BusinessMagazin

Blog

  • Ce îşi propune noul Guvern pentru Sănătate în următorii trei ani? Plata spitalelor după performanţă, creşterea numărului plătitorilor la fondul de sănătate şi reguli pentru accesul sistemului privat la fondurile publice

    Noul Guvern condus de Ilie Bolojan vrea să impună câteva schimbări în sistemul sanitar românesc. Printre ele se numără şi sancţionarea medicilor care nu respectă programul de lucru la spitalele publice şi cheamă pacienţii în unităţile private pe care le deţin sau unde lucrează, plata spitalelor publice pe criterii de performanţă, dar şi mărirea bazinului de plătitori la fondul de sănătate, în special din rândul pensionarilor cu venituri mari.

    În plus, operatorii privaţi care vor să intre în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate ar urma să fie obligaţi ca 80% din personal să fie angajaţi proprii pentru a beneficia de fondurile publice. Ziarul Financiar a scris despre situaţia din Sănătate în care medicii au contract de colaborare cu unu-doi operatori privaţi, dar sunt în acelaşi timp şi în spitalele de stat cu normă întreagă. De altfel, nu există date privind numărul de medici din sistemul de stat care colaboreaza şi cu clinicile private.

    De implementarea măsurilor propuse în programul de guvernare 2025-2028 în domeniul Sănătăţii se va ocupa Alexandru Rogobete, fost secretar de stat în ultimii trei ani în ministerul Sănătăţii. El este noul ministru al Sănătăţii, în locul lui Alexandru Rafila.

    Sporurile din spitalele publice ar urma să fie oferit în baza numărului de servicii medicale acordate, iar managerii unităţilor medicale ar urma să primească puterea de a introduce criterii de performanţă pentru şefii de secţii.

    În plus, spitalele cu grad redus de ocupare ar urma să fie transformate în ambulatorii de specialitate sau unităţi de recuperare/paliaţie.

    Programul noului Guvern include şi creşterea folosirii medicamentelor generice, dar şi stimulente economice către industria locală de medicamente pentru producerea de materii prime şi medicamente critice.

    Mai jos redăm enumerarea măsurilor din programul de Guvernare 2025-2028 în domeniul Sănătăţii:

    Reforme /reorganizări /comasări:

    1. Creşterea performanţei spitalelor: Reducerea numărului de paturi cu spitalizare continuă cu peste 20% până în 2030; Plata funcţie de performanţă pentru medici;

    Optimizarea sporurilor la personalul din spitalele în funcţie de numărul de servicii medicale acordate; Creşterea numărului de instrumente administrative pentru managerii unităţilor sanitare şi introducerea de criterii de performanţă pentru şefii de secţie; Consorţii de spitale şi achiziţii comune pentru materiale primare la nivel judeţean/regional/naţional;

    2. Creşterea bazei de plătitori la Casa de Asigurări: Descurajarea acordării de concedii medicale fictive: controale asupra medicilor şi beneficiarilor de concedii. Eliminarea scutirii CASS pentru toate concediile medicale; Creşterea cu 20% a bazei de contribuabili a CASS, prin eliminarea excepţiilor. (Plătitori 6.3 milioane – beneficiari 16.6 milioane); Creşterea cu peste15% prin aplicarea CASS la pensiile mari;

    3. Folosirea eficientă a bugetelor CNAS: Reducerea centrelor de permanenţă din mediul urban; Sistemele private de sănătate care vor dori contract cu CNAS vor avea obligaţia ca minim 80% din personalul angajat să fie angajaţi cu normă întreagă;

    Rezidenţii în sistem privat plătiţi parţial de unitatea medicală; Desfacerea contractului de muncă pentru personalul medical care desfăşoară în timpul programului de lucru din sistemul public, activităţi medicale în alte unităţi sanitare;

    Convertirea unităţilor sanitare cu grad redus de ocupare şi servicii medicale ineficiente în ambulatorii sau spitale de recuperare şi paleaţie;

    4. Creşterea ponderii medicamentelor generice şi respectarea ghidurilor de tratament;

    5. Eficientizarea instituţiilor subordonate Ministerului Sănătăţii – direcţiile de sănătate publică (DSP), Institutul Naţional de Sănătate Publică;

    6. Reorganizarea şi eficientizarea Institutuli Naţional de Transfuzie Sanguină şi a centrelor judeţene;

  • Guvernul Bolojan a primit votul de învestitură din Parlament

    Cabinetul condus de Ilie Bolojan a primit 301 voturi de la senatorii şi deputaţii care au participat la şedinţa de luni din Parlament. Parlamentarii AUR şi POT nu au votat. Nouă parlamentari au votat contra aprobării Guvernului.

    Votul de învestitură pentru Guvernul Bolojan s-a desfăşurat luni în şedinţa plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului. Votul a fost secret, cu bile. Anterior, toţi miniştrii propuşi în noul Executiv au primit aviz favorabil în timpul audierilor în comisiile de specialitate ale Parlamentului.

    Ilie Bolojan şi membrii echipei sale vor depune jurământul, luni, după ora 20.00, la Palatul Cotroceni. După ceremonie, ar putea fi organizată prima şedinţă a Guvernului Bolojan.

    Noul Guvern este susţinut de coaliţia PSD-PNL-USR-UDMR-minorităţi. Executivul are 16 ministere (şase portofolii PSD, patru PNL, patru USR şi două UDMR). De asemenea, Guvernul Bolojan are cinci vicepremieri.

  • Acţiunile Tesla cresc cu 10% după lansarea primelor taxiuri autonome. Pasagerii au avut de plătit doar puţin peste 4 dolari. „Este încununarea a zece ani de muncă”

    Robotaxi-ul Tesla a ieşit în sfârşit pe străzi în acest weekend, ceea ce a dus la o creştere de 10% a acţiunilor producătorului de vehicule electrice luni, notează CNBC.

    Gigantul din domeniul vehiculelor electrice a lansat primele curse autonome duminică, în Austin, Texas, serviciul fiind disponibil doar pentru un număr limitat de utilizatori.

    CEO-ul Elon Musk a anunţat pe platforma X că pasagerii au fost taxaţi cu o sumă fixă de 4,20 dolari.

    „Este încununarea a zece ani de muncă. Atât echipa de cipuri AI, cât şi cea de software au fost create de la zero în cadrul Tesla” a scris Musk.

    Lansarea plasează Tesla în competiţie directă cu Waymo, companie deţinută de Alphabet, care operează deja flote de robotaxiuri în mai multe oraşe din SUA şi a depăşit pragul de 10 milioane de curse luna trecută.

    Musk a declarat luna trecută pentru CNBC că Tesla îşi propune să aibă „sute de mii, dacă nu peste un milion” de maşini autonome în SUA până la sfârşitul anului viitor.

  • Drulă: Să nu evităm elefantul din cameră: partidele care au creat criza trebuie acum să o rezolve

    În discursul susţinut la votul de învestire a noului guvern, Drulă a acuzat că România a fost îndatorată „pe minciună şi iluzie” şi că problemele actuale nu sunt întâmplătoare, ci rezultatul direct al unor decizii populiste şi iresponsabile.

    „Să nu evităm elefantul din cameră”, a spus liderul USR.

    „O bună parte din partidele care au creat această situaţie sunt chemate acum să o rezolve. Poate fi o oportunitate — şi o premieră după Revoluţie — ca aceia care au stricat, să fie obligaţi să repare”, adaugă el.

    Drulă a subliniat că alternativa la o guvernare responsabilă este „de negândit” şi a avertizat că România se află în pragul colapsului financiar.

     

  • Ilie Bolojan, înaintea votului de învestitură în Parlament: Le cerem scuze cetăţenilor pentru situaţia în care a ajuns România / Dacă ne mai împrumutăm pentru a plăti salarii şi pensii, riscăm să nu le mai putem plăti deloc

    Premierul desemnat, Ilie Bolojan, a vorbit de la tribuna Parlamentului despre nevoia de reformă a administraţiei publice, şi a recunoscut misiunea comună a celor patru partide care compun alianţa de guvernare şi anume schimbarea filosofiei statului.

    „Partidele politice au lăsat deoparte diferenţele pentru a susţine o misiune comună: formarea unui guvern pro-occidental, capabil să implementeze măsurile necesare într-un context economic şi social dificil. Cetăţenii aşteaptă nu doar schimbări de mentalitate, ci şi acţiuni politice concrete. România se află într-o situaţie care impune reforme serioase, reforme care trebuie să înceapă cu statul”.

    În această după-amiază va avea loc votul de învestitură al noului Guvern în Parlament, iar diseară cabinetul va depune jurământul la Cotroceni. Anterior, toţi cei 16 miniştri propuşi în cabinetul condus de Bolojan au primit aviz favorabil.

    Ilie Bolojan a prezentat priorităţile mandatului său: „Mă voi concentra pe urgenţele pe care trebuie să le gestionăm, având trei direcţii prioritare: Ordine în finanţele publice; Buna guvernare; Respect pentru cetăţenii noştri”.

    Ce a mai spus acesta:

    Guvernul României, împreună cu majoritatea parlamentară care îl susţine, îşi asumă reformarea administraţiei, recâştigarea încrederii cetăţenilor şi continuarea investiţiilor. Vom menţine stabilitatea şi vom acţiona cu responsabilitate.

    Unele dintre măsurile pe care le vom lua nu vor fi populare. Dar, în lipsa acestora, România riscă să intre într-o zonă de instabilitate profundă.

    România a fost condusă prea mult timp fără o perspectivă clară. Dacă ne mai împrumutăm pentru a plăti salarii şi pensii, riscăm ca, în viitor, să nu le mai putem plăti deloc. Ţara noastră nu mai poate merge pe drumul de până acum. E nevoie de ieşirea din rutină, de recâştigarea direcţiei corecte şi de schimbări reale care trebuie să înceapă cu clasa politică şi administraţia publică.

    Politica fiscală a fost, ani la rând, impredictibilă şi contradictorie. Le cerem scuze cetăţenilor pentru situaţia în care a ajuns România.

    Vom începe reforma aparatului bugetar şi vom stabili reguli clare, care să ducă la comportamente corecte. Pensia nu este un privilegiu, ci dreptul câştigat în urma unei vieţi de muncă. Ne vom concentra pe asigurarea unor servicii publice de calitate, pentru toţi cetăţenii.

    România are de făcut o alegere clară: responsabilitate sau populism. Stagnare sau reformă.

  • Cu paşi mici: Primăria Capitalei prezintă un proiect de modernizare pentru zona de birouri Dimitrie Pompeiu la 20 de ani de la inaugurarea primului mare proiect office de acolo

    Municipiul Bucureşti face un pas important în direcţia modernizării infrastructurii urbane prin lansarea proiectului de reconfigurare a uneia dintre cele mai aglomerate zone din Capitală: Dimitrie Pompeiu – Fabrica de Glucoză – Şoseaua Pipera. Investiţia, estimată la peste 105 milioane euro, vizează decongestionarea traficului şi dezvoltarea mobilităţii urbane integrate.

    Primăria Capitalei vine astfel cu un proiect de modernizare la exact 20 de ani de când Genesis Property inaugural proiectul de birouri Novo Park de la staţia de metrou de pe Dimitrie Pompeiu. Tot în 2005 nemţii de la Infineon deschideau acolo sediul din Novo Park, iar în 2006 urmau americanii de la HP. 

    În ciuda unor investiţii de sute de milioane de euro şi a circa 450.000 mp de birouri, sufficient pentru 45.000 de corporatişti, zona a fost ani la rândul ocolită de investiţii publice – lipsa locuri de parcare, maşini parcate pe şanţuri, staţie de metrou nemodernizată, linie de tramvai şi tramvaie vechi de zeci de ani şi curăţenie discutabilă.

    Stelian Bujduveanu, primar general interimar al Capitalei, a anunţat recepţionarea studiului de fezabilitate şi iniţierea procedurilor pentru licitaţia de proiectare şi execuţie. Proiectul, considerat unul dintre cele mai ambiţioase demersuri de infrastructură urbană ale administraţiei actuale, urmează să fie supus aprobării Consiliului General.

    „Reconfigurarea zonei Dimitrie Pompeiu – Fabrica de Glucoză – Şoseaua Pipera este unul dintre cele mai importante demersuri de infrastructură urbană în care m-am implicat până acum”, a declarat Stelian Bujduveanu într-o postare publică.

    Conform documentaţiei tehnice, proiectul cuprinde:

    @ Lărgirea bulevardului Dimitrie Pompeiu, un punct nevralgic pentru traficul din nordul Capitalei;

    @ Extinderea reţelei de tramvai, cu conectarea liniilor 16 şi 36 la linia 5 şi realizarea unui nou traseu către bulevardul Barbu Văcărescu;

    @ Construirea unui nou drum care leagă şoseaua Pipera, bulevardul Dimitrie Pompeiu şi strada Fabrica de Glucoză, pentru îmbunătăţirea circulaţiei rutiere;

    @ O pasarelă pietonală hobanată, menită să asigure traversarea în siguranţă a infrastructurii rutiere şi a liniei de tramvai.

    „Obiectivul nu este doar să fluidizăm traficul, ci să creăm un spaţiu urban în care metroul, tramvaiul, bicicleta şi mersul pe jos să se completeze armonios”, a subliniat edilul.

    Durata estimată de execuţie a lucrărilor este de aproximativ trei ani, iar valoarea totală a investiţiei se ridică la 534,9 milioane lei, echivalentul a peste 105 milioane euro.

    Zona vizată este una dintre cele mai dens populate din punct de vedere al birourilor şi ansamblurilor rezidenţiale nou construite, cu un trafic intens atât rutier, cât şi pietonal. Intervenţiile propuse ar putea avea un impact major asupra atractivităţii investiţionale în nordul Capitalei şi ar putea sprijini tranziţia către o mobilitate urbană mai sustenabilă.

  • Ce îşi propune Guvernul Bolojan în domeniul Apărării: Creşterea graduală a cheltuielilor de apărare până la 5% din PIB, modernizarea Armatei Române, consolidarea parteneriatului cu SUA, creşterea atractivităţii funcţiei militare

    Potrivit draftului programului de guvernare al Guvernului Bolojan, România îşi va creşte cheltuielile de apărare până la 5% din PIB treptat.

    ”Contextul de securitate s-a schimbat dramatic în ultimii ani, fiind caracterizat de incertitudine, volatilitate şi reconfigurări sistemice la nivel strategic. Europa traversează cea mai gravă criză de securitate de la cel de-al doilea război mondial, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei afectând major situaţia de securitate la graniţele României şi pe întreg Flancul Estic al NATO. O evoluţie negativă pe frontul din Ucraina, care să determine noi cuceriri teritoriale din partea Rusiei, sau o soluţie de pace care să nu conţină mecanisme de descurajare împotriva unei noi agresiuni, poate pune în pericol întregul litoral al Ucrainei la Marea Neagră. O asemenea evoluţie ar avea consecinţe nefaste pentru securitatea Republicii Moldova şi va afecta şi securitatea României”. 

    Potrivit aceluiaşi document, încetarea războiului din Ucraina nu va însemna că Rusia renunţă în Europa la un comportament agresiv în plan hibrid. În Marea Neagră aceste acţiuni vor avea ca obiectiv mai ales limitarea libertăţii de navigaţie, având un impact negativ asupra intereselor economice ale României.

    În acest context, România trebuie să aibă în vedere faptul că apărarea propriului teritoriu începe de acasă, necesitând investiţii mai mari şi un efort de solidaritate naţională, în paralel cu asumarea unui rol strategic mai relevant în regiune şi contribuţia la apărarea colectivă.

    ⁠Obiectivele generale ale programului de guvernare pe sectorul de Apărare: 

    1. Creşterea graduală a cheltuielilor/investiţiilor de apărare cu până la 5% din PIB conform evoluţiilor mediului de securitate şi deciziilor la nivelul NATO şi UE – din care 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază în apărare şi 1,5% pentru cheltuieli conexe şi investiţii cu impact mai larg în domeniul apărării.

    2. Continuarea modernizării şi adaptării Armatei României în vederea dezvoltării capacităţii operaţionale a forţelor armate de răspuns la riscurile şi provocările actualului context de securitate.

    3. Valorificarea statutului şi întărirea profilului României ca stat membru activ şi responsabil în cadrul NATO şi UE.

    4. Consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite. Cooperarea în continuare cu SUA în toate demersurile care au ca obiectiv stabilitatea şi securitatea Europei, apărarea aliată, dar şi facilităţile amplasate pe teritoriul României, cu relevanţă strategică.

    5. Consolidarea rolului de furnizor de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre, inclusiv din punctul de vedere al menţinerii libertăţii de navigaţie şi a protecţiei infrastructurii critice.

    6. Creşterea contribuţiei la dezvoltarea industriei de apărare, în concordanţă cu cerinţele în context NATO şi UE şi valorificarea oportunităţilor create prin instrumentele financiare internaţionale.

    7. Consolidarea şi extinderea dimensiunii de apărare în cadrul parteneriatelor strategice ale României şi în formate multilaterale.

    8. Creşterea atractivităţii funcţiei militare.

     

    Obiective strategice pe plan intern

    1. Creşterea graduală a cheltuielilor/investiţiilor de apărare cu până la 5% din PIB conform evoluţiilor mediului de securitate şi deciziilor la nivelul NATO şi UE – din care 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază în apărare şi 1,5% pentru cheltuieli conexe şi investiţii cu impact mai larg în domeniul apărării.

    2. Accelerarea modernizării şi extinderii infrastructurii din bazele şi centrele militare existente, la standarde NATO. Prioritatea trebuie acordată principalelor baze şi centre militare, unde sunt dislocate trupe şi capabilităţi ale statelor aliate, conform programelor de modernizare, în mod special Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, Baza Aeriană 71 de la Câmpia Turzii, Baza Aeriana 86 de la Feteşti şi Centrul de Instruire Întrunită de la Cincu.

     Vom insista pentru accelerarea modernizării infrastructurii MApN necesară operării noilor sisteme de armament care urmează a intra în dotarea armatei, precum şi pentru modernizarea şi creşterea capacităţii de găzduire în conformitate cu planurile Alianţei. 

    3. Consolidarea capabilităţilor de apărare naţională şi colectivă, concomitent cu actualizarea Programului Armata României 2040 şi continuarea achiziţiilor esenţiale pentru consolidarea capabilităţilor de apărare, în concordanţă cu Planul multianual de înzestrare a Armatei României

    • Contextul regional de securitate impune asumarea unei posturi consolidate de vigilenţă strategică, prin care să fie întărite capacităţile de pregătire şi reacţie ale armatei, industriei de apărare şi structurilor de sprijin naţional. Această abordare are ca obiectiv creşterea rezilienţei şi capacităţii de descurajare, astfel încât România să fie pregătită să răspundă în mod eficient oricăror provocări la adresa securităţii sale, atât în prezent, cât şi în viitor.

    • Dezvoltarea unui concept eficient de apărare aeriană şi balistică integrat, în paralel cu un concept de apărare maritimă, care să protejeze apele noastre teritoriale. Vom proteja libertatea de navigaţie şi infrastructura critică subacvatică şi de suprafaţă şi interesele economice ale României din Zona Economică Exclusivă.

    4. Consolidarea rolului de furnizor de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre, inclusiv din punctul de vedere al menţinerii libertăţii de navigaţie şi al protecţiei infrastructurii critice.

    • Protejarea libertăţii de navigaţie şi a intereselor economice ale României în Marea Neagră prin satisfacerea nevoilor operaţionale destinate acestui scop şi asumarea documentelor strategice cu relevanţă asupra securităţii Mării Negre.

    Obiective strategice pe plan internaţional

     1. Consolidarea posturii strategice a României

    România şi-a propus să-şi consolideze postura de pilon de securitate şi stabilitate în Europa, la Marea Neagră şi în vecinătatea sa. Nivelul de ambiţie este de a fi un fi un aliat, partener de încredere şi furnizor de securitate în cadrul NATO şi UE. Acest deziderat se realizează prin consolidarea relaţiilor strategice existente, bazându-ne pe pilonii relaţiei cu Statele Unite, pe creşterea posturii noastre relevante în cadrul NATO şi UE, precum şi prin consolidarea relaţiilor strategice bilaterale.

    2. România – stat membru activ şi responsabil în cadrul NATO şi UE

    o   Participarea activă la procesele decizionale în cadrul NATO şi contribuţia semnificativă a României la consolidarea posturii Alianţei de descurajare şi apărare, cu accent pe flancul estic, precum şi menţinerea contribuţiei la comandamentele NATO, conform angajamentelor asumate.

    o   Participarea la operaţiile şi misiunile NATO şi UE sau în alt format agreat de România cu aliaţii şi partenerii săi.

    o   Asigurarea tuturor condiţiilor necesare şi a eforturilor subsumate sprijinului pe care România îl oferă ca naţiune gazdă.

    3.  Consolidarea dimensiunii de apărare a parteneriatelor strategice ale României şi dezvoltarea cooperării în domeniul apărării în formate multilaterale.

    o   Consolidarea parteneriatului strategic cu SUA, inclusiv prin actualizarea Foii de parcurs în domeniul apărării (2020-2030), având în vedere evoluţiile înregistrate în ultimii ani, nevoia consolidării prezenţei forţelor şi capabilităţilor SUA în România, precum şi cooperarea în domeniul înzestrării şi utilizarea instrumentului financiar FMF Loan oferit de SUA.

    o   Dezvoltarea cooperării în domeniul apărării cu partenerii strategici din cadrul NATO şi UE, cu accent pe Franţa, Germania, Italia, Polonia, Regatul Unit al Marii Britanii, Turcia inclusiv pentru avansarea unor proiecte de anvergură în domeniul apărării care să contribuie la asigurarea securităţii, stabilităţii şi circulaţiei libere în regiunea Mării Negre, accesului liber şi exploatarea resurselor din Zonele Economice Exclusive.

    o   Continuarea participării active în cadrul iniţiativei Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră (MCM Black Sea), înfiinţat între România, Turcia şi Bulgaria, în 2024, inclusiv în ceea ce priveşte protecţia infrastructurii critice.

    o   Continuarea sprijinului acordat partenerilor din regiune, cu accent pe Republica Moldova şi Ucraina, precum şi statelor din Balcanii de Vest, inclusiv din perspectiva parcursului european şi/sau euro-atlantic al acestora.

    o   Sprijinirea partenerilor vulnerabili din regiune, mai ales în acea ce priveşte Republica Moldova. Securitatea, stabilitatea şi prosperitatea Republicii Moldova sunt foarte importante pentru România, iar orice evoluţie negativă ce afectează Republica Moldova se reflectă şi asupra ţării noastre. Vom continua politicile de susţinere a aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova şi vom contribui, alături de alte state, la întărirea capacităţii sale de apărare.

    ⁠Reforme şi reorganizări

    1.       Introducerea in 2025 in programul SAFE (Security Action for Europe) a achiziţiei de rachete Mistral;

    2.       Diminuarea deficitului bugetar prin activarea clauzei de deficit si negocieri cu Comisia Europeană;

    3.       Analiza structurii de comandă şi a structurii combatante, urmată de un plan de optimizare;

    4.       Analiza eficienţei la unele structuri din subordinea MapN (institute de cercetare, universităţi). Evaluare în baza unor indicatori de performanţă, redimensionarea personalului şi folosirea fondurilor în alte zone cu resursă umană deficitară;

    5.       Centralizarea la nivelul categoriilor de forţe/ordonatori secundari a unor responsabilităţii administrative ale structurilor de forţe, în echilibru cu menţinerea şi consolidarea capacităţii de luptă a unităţilor tactice (contabilitate , resurse umane spre exemplu, eficientizare prin digitalizare);

    6.       Crearea unui sistem integrat de achiziţii pentru servicii, la nivel central, pentru eficientizarea costurilor;

    7.       Evaluarea procedurilor interne în procesul decizional necesar achiziţiei de armament şi muniţie. Comprimarea unor termene pentru accelerarea procesului.

    8.       Adaptarea cadrului legislativ;

    9.       Audit pentru stabilirea şi eliminarea ulterioară a cauzelor unor întârzieri în procesul de achiziţie/ reluarea acestora şi a impactului bugetar (reluarea procedurilor este un proces cronofag şi are un impact asupra costului final, prin majorarea preţului de achiziţie după o perioadă de timp).

    10.  Modificare legislativă pentru achiziţionarea opţională de servicii de asistenţă juridică la contractele de achiziţie care necesită aprobarea Parlamentului (peste 100 milioane euro);

    11.  Adaptarea structurii de comandă şi control a Armatei României la noile cerinţe NATO privind capacitatea de reacţie rapidă, prin reorganizarea eşaloanelor de conducere şi a zonelor de responsabilitate operaţională;

    12.  Reformarea sistemului de recrutare şi încorporare, prin digitalizarea proceselor şi atragerea de personal calificat prin pachete stimulative, cu accent pe profesii tehnice şi IT;

    13.  Reorganizarea şi eficientizarea Direcţiei Generale pentru Armamente în pregătirea şi depunerea de proiecte eligibile prin programe specifice Europene pentru producţie muniţie, tehnică militară, construcţie infrastructură, cercetare-dezvoltare şi digitalizare.

    ⁠Programe de finanţare / dezvoltare – prioritizare/Proiecte majore

    1. Creşterea contribuţiei la dezvoltarea industriei de apărare, în concordanţă cu cerinţele în context NATO şi UE şi valorificarea oportunităţilor create prin instrumentele financiare internaţionale.
    2. Va fi tratată cu prioritate implementarea Planului Readiness 2030 prin folosirea oportunităţilor oferite de instrumentul financiar SAFE. 
    3. Conectarea la oportunităţile generate de parteneriatele strategice şi la iniţiativele şi instrumentele UE (PESCO, EDF, EDIRPA, EDIP), precum şi NATO (DIANA – Acceleratorul NATO pentru Inovare în Domeniul Apărării).
    4. Derularea demersurilor necesare pentru dezvoltarea Centrului european de instruire F-16, de la Baza 86 Aeriană din Feteşti, într-un hub pentru instruirea piloţilor de aeronave F-16 din statele NATO şi partenere, asigurând totodată şi creşterea interoperabilităţii între aliaţi.
    5. Susţinerea demersurilor inter-instituţionale pentru înfiinţarea în România a unui hub regional pentru securitate maritimă la Marea Neagră, conform abordării strategice a UE.
    6. Promovarea României ca hub regional pentru mentenanţă şi sprijin logistic.
    7. Dezvoltarea coridoarelor de mobilitate militară şi asumarea unui rol crescut pentru România, inclusiv în ceea ce priveşte proiectele strategice de infrastructură cu dublă utilizare, civilă şi militară şi dezvoltarea capabilităţilor de contra-mobilitate.
    8. Adoptarea unei noi abordări pentru Cercetare, Dezvoltare şi Inovare (CDI) în domeniul apărării. Participarea în consorţii guvernamentale care au drept obiectiv inovarea tehnologică în domeniul apărării şi dezvoltarea capacităţilor de microproducţie strategică.
    9. Accelerarea procesului de digitalizare în Armata României.

    Creşterea calităţii vieţii personalului militar şi civil în scopul atractivităţii funcţiei militare

    1. Vom crea noi baze pentru atractivitatea funcţiei militare. Atractivitatea, coeziunea şi moralul forţelor armate se vor realiza şi pe baza creşterii prestigiului, respectului profesiei militare şi a predictibilităţii carierei. Acestea se bazează pe principiile competenţei profesionale şi a unui nou contract social cu membrii structurilor de forţă, care să fie atractiv şi angajant, inclusiv în ceea ce priveşte evitarea părăsirii premature a resursei umane experimentate şi pregătite din sistemului militar.
    2. Dezvoltarea resursei umane a MApN şi a rezervei naţionale trebuie să se bazeze pe eficientizarea programului rezervistului voluntar şi a majorării nivelului forţelor profesioniste ale României, proporţional nivelului ameninţărilor curente şi a resurselor disponibile.
    3. Educaţia şi cercetarea trebuie să fie corelate cu sistemul naţional şi criteriile de performanţă internaţionale pe dimensiunea strategică, dar şi pe dimensiunea tehnologică şi operaţională. Învăţământul universitar trebuie să atragă resursa umană specializată şi din afara mediului militar.
    4. Modernizarea Armatei trebuie să se realizeze prin atragerea profesioniştilor din zone profesionale civile şi prin crearea simbiozei între culturile şi pregătirile necesare operării în cadrul noului teatru al războiului pe întregul spectru, respectând valorile consacrate ale funcţiei militare.

     

     

  • Nik Storonsky, omul din spatele Revolut, unde au conturi peste 4 milioane de români, preia modelul lui Elon Musk de pachet salarial – dacă atinge o evaluare de 150 mld. dolari, va încasa bonusuri de miliarde de dolari

    Directorul executiv al Revolut, Nik Storonsky, ar putea primi un bonus de miliarde de dolari dacă va duce evaluarea fintech-ului la aproximativ 150 de miliarde de dolari, în cadrul unui pachet de compensaţii pe termen lung asemănător cu cel al lui Elon Musk.

    Storonsky, care a fondat start-up-ul evaluat la 45 de miliarde de dolari în 2015, beneficiază de un acord de stimulente extrem de generos, care i-ar creşte participaţia în Revolut cu câteva procente dacă evaluarea companiei se va tripla faţă de nivelul actual, potrivit unor persoane familiare cu situaţia.

    Valoarea totală a acţiunilor puse la dispoziţie ar putea ajunge la 10% din companie dacă toate obiectivele sunt atinse, a spus una dintre surse.

    Totuşi, pachetul este structurat în aşa fel încât să se acorde treptat, în etape, pe măsură ce compania atinge praguri de evaluare predefinite, a precizat sursa.

    Unii dintre cei implicaţi au comparat acordul lui Storonsky cu cel de tip „megabonus” obţinut de Elon Musk la Tesla în 2018 — cel mai mare pachet salarial din istoria SUA — care a dus la ani întregi de procese în instanţă.

    Acordul lui Storonsky a fost stabilit înainte de runda record de finanţare din 2021, când o investiţie condusă de SoftBank a dus evaluarea Revolut la 33 de miliarde de dolari.

    Potrivit celui mai recent raport anual al companiei, participaţiile directe şi indirecte ale lui Storonsky în acţiunile Revolut au depăşit 25% în aprilie anul acesta, în urma unei reorganizări a structurii de proprietate.

    Anterior, nicio persoană nu deţinea mai mult de 25% din acţiuni, deşi Storonsky era oricum considerat o persoană cu control semnificativ.

    Schema Revolut subliniază modul în care investitorii încearcă să motiveze conducerea de top să atingă obiective ambiţioase de creştere.

    Dacă Revolut ar atinge o evaluare de 150 de miliarde de dolari, ar aduce şi câştiguri uriaşe pentru investitorii iniţiali de tip venture capital, precum Index Ventures şi Balderton Capital.

    Storonsky a condus compania către evaluarea de 45 de miliarde de dolari anul trecut, când angajaţii şi investitorii timpurii au avut ocazia să vândă o parte din acţiunile lor. Conform informaţiilor publicate anterior de Financial Times, el a vândut acţiuni proprii în valoare de sute de milioane de dolari în cadrul tranzacţiei.

     

  • Guvernul Bolojan prinde contur: Toţi cei 16 miniştri din viitorul cabinet au primit aviz favorabil în Parlament. În această seară, Ilie Bolojan ar putea deveni prim-ministru

    Audierile din comisiile de specialitate ale Parlamentului au luat sfârşit, iar toţi cei 16 miniştri propuşi în cabinetul condus de Bolojan au primit aviz favorabil.

    În această după-amiază va avea loc votul de învestitură al noului Guvern în Parlament, iar diseară cabinetul va depune jurământul la Cotroceni.

    Cei 16 miniştrii din cabinetul Bolojan sunt:

    1. Alexandru Nazare – Ministerul Finanţelor Publice (PNL)

    2. Radu Marinescu – Ministerul Justiţiei (PSD)

    3. Ionuţ Moşteanu – Ministerul Apărării Naţionale (USR)

    4. Cătălin Predoiu – Ministerul Afacerilor Interne (PNL)

    5. Ciprian Şerban – Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (PSD)

    6. Alexandru Rogobete – Ministerul Sănătăţii (PSD)

    7. Oana Ţoiu – Ministerul Afacerilor Externe (USR)

    8. Daniel David – Ministerul Educaţiei (PNL)

    9. Cseke Attila – Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (UDMR)

    10. Petre Florin Manole – Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (PSD)

    11. Florin Barbu – Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (PSD)

    12. Bogdan Ivan – Ministerul Energiei (PSD)

    13. Radu Miruţă – Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (USR)

    14. Dragoş Pîslaru – Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, membru REPER, însă a fost propus de Ilie Bolojan.

    15. Diana Buzoianu – Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (USR)

    16. Demeter András István – Ministerul Culturii (UDMR).

    Totodată, în viitorul guvern vor fi cinci vicepremieri: Cătălin Predoiu (PNL) şi Ionuţ Moşteanu (USR), care vor ocupa şi funcţii ministeriale, iar Marian Neacşu (PSD), Tanczos Barna (UDMR) şi Dragoş Anastasiu (independent) vor fi vicepremieri fără portofoliu.

    Cum vrea guvernul Bolojan să pună în ordine finanţele publice. Eliminarea facilităţilor TVA la tranzacţiile imobiliare, CASSA la pensii peste 4.000 lei, impozit pe profit şi dividende la 16%, creşte impozitul pe proprietate, creşte preţul rovinietei, taxarea profitului excesiv al băncilor. Vedeţi AICI lista completă de măsuri

    DOCUMENT. Draftul programului de guvernare al noului executiv condus de Ilie Bolojan. Care sunt taxele şi impozitele care vor creşte, de unde se taie cheltuieli, care sunt reformele propuse Finanţe, Sănătate, Transporturi, etc. şi cum va fi reorganizat ANAF. Vedeţi lista completă a prevederilor

  • Banca Naţională face precizări, în contextul unor dezinformări apărute în mediul online: BNR virează 80% din profitul obţinut către bugetul de stat, salariile nu sunt plătite din bugetul de stat, ci integral din veniturile proprii, iar obiectivul fundamental al BNR este stabilitatea preţurilor, nu ţintirea inflaţiei

    Banca Naţională atrage atenţia că în ultima perioadă se desfăşoară o campanie de dezinformare la adresa instituţiei, prin difuzarea de informaţii false, scoase din context sau denaturate.

    ”Chiar dacă BNR a răspuns în mai multe ocazii la toate atacurile lipsite de fundament, observăm că acestea sunt reluate din dorinţa de a spori notorietatea celor care le utilizează fără discernământ”, se arată în mesajul BNR.

    În acest context, pentru corecta informare a publicului, Banca Naţională a precizat că:

    1. BNR nu este instituţie bugetară. A lega situaţia financiară a BNR de bugetul de stat nu are nicio raţiune contabilă. Singura legătură este dată de faptul că BNR virează 80% din profitul obţinut către bugetul de stat, ceea ce face ca BNR să fie unul dintre principalii contribuabili. Anul trecut, BNR a virat la buget 3,074 miliarde de lei, iar în ultimii 5 ani (2020 – 2024) suma transferată la buget s-a ridicat la 9,120 miliarde de lei. În aceste condiţii, apreciem că este contradictoriu şi ilogic a acuza banca centrală că obţine profit şi, în acelaşi timp, a susţine că în România vor fi majorate taxele inclusiv din cauza cheltuielilor BNR.

     

    1. Salariile în BNR, care, subliniem, nu sunt plătite din bugetul de stat, ci integral din veniturile proprii obţinute ca urmare a desfăşurării operaţiunilor specifice băncilor centrale, au crescut în 2024, ultimul an de referinţă, în medie cu 7%, în timp ce salariul mediu net în economie a crescut cu 13,4% (iar în sectorul public mai mult). Creşterea cheltuielilor cu personalul, care a fost de 10%, s-a datorat şi faptului că BNR a avut funcţii noi de îndeplinit în urma noilor cerinţe legislative, ceea ce a condus la noi angajări, dar şi promovărilor şi a politicii de recompensare a performanţei referitoare la acordarea de creşteri salariale. A confunda creşterea cheltuielilor cu personalul cu creşterea salariului reprezintă o altă eroare contabilă de proporţii.

     

    1. Cheltuielile cu bunuri, servicii şi alimente sunt supuse controlului Curţii de Conturi şi se desfăşoară conform standardelor de transparenţă impuse de lege, prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP). A le prezenta ca fiind o descoperire a unor cheltuieli pe care BNR vrea să le ascundă este complet fals. Aceste achiziţii de alimente sunt făcute pentru cantina BNR şi evenimentele organizate de bancă, prin contracte cadru pe mai mulţi ani, iar sumele sunt în general recuperate ulterior prin achiziţiile făcute de angajaţi în unităţile de alimentaţie. Sumele anunţate public ale acestor contracte sunt plafoane maximale, nu cheltuieli efective.

     

    1. Management. În prezent, BNR are 50 de structuri organizatorice (31 de structuri în centrala băncii şi 19 sucursale şi agenţii). În iunie 2025, în organigrama BNR figurează 54 de directori şi directori adjuncţi în sediul central, adică de aproximativ patru ori mai puţini decât numărul de 200 de directori, fals propagat în mediul online. Salariile sunt publice şi reflectă atât piaţa locală a muncii, cât şi impactul prezenţei BNR în cadrul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) cu poziţii specifice, nivelurile salariale din cadrul BNR plasându-se, în general, sub media europeană. BNR are una din cele mai puţin stratificate structuri de conducere (10 la sută faţă de media SEBC de 15 la sută).

     

    1. Declaraţiile de avere ale conducerii BNR au fost retrase de pe website-ul BNR în data de 12 iunie 2025, ca urmare a intrării în vigoare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 789/59/2020, care elimină obligativitatea privind afişarea şi menţinerea declaraţiilor de avere şi ale declaraţiilor de interese pe pagina de internet a instituţiei, şi nu ca reacţie la informaţiile false distribuite în mediul online.

     

    1. Obiectivul fundamental al BNR este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor, nu ţintirea inflaţiei, care este un instrument de reper, iar acest obiectiv trebuie evaluat în cadrul general al economiei româneşti. A scoate din context obiectivul BNR reflectă o necunoaştere profundă a realităţilor macroeconomice, iar acest fapt poate servi exclusiv propagării unor interpretări simpliste şi neprofesioniste.