Blog

  • STUDIU Cum arătau piramidele egiptene antice acum 4,500 ani, atunci când au fost construite

    Piramidele egiptene antice au stat de mii de ani şi sunt printre cele mai durabile monumente din lume. Dar cum arătau piramidele când au fost construite?

    Piramidele egiptene care erup din nisipurile de la Giza sunt o dovadă a ingeniozităţii şi ingineriei umane. Ridicate pentru a marca mormintele faraonilor antici, aceste mari structuri au rezistat de 4,500 ani. Dar de-a lungul mileniilor, piramidele s-au schimbat, în mare parte din cauza reutilizării de către muncitorii din construcţii a materialelor solicitate şi a jafurilor.
    Cum arătau piramidele când au fost construite?

    Când piramidele egiptene antice construite din blocuri de granit au fost ridicate iniţial, atât în Giza, cât şi în alte locuri, ele nu erau de culoare maro nisipos aşa cum arată adesea astăzi.

    Erau erau acoperite de un strat de rocă sedimentară strălucitoare, aceasta fiind calcarul.
    „Toate piramidele au fost acoperite cu calcar fin, alb”, a declarat pentru LiveScience Mohamed Megahed, profesor asistent la Institutul Ceh de Egiptologie de la Universitatea Charles din Praga.

    Calcarul ar fi dat piramidelor un strat neted, lustruit, care  era de un alb strălucitor sub Soare (venerat ca zeul Ra).
    Constructorii au folosit aproximativ 6,1 milioane de tone de calcar numai în timpul construcţiei Marii Piramide de la Giza, construită din 2,3 milioane de blocuri de granit şi calcar.

    Marea Piramidă, numită şi Piramida lui Keops după faraonul Khufu, cel care a comandat-o în timpul domniei sale (în jur de 2551 î.Hr. până în 2528 î.Hr.), este cea mai mare şi cea mai veche dintre toate piramidele aflate în picioare din Giza.
    Cu toate acestea, pietrele sale de calcar au fost ulterior reutilizate pentru alte lucrări de construcţie sub alţi conducătorii egipteni.

    Există dovezi că pietrele au început să fie furate sub domnia lui Tutankhamon (care a domnit de la 1336 î.Hr. până la 1327 î.Hr.) şi a continuat până în secolul al XII-lea d.Hr., a explicat egiptologul Mark Lehner.
    Un cutremur din anul 1303 d.Hr. ar fi slăbit structura piramidelor, iar unele dintre pietre ar fi căzut, potrivit BBC News.
    Astăzi, piramidele din Giza păstrează încă o parte din stratul de calcar, deşi pare puţin mai deteriorat decât în cele mai vechi timpuri.

    „Poţi vedea calcarul aşa cum era în vârful piramidei lui Kefren din Giza”, a spus Megahed.
    Piramida lui Kefren, numită după faraonul Khafre (care a domnit în jurul anilor 2520 î.Hr. până în 2494 î.Hr.), are resturi de pietre de calcar în jurul vârfului său, care dau impresia că un al doilea vârf este înţepenit peste primul. În Egiptul antic , această piramidă avea şi strat de granit roşu în jurul nivelurilor sale inferioare, a scris egiptologul Miroslav Verner în cartea sa „Piramidele: arheologia şi istoria monumentelor iconice ale Egiptului”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU. Substanţele chimice otrăvitoare care sunt adesea folosite în machiaj sunt deosebit de periculoase pentru copii

    Substanţele chimice otrăvitoare care sunt adesea folosite în machiaj sunt deosebit de periculoase pentru copii, din cauza sistemului lor imunitar nedezvoltat.
    Aceste substanţe chimice, fie că sunt adăugate în mod intenţionat sau apar ca contaminanţi, au legătură cu multe probleme de sănătate.
    Exemple mai specifice au inclus sclipici, vopsea de faţă şi luciu de buze.
    Un studiu nou şi îngrijorător al Universităţii Columbia din SUA arată că majoritatea copiilor din SUA cresc folosind produse de machiaj şi de îngrijire a pielii corpului care conţin substanţe chimice dăunătoare şi materiale care pot cauza cancer, precum plumbul şi azbestul.

    Autorii studiului, care a fost publicat în Journal of Environmental Research and Public Health, au efectuat peste 200 de sondaje şi au constatat că 79% dintre părinţi au declarat că copiii lor cu vârste de până la 12 ani folosesc produse de machiaj şi de îngrijire a pielii comercializate pentru copii. Exemple mai specifice au inclus sclipici, vopsea de faţă şi luciu de buze.

    Cercetări anterioare au avertizat că aceste produse conţin adesea substanţe chimice otrăvitoare precum plumb, azbest, PFAS, ftalaţi şi formaldehidă. Mai mult, se pare că substanţele chimice otrăvitoare care se găsesc în machiajul şi cosmeticele pentru copii sunt deosebit de periculoase pentru bebeluşi şi copii mici.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Garsonieră cu cada în… bucătărie, de închiriat în Cluj-Napoca. Ireal cât cere proprietarul pe chirie

    Din Cluj-Napoca, oraşul în care se vinde o garsonieră de 11 mp cu peste 30.000 de euro, vine un alt anunţ care şochează piaţa imobiliară.

    De data aceasta, este vorba despre închirierea unei camere.

    Garsonieră cu baia în bucătărie, la 2500 lei pe lună
    Dar nu e orice fel de garsonieră, ci una (poate) unică în peisaj, asta fiindcă oferă serviciul „2 în 1 – baia în bucătărie”. Da, aţi citit bine, în Cluj-Napoca se închiriază o cameră care are cada în bucătărie, lângă chiuveta cu vase şi aragazul pe care stau oalele cu mâncare.

    Poţi să faci „baie cu spumă în timp ce găteşti”, glumesc colegii de la stiridecluj.ro. Însă, cât se poate de serios, când vine vorba de bani, este proprietarul acestei garsoniere, căci respectivul cere o chirie de 500 de euro (2500 de lei) pe lună!

  • Salon în sala de consiliu. Angajatele unei primării au chemat manichiurista să le facă unghiile în timpul programului

    Un funcţionar public al primăriei din Balcani, judeţul Bacău, a rămas uluit când a descoperit un adevărat salon în sala de consiliu a primăriei.

    O manichiuristă statea la masa de şedinţe, pe care erau pregătite ustensile pentru manichiură.
    Femeia venise la primărie cu lămpi, pile şi geluri, pentru a le face unghiile funcţionarelor instituţiei. Consilierul local venit la primărie a filmat totul.

    Salon în sala de consiliu şi ambianţă muzicală manele

    În imagini se vede cum manichiurista îşi aştepta următoarea clientă în timp ce asculta manele. Aceasta avea pe masă câteva bancote de 50 de lei şi 10 lei.

    Consilierul revoltat a început să o ia la întrebări pe manichiuristă, dornic să afle de ce îşi făcea meseria în sala Consiliului Local al comunei.

    ”-Eu aici vin la şedinţele de consiliu local.
    -Da, ştiu…

    -Şi ce faceţi dumneavoastră aici? Ia uitaţi, bani. Spuneţi-mi şi mie ce faceţi aici. Cred că ar fi bine să spuneţi. Cui îi lucraţi dumneavoastră aici? Angajatelor primăriei?

    -Păi cum, doamnă, vi se pare normal?”, a fost dialogul celor doi.
    Consilierul spune că primarul ştie despre situaţia respectivă de cel puţin doi ani, însă nu a făcut nimic, potrivit ziaruldebacau.ro.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Anomaliile din sănătate. Lunar, angajaţii plătesc contribuţii la sănătate de sute de lei, dar nu primesc servicii medicale mai bune

    Un angajat român cu salariu minim contribuie lunar la stat cu 280 de lei pentru sănătate, ceea ce la final de an înseamnă 3.300 de lei, din datele ZF, colectate de pe platforma calculator-salarii.ro. Cu cât creşte salariul, cu atât contribuţia este mai mare, aceasta fiind de 10% din salariul brut în fiecare lună.

    Totuşi, atunci când vrea să beneficieze de servicii decontate în baza contribuţiilor plătite, accesul este dificil, listele de aşteptare pentru investigaţii pe bilet de trimitere se întind pe câteva luni, iar ambulatoriile spitalelor de stat, acolo unde există, lucrează cu o capacitate redusă de personal.

    În programul pentru anul 2023, CNAS a bugetat că va avea venituri din contribuţiile asiguraţilor de 43 mi­liarde de lei, cu 5 miliarde de lei mai mult faţă de 2022.

    Iar într-un buget de 100 de lei pe lună la o primă minimă la un asigurător privat, un pacient ar primi un pachet de ambulatoriu cu şase consultaţii pe an, spitalizare şi intervenţii chirurgicale de 10.000 de lei pe an.

  • Cu ochii la scăderea „semnificativ mai alertă“ a inflaţiei, dar şi la încetinirea economiei şi creditării, BNR ţine dobânda la 7%

    BNR a oprit ciclul de înăsprire a politicii monetare, păstrând dobânda-cheie la 7%, după cum au anticipat analiştii, după o serie de 11 majorări consecutive.

    Perspectiva „descreşterii semnificativ mai alerte“ decât s-a anticipat anterior, a inflaţiei anuale şi scăderea la o cifră din T3, în timp ce economia „încetineşte  progre­siv“, ca şi creditarea, au determinat BNR să menţină dobânda la 7% la a doua şedinţă de politică monetară din 2023. Cele mai recente date şi analize indică o încetinire progresivă a creşterii economiei în trimestrele IV 2022 şi I 2023, atenţionează BNR.

    Banca centrală vorbeşte şi despre „decelerarea“ creşterii anuale a creditului acordat sectorului privat.

    În ianuarie 2023, rata-cheie fusese majorată de BNR cu 0,25 puncte procentuale, de la 6,75% până la 7% după cele opt creşteri operate în 2022.

    Scăderea inflaţiei în 2023 ar veni după ce în decembrie 2022 rata anuală a inflaţiei a scăzut uşor la 16,4%, de la 16,8% în noiembrie. BNR prognoza în noiembrie 2022 o inflaţie de 11,2% pentru 2023. La categoria incertitudini şi riscuri „considerabile“ atât la adresa perspectivei activităţii economice, cât şi a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, BNR vorbeşte despre escaladarea războiului din Ucraina şi sancţiunile asociate, dar şi de politica fiscală, absorbţia fondurilor europene.

    O importanţă deosebită o au în actuala conjunctură deciziile de politică monetară ale Fed şi BCE, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune, inclusiv din perspectiva diferenţialului ratelor dobânzilor în continuă schimbare, precum şi a mişcărilor de capital.

     

  • Obsesia ungurilor: de ce traiul la ei în ţară este mai scump decât afară

    Ungurii compară ori de câte ori au ocazia preţurile de pe plan local cu cele din afară, căutând neîncetat răspunsuri la întrebarea de ce viaţa lor este mai scumpă decât cea din alte ţări, mai bogate.

    Inflaţia a crescut peste tot, însă creşterea preţurilor este diferită de la ţară la ţară, scrie Daily News Hungary.

    Laszlo Mandity, care trăieşte în Germania de 7 ani, câştigă aproxi­ma­tiv 2.000 de euro pe lună. Plăteşte şi chirie, dar spune că chiar şi aşa, în vre­murile actuale de criză, se des­curcă fără a fi nevoit să-şi taie din costuri. Acesta se declară şocat de pre­ţurile alimentelor din Ungaria. Pre­ţul unui salam Pick l-a şocat în­deosebi. În timp ce în Germania acelaşi produs costă 2.254 de forinţi (5,81 euro), în Ungaria preţul aces­tuia este de 5.000 de forinţi (12,88 de euro).

    În luna octombrie a anului trecut, Penzcentrum a scris că în timp ce pre­ţul unui kilogram de Pick Wintersa­lami într-un magazin din Germania era de 6.800 de forinţi (17,25 euro), în Un­garia acesta costa 9.700 de forinţi (24,60 de euro). Diferenţa este uria­şă, mai ales că produsul este fabricat în Ungaria, deci în mod normal ar trebui să coste mai puţin pe plan local, potrivit Hungary Today.

    Şi alte alimente costă mai puţin în Germania comparativ cu Ungaria, notează Daily News Hungary.

    Acest lucru nu este surprinzător, având în vedere că inflaţia alimenta­ră din Germania s-a situat la 20,7%, jumătate faţă de cea din Ungaria.

    Eszter Kazinczi din Bavaria spu­ne că şocant este că poate cumpăra produse alimentare tipic ungureşti la preţuri mai mici în Bavaria decât în Ungaria.

    Kati Bene, care locuieşte în Italia, spune că resimte scumpirile, dar că situaţia nu este la fel de rea în Italia pe cât este în Ungaria. În Italia, de exemplu, unele dintre cele mai ief­tine paste costă echivalentul a 277 de forinţi (0,71 de euro), în timp ce în magazinele din Ungaria acestea cos­tă de două ori pe-atât.

    Zsuzsi munceşte ca asistentă în Scoţia şi subliniază că protecţia socia­lă este mai solidă în această ţară com­parativ cu cea din Ungaria şi că există chiar mai multe oportunităţi de anga­jare acolo decât înainte.

    În Mexic, preţurile alimentelor de bază sunt aproximativ similare cu cele din Ungaria, însă preţurile din res­taurante sunt surprinzător de scăzute.

    Există de asemenea diferenţe sem­nificative între preţurile alimen­telor din Ungaria şi Polonia, cele din Unga­ria fiind, în unele cazuri, cu 30-40% mai mari decât în Polonia. Experţii spun că aceasta se datorează faptului că productivitatea agriculturii ma­ghia­re este mai scăzută decât cea a marilor ţări europene.

    TVA-ul este de asemenea mai ridicat în Ungaria.

    Potrivit lui Balazs Sumegi, expert economic, sunt puţine şanse ca ungurii să plătească mai puţin pe mâncare în acest an. Din nefericire, spune acesta, oamenii va trebui să se obişnuiască cu faptul că preţurile din urmă cu un an nu vor reveni.

    Jozsef Hornyak, analist Portfolio, arată că ungurii cheltuie o proporţie de două ori mai mare din venituri pe alimente comparativ cu locuitorii din ţările vest-europene dezvoltate.

     

  • Bere, faliment şi durere: inflaţia şi costurile prea mari aruncă fabricile mici de bere est-europene într-o luptă pentru supravieţuire. Vor fi înghiţite şi distruse de giganţii multinaţionali?

    Grupa Zywiec, unul dintre cei mai mari producători de bere din Polonia, a anunţat săptă­mâna aceasta reorganizarea producţiei, ceea ce ar însemna concentrarea  investiţiilor pe anumite fabrici şi închiderea celei din Lezajsk, una dintre cele mai vechi din ţară. Comunitatea din Lezajsk s-a revoltat şi vrea să preia fabrica de bere, care are o tradiţie de câteva sute de ani.

    Această poveste evidenţiază două aspecte ale industriei berii din Europa de Est. Pe de-o parte este tendinţa companiilor mari de a pre­lua fabrici mici, cu istorie, pe care le închid, iar pe de alta este criza costurilor cu care se con­fruntă producătorii de bere. După cum o rezu­mă un specialist ungur, numai cei puternici vor supravieţui. Sau cei care se adaptează.

    Grupa Zywiec aparţine de Heineken. Fa­brica de bere din Lezajsk avea în 2021 un pic mai mult de 100 de angajaţi. Compania şi-a justificat decizia prin nevoia de a se adapta la condiţiile pieţei, de a consolida lanţurile de aprovizionare şi de a construi o afacere solidă prin concentrarea resurselor pe celelalte patru fabrici ale sale. Brandul Lezajsk va rămâne în portofoliul său. Însă primă­ria din Lezajsk a acuzat Grupa Zywiec că astfel o­preşte dezvoltarea comu­nei. Fabrica de bere nu este prima pe care com­pania o închide, scrie Bankier.pl.

    În Polonia, la fel ca în alte părţi ale Europei de Est, percep­ţia publicului este că multinaţionalele de bere achiziţionează producători mai mici locali, cu tradiţie, doar pentru a le lua brandul şi apoi a-i închide. În Ungaria, anul 2022, când inflaţia a explodat, a fost unul bun din punctul de vedere al vânzărilor de bere în sensul că acestea au crescut deşi multe restaurante s-au închis. Producţia a fost apropiată de cea din anul anterior. Însă 2023 se anunţă cumplit. Doar cei puternici vor supravieţui, scrie Napi.hu. Criza energiei i-a împins pe produ­cătorii mici în pragul falimentului.

    Pandemia de COVID-19, care a închis restaurantele şi a blocat turismul, a decimat sectorul microberăriilor, iar actuala criză a costurilor poa­te înjumătăţi numărul firmelor cu activitate. Doar afacerile cu rezerve serioa­se sau cu mai multe puncte de sprijin vor supravieţui a­cestui an. Zsolt Gyenge, preşedintele Asociaţiei Be­ra­rilor Mici, crede că 2023 va aduce cea mai mare criză din­tre toate, la ea contribuind ener­gia prea scumpă, restaurantele care continuă să se închidă şi inflaţia persistentă.

    Primul val de panică a lovit în toamnă, când toţi berarii şi-au văzut facturile la gaze şi electricitate sărind în aer, cu creşteri de şapte până la zece ori. Pe deasupra, materiile prime s-au scumpit cu 40-50%. Salariile trebuie şi ele majorate. Gyenge a povestit cum la începutul a­nului unul dintre clienţii săi a cerut nota fina­lă de plată pentru că nu va mai comanda bere.

    El face referire la restaurantele care-şi în­chid uşile. Asociaţia sa nu are o contabilitate exactă a fabricilor mici de bere din Ungaria, dar ştie că unii berari se află într-o situaţie mai dificilă decât alţii. Avantajaţi sunt cei care au contracte pe termen lung cu furnizorii de ener­gie, care s-au orientat spre export sau care-şi vând berea în propriile restaurante. Gyenge are o fabrică mică de bere în Fót. După 35 de ani de afaceri, spune el, nu se pregăteşte pen­tru închidere, ci ca să supravieţuiască. Pentru aceasta, fabrica sa de bere şi-a umplut toate rezervoarele şi butoaiele cu bere şi a instalat oriunde a putut pe acoperiş panouri solare.

    A costat mult, dar roadele eforturilor se vor vedea la vară, când cererea va fi mai mare. În Cehia, capitala est-europeană a berii, Staro­pramen a anunţat la sfârşitul anului trecut în­chiderea fabricii de bere Pardubice, pe care a cumpărat-o în urmă cu doar doi ani. Ca şi în cazul Lezajsk, brandul va rămâne în portofo­liul companiei mari şi berea va fi produsă la altă fabrică. Staropramen este al doilea cel mai mare producător de bere din Cehia şi este o subsidiară a Molson Coors Brewing Com­pany, un colos din America de Nord.

    Ca şi în cazul Lezajsk, comunitatea locală din Pardubice s-a revoltat.

    Primarul a spus că decizia nici măcar nu a fost discutată cu el şi că a aflat de ea din presă. Fabrica de bere, a povestit primarul, este una din bijuteriile familiei. Are o istorie de un veac şi jumătate. Unii se adaptează. Fabrica de bere Žateck s-a închis în 2022 după 220 de ani de funcţionare din cauza costurilor prea mari. Dar afacerea nu va muri complet. Se transformă într-o afacere mai mică, cu echipament modern, mai eficient la consumul de energie. Noua instalaţie produce deja, dar fabrica are cu 45 de angajaţi mai puţin, potrivit Radio Praga. Tot în Cehia, una dintre cele mai noi microberării pariază pe un specific mai ciudat: produce bere zoologică. Adică fabrica funcţionează într-un safari local, un loc unde turiştii pot întâlni animale exotice şi de acum încolo pot să bea bere exotică. Unul din modelele oferite este Bere Rinocerul alb, 4,4% alcool, iar altul Bere Rinocerul negru, 5,8% alcool. Safari Pivovar este probabil a doua zooberărie din Europa. Între timp, Carlsberg, unul dintre cei mai mari producători de bere din Europa, a anunţat că se aşteaptă la scăderea consumului şi că majorările de preţuri sunt necesare. De asemenea, compania şi-a anunţat speranţa că poate reveni pe piaţa din Rusia, de unde în prezent este în retragere.


    Fabrica de bere Žateck s-a închis în 2022 după 220 de ani de funcţionare din cauza costurilor prea mari. Dar afacerea nu va muri complet. Se transformă într-o afacere mai mică, cu echipament modern, mai eficient la consumul de energie. Noua instalaţie produce deja, dar fabrica are cu 45 de angajaţi mai puţin, potrivit Radio Praga.


     

  • Unele firme europene şi-ar putea inversa scumpirile dramatice de anul trecut

    Unele companii din Europa au anunţat că şi-ar putea inversa majorările operate în ultimii ani în condiţiile temperării creşterii costurilor la energie şi alte materii prime, scrie Reuters. Reducerile sunt ultimul semn că inflaţia din zona euro şi-a atins vârful şi ar putea încuraja speranţele într-o aterizare blândă a economiei regiunii.

  • PNL, despre cazul OMV: Ministerul de Finanţe condus de PSD trebuie să prezinte soluţii în acest caz

    „Ministerul de Finanţe condus de PSD este instituţia responsabilă şi care trebuie să prezinte soluţii în acest caz. Ministerul condus de către domnul Adrian Câciu este cel care a elaborat ordonanţa, aşa cum este şi firesc din moment ce vorbim despre o taxă aplicată companiilor. Reiterăm un fapt simplu şi evident pentru toată lumea: Ministerul Energiei are alte atribuţii şi nu se ocupă cu introducerea de taxe şi impozite”, potrivit unui comunicat de presă.

    Cronologia, afirmă liberalii, este una cât se poate de clară: Comisia Europeană, prin intermediul DG TAXUD, a organizat în cursul lunii decembrie două serii de consultări cu statele membre pe această temă, la care Ministerul de Finanţe condus de PSD a fost invitat. La primul, ministerul român de Finanţe nu a fost reprezentat, iar la al doilea a fost prezent, dar fără să adreseze întrebări lămuritoare despre cazul specific al României. Statele membre au avut obligaţia de a raporta Comisiei Europene, în cadrul procesului de implementare, măsurile adoptate privind contribuţia de solidaritate. Ministerul de Finanţe a transmis acest raport Comisiei Europene, prin intermediul Reprezentanţei Permanente a României pe lângă UE, la data de 30 decembrie 2022, adică după adoptarea OUG 186/2022.

    „Pe durata negocierilor, Ministerul de Finanţe nu a înaintat propuneri de modificare a textului pe domeniul său de competenţă, cu toate că a fost informat în permanenţă prin comunicările Reprezentanţei Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană către autorităţile naţionale. În plus, Ministerul de Finanţe condus de PSD trebuie să explice raţiunile care stau la baza celor patru coduri CAEN pe care le-a introdus în ordonanţă – şi care restrâng aplicabilitatea acesteia – şi de nu a ales varianta statelor care nu au aplicat coduri CAEN”, se mai arată în comunicat.

    PNL mai transmite că este deschis la dezbateri în cadrul Coaliţiei pentru identificarea de soluţii care să corecteze situaţia generată de aceste coduri restrictive la nivelul ordonanţei.

    „PNL nu este interesat să genereze un conflict la nivelul Coaliţiei, însă nu poate să ignore o situaţie care ar putea prejudicia statul român. Pasarea vinei nu ajută România, nu aduce bugetului sumele pe care le datorează cea mai mare companie energetică. De aceea, PNL consideră că dezbaterea, atât publică, cât şi la nivelul Coaliţiei trebuie axată pe soluţiile pe care statul român le mai are la dispoziţie şi desigur pentru identificarea şi remedierea erorilor. Trebuie să vedem de ce Ministerul de Finanţe a avut această atitudine care poate duce la eliminarea taxării companiei OMV Petrom şi ce se poate face pentru a corecta situaţia. Clarificarea este esenţială, pentru că nu e corect ca unele companii din energie să plătească taxa, iar altele nu, dar şi pentru că profiturile companiilor din energie au fost obţinute în urma unor creşteri exagerate de preţuri, care au căzut pe umerii românilor”, se menţioneaă în finalul comunicatului.