaceri în Rusia şi care sprijină efortul de război, de exemplu, prin plata impozitelor.
“Rezerva de sancţiuni a Austriei este ridicată”, a declarat un diplomat UE.
Lista neagră nu are valoare juridică, dar este importantă din punct de vedere simbolic, întărind presiunea publică asupra Raiffeisen pentru a părăsi Rusia, lucru pe care banca austriacă a declarat că este dispusă să îl facă, dar care încă nu s-a întâmplat.
“Statutul este suspendat pe perioada consultărilor bilaterale la care participă reprezentanţi ai Comisiei Europene”, a precizat sâmbătă site-ul guvernului ucrainean cu privire la statutul Raiffeisen.
Austria dorea ca Raiffeisen să fie scoasă de pe lista neagră în schimbul semnării ultimului pachet de sancţiuni al UE împotriva Rusiei.
Raiffeisen intenţiona să se desprindă de activităţile sale din Rusia, care asigură o linie de salvare în materie de plăţi pentru sute de companii din această ţară, după ce a fost supus la presiuni din partea autorităţilor internaţionale de reglementare.
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, legea care se interzice făina de insecte în produsele tradiţionale, proiect iniţiat de Marcel Ciolacu, Alfred Simonis şi Diana Tuşa.
Legea a fost votată pe 29 noiembrie, de Camera Deputaţilor, for decizional, cu 171 de voturi „pentru”, două „contra” şi 41 de abţineri.
„Proiectul de lege are ca obiect reglementarea utilizării făinii de insecte în ceea ce priveşte prepararea şi comercializarea produselor alimentare pe teritoriul României, ca urmare a autorizării introducerii pe piaţă ca alimente noi, provenite din spaţiul Uniunii Europene, prin introducerea obligaţiei pentru operatorii economici de a asigura consumatorilor informaţii clare şi complete cu privire la produsele alimentare ce sunt sau conţin făină / anumite specii de insecte”, potrivit raportului din comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor.
Marcel Ciolacu anunţa, pe 13 aprilie, pe Facebook, depunerea unui proiect de lege prin care se interzice utilizarea făinii de insecte în prepararea produselor prevăzute în Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale.
„Protejăm produsele tradiţionale româneşti! Am depus astăzi proiectul de lege prin care se interzice utilizarea făinii de insecte în prepararea produselor prevăzute în Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale.Aşa cum au făcut şi alte ţări europene, la fel trebuie să facem şi noi! În plus, toate produsele alimentare care vin din import şi conţin ingrediente obţinute din insecte trebuie să fie expuse separat pe rafturile magazinelor. Oamenii trebuie să ştie ce cumpără, iar eticheta să fie clară şi să conţină informaţii complete cu privire la aceste produse. Patriotismul economic înseamnă protejarea producătorilor locali şi a produselor şi mâncării tradiţionale româneşti”, arăta actualul premier, Marcel Ciolacu.
Cererea pe piaţa imobiliară din România a cunoscut în ultima decadă doar o singură direcţie – în sus. Această lungă tradiţie a abundenţei a fost întreruptă de anii de criză, care au forţat restructurarea unui sector definit până atunci printr-o cascadă de creşteri spectaculoase. Ridicarea dobânzilor, inflaţia şi explozia preţurilor pentru materialele de construcţii duc la o ajustare a domeniului la toate nivelurile.
Dacă de evoluţia pieţei imobiliare au beneficiat până acum dezvoltatorii şi clienţii deopotrivă, şi provocările majore despre care vorbim azi îi afectează tot în mod egal pe toţi. Mulţi dintre cei care s-au lăsat antrenaţi de exuberanţa câştigurilor, uitând că trecutul nu este, de fapt, prea departe, sunt acum în situaţia de a-şi reevalua strategiile. Au trecut vremurile în care locuinţele noi erau, practic, smulse din mâinile agenţilor imobiliari sau ale dezvoltatorilor, oricât de îndoielnică ar fi fost substanţa proiectului propus spre vânzare. Investitorii, exersaţi sau începători, sunt din ce în ce mai prudenţi, se informează temeinic, cu o preocupare tot mai mare pentru detalii tehnice, urmărind, totodată, informaţii legate de reputaţia şi stabilitatea financiară a celor de la care intenţionează să cumpere.
O piaţă a vânzătorului a devenit o piaţă a cumpărătorului. Ce înseamnă asta pentru proprietari sau dezvoltatori? Ce consecinţe are această răsturnare de situaţie pentru cei care caută în prezent o proprietate? Ce se va întâmpla cu preţurile în viitor?
“Branşa este afectată de aceste schimbări la toate nivelurile. Restructurarea pieţei îi va elimina mulţi dintre dezvoltatori, dintre care unii se luptă deja cu greutăţi imense, clădirile vechi vor fi din ce în ce mai greu de vândut sau închiriat, în timp ce oferta de locuinţe noi urmează să scadă dramatic începând cu acest an“, spune Daniela Kasper, director general al companiei Kasper Development dezvoltatorul proiectului Coresi Avantgarden Braşov. Strategiile sustenabile şi planificările pe termen lung i-au consolidat grupului braşovean reputaţia în categoria marilor jucători ai sectorului imobiliar la nivel naţional.
Una dintre cele mai dinamice pieţe la nivel naţional, alături de Cluj, Timişoara şi Bucureşti, zona Braşovului evoluează, reflectând noile reguli impuse de un context complex, în plin proces de schimbare. Pentru a înţelege oportunităţile şi provocările unui sector care se reaşează, Daniela Kasper punctează câteva dintre cele mai importante tendinţe ale pieţei imobiliare în intervalul 2023-2024. De ce e bine să investeşti în imobiliare? Care sunt cele mai profitabile investiţii imobiliare? Care sunt cele mai bune oraşe pentru investiţii imobiliare? Şi, nu în ultimul rând, la ce să fii atent atunci când cumperi un apartament?
Crash-ul iminent, profeţit insistent în ultimele luni, devine un scenariu tot mai puţin probabil, în timp ce scumpirile de toate tipurile vor fi dominanta următorilor ani. O eventuală ieftinire este mai puţin probabilă, având în vedere motivele care au stat până acum la baza creşterii preţurilor, de la scumpirile energiei, gazului şi electricităţii, la impunerea noilor norme internaţionale privind eficienţa energetică şi scăderea amprentei de carbon. Preţurile vor creşte, poate chiar accelerat după un an-doi de aprecieri mai lente. Pentru clienţi va fi dificil, în curând, să aleagă între achiziţie şi chirie, în timp ce pentru antreprenori, obiectivul principal rămâne investiţia cu cel mai bun randament.
Pe o piaţă diferenţiată, recomăndările pentru cumpărători şi pentru vânzători sunt, în mod corespunzător, diferite. Un element comun rămâne, însă, faptul că este mai important ca oricând să fii foarte informat, să cunoşti în detaliu unele aspecte legate de procesul general de achiziţie, cum ar fi evoluţia dobânzilor, a chiriilor sau cu privire la preţul de cumpărare din segmentul vizat de fiecare categorie în parte.
Creşterea dobânzilor ameninţă rentabilitatea sectorului imobiliar. Un calcul foarte simplu duce la o mai bună înţelegere a acestei tendinţe. Mai dependentă de împrumuturi ieftine decât orice altă industrie, afacerea imobiliară devine un sector vulnerabil. Nu toate companiile vor supravieţui schimbării ratei dobânzilor. Vor fi loviţi mai ales dezvoltatorii imobiliari şi dezvoltatorii de proiecte, care nu vor mai putea vinde apartamentele pe jumătate finisate. Unii nici măcar nu pot începe construcţia, pentru că proiectul nu mai este profitabil.
Vom vedea falimente în rândul dezvoltatorilor mici şi mari, dintre care mulţi se luptă deja cu probleme majore. Având în vedere această fragilitate, potenţialii cumpărători trebuie să acţioneze cu mare atenţie în acest moment. Cine este interesat de o proprietate de la un dezvoltator imobiliar ar trebui să verifice şi mai atent decât înainte cum se descurcă financiar compania de la care doreşte să cumpere.
În general, greşelile grave sunt făcute chiar la început, mai ales pe partea contractuală şi pe latura tehnică. Mulţi cumpărători cu o pregătire incredibil de slabă se avântă în această aventură a achiziţiei unui imobil, ceea ce ar putea deveni un demers riscant. Pentru cei care nu cunosc foarte bine piaţa devine foarte important să solicite consiliere de la profesionişti. Contractul cu dezvoltatorul trebuie verificat de un avocat, iar descrierea clădirii ar trebui verificată de un expert. Majoritatea cumpărătorilor nu o fac, pentru că nu înţeleg deloc că există pericole. Pe piaţă există experţi care cunosc de ani de zile activitatea dezvoltatorilor imobiliari şi pot evalua oferta, ştiind dacă o companie poate supravieţui unor momente dificile precum cel actual.
Potrivit unui raport realizat de compania de consultanţă imobiliară SVN România, în anul 2023 s-a înregistrat în Bucureşti o scădere de aproximativ 11% în cazul construcţiilor noi, comparativ cu cifrele înregistrate anul trecut, când au fost finalizate 21.328 de locuinţe în oraş şi împrejurimi. Recordul de livrări a fost stabilit în 2021, cu 22.010 locuinţe finalizate. Aproximativ 33.000 de locuinţe au fost vândute în România în 2023, volumul unităţilor fiind cu 10.000 mai mic faţă de aceeaşi perioadă a anului 2022. Aceasta reprezintă o scădere de 23%, conform Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ValorEasy).
Construcţiile noi din România au stagnat ca urmare a blocajelor de livrare, a preţurilor în creştere la materiale şi a finanţării tot mai scumpe. Dezvoltatorii care planifică zone rezidenţiale sau comerciale cu greu mai pot calcula şi previziona, aşa că, cel mai adesea, amână proiectele. Creşterea costurilor îi obligă pe unii dintre proprietarii privaţi chiar să anuleze lucrările. Lipsa pe care o generează aceste amânări accentuează un decalaj care a influenţat constant piaţa în ultimele decade. Suntem foarte departe de a echilibra nevoia de locuinţe noi, cu atât mai mult cu cât există un deficit istoric. În România există 10 milioane de locuinţe noi şi doar 13% dintre ele au fost construite în ultimii 30 de ani, din 1990 până în 2020. Stocul rezidenţial este alcătuit mai ales din apartamente vechi, construite în perioada regimului comunist, potrivit unei analize a companiei de consultanţă imobiliară Cushman& Wakefield Echinox.
De vreme ce noile proiecte de construcţii sunt în aşteptare sau devin semnificativ mai scumpe, interesul cumpărătorilor s-a îndreptat în 2023, inevitabil, mai mult către proprietăţile finalizate. „Stocul existent” a devenit noul favorit atât al investitorilor, cât şi al cumpărătorilor persoane fizice. Aceasta este, de asemenea, o tendinţă care implică unele provocări, de vreme ce un nou criteriu de selecţie în vederea achiziţiei va deveni din ce în ce mai important în următoarea perioadă: eficienţa energetică a clădirilor.
Peste 38% din emisiile de gaze cu efect de seră se datorează construcţiilor şi exploatării clădirilor. Potenţialul de economisire a energiei în acest domeniu este, deci, enorm. În medie, proprietăţile din România au un indice energetic destul de slab, iar majoritatea clădirilor vechi au un rating energetic foarte slab. Acest lucru nu este îngrijorător doar pentru climă şi mediu, ci şi pentru ocupanţii acestor imobile, care plătesc din ce în ce mai mult pentru încălzire, avand în vedere creşterea preţurilor la energie. Renovările pentru dezvoltarea valorii acestui tip de clădiri necesită, de regulă, investiţii majore. Poate tocmai de aceea studiile arată că doar un procent foarte mic din imobilele vechi este renovat în fiecare an pentru a fi adus la standarde energetice mai ridicate. Viitorul, însă, va aduce provocări şi în acest domeniu.
Parlamentul European a aprobat recent interzicerea vânzării şi închirierii în spaţiul UE a imobilelor care nu îndeplinesc cerinţele climatice, adică nu corespund standardelor energetice. Decizia va intra în vigoare începând cu anul 2030. Astfel, toţi proprietarii de apartamente şi case de pe continentul european vor fi obligaţi să efectueze lucrări de renovare, astfel încât imobilele să fie adaptate din punct de vedere al eficienţei energetice. Pentru proprietari, aceasta înseamnă, însă, costuri serioase, între 30.000 şi 60.000 de euro pentru fiecare apartament. Este o sumă foarte mare, pe care numeroase familii nu şi-o vor putea permite. Pentru mulţi, nici nu se pune problema renovării locuinţelor, aceştia fiind mai degrabă interesaţi de vânzarea imobilelor pentru a face rost rapid de bani.
Noile reglementări europene sugerează, însă, că în următorii ani, pentru a putea să vândă imobilul, proprietarii vor fi obligaţi mai întâi să-l renoveze. Măsurile de acest tip ar putea să conducă la o criză pe piaţa imobiliară, apreciază experţii în credite ipotecare. Pe de o parte, proprietarii care sunt nevoiţi să cheltuie 50.000 sau 60.000 de mii de euro pentru a adapta apartamentul la noile cerinţe, vor creşte preţurile, iar, pe de altă parte, potenţialii cumpărători vor obţine tot mai greu împrumuturi pentru bunuri imobiliare scumpe.
România are cel mai vechi stoc de locuinţe din Uniunea Europeană, arată ultimele date publicate de Eurostat. Aceste proprietăţi, care datează din anii 1950-1960, au clase energetice F şi G şi nu vor mai putea fi închiriate peste 5 sau poate 7 ani. Nu doar cerinţele de reglementare îl obligă pe proprietari să se gândească la renovări, dar şi creşterea costurilor de încălzire fac aceste măsuri absolut necesare. Înseamnă, prin urmare, că toţi proprietarii de clădiri mai vechi vor avea de înfruntat, în curând, noi provocări. Situaţia lor ar putea deveni dificilă, în condiţiile în care nu există încă un program clar de finanţare din partea statului pentru implementarea noilor cerinţe, dar nici destui meşteri pe piaţa care să satisfacă aceasta necesitate de renovare.
Ordonanţa privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru consolidare fiscală şi combaterea evaziunii fiscal, publicată vineri seară în Monitorul Oficial, prevede o creştere a accizelor, de la 1 ianuarie 2024, cu 50% din creşterea preţurilor de consum.
Potrivit OUG, nivelul accizelor se actualizează cu creşterea preţurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului 2023, faţă de perioada octombrie 2014 – septembrie 2015.
Astfel, începând cu data de 1 ianuarie 2024, accizele se majorează cu 50% din creşterea preţurilor de consum, şi tot cu 50% de la 1 iulie 2024.
Ordonanţa-Trenuleţ (OUG 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice), publicată vineri în Monitorul Oficial, stabileşte noi valori pentru ecotichetele acordate de stat la achizitia unui autovehicul electric sau hibrid.
Astfel, indiferent de numărul de autovehicule uzate predate spre casare, se acordă:
a) 25.500 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou pur electric sau a unui autovehicul nou cu pilă de combustie cu hidrogen, exceptând motocicleta;
b) 13.000 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou electric hibrid, exceptând motocicleta, care generează maximum 80 g CO2/km în sistem WLTP;
c) 13.000 lei pentru achiziţionarea unei motociclete electrice.
De asemenea, OUG stabileşte că, în anul 2024, începând cu prima sesiune pentru acceptarea şi înscrierea solicitanţilor deschisă după data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă în cadrul Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic, 2020-2024, nu se mai acordă ecobonusuri.
Prevederile nu se aplică solicitanţilor instituţii publice.
O versiune anterioară a proiectului de ordonantă prevedea ca ecobonusul pentru maşini electrice să aibă valoarea de 10.000 lei, de la 54.000 lei în 2023.
Prima de casare pentru programul Rabla Clasic rămâne la 7000 lei.