Piata asigurarilor generale este destul de concentrata la varf. Primii 5 competitori detin o cota de 68%.
|
| Cota de piata (%) |
| 1. Allianz Tiriac | 24 |
| 2. Asirom | 18 |
| 3. Omniasig | 11 |
| 4. Astra | 8 |
| 5. Ardaf | 7 |
Piata asigurarilor generale este destul de concentrata la varf. Primii 5 competitori detin o cota de 68%.
|
| Cota de piata (%) |
| 1. Allianz Tiriac | 24 |
| 2. Asirom | 18 |
| 3. Omniasig | 11 |
| 4. Astra | 8 |
| 5. Ardaf | 7 |
ING domina clar piata asigurarilor de viata. Pe termen lung, lupta pentru locul doi va fi mai dura.
|
| Cota de piata (%) |
| 1. ING Nederlanden | 40 |
| 2. Asirom | 13 |
| 3. AIG Life | 11 |
| 4. Omniasig Viata | 7 |
| 5. Asiban | 5 |
Pentru unii muma, pentru altii ciuma. Astfel se rezuma, din perspectiva organizatorilor de pariuri, modificarile Codului fiscal. Ce-i doare pe ei? Impozitarea drastica a castigurilor, inclusiv a celor la loz in plic.
Cel mai mult ii supara pe organizatorii de pariuri sportive anularea limitei de 7,6 milioane neimpozabile pentru castigurile realizate de jucatori. O alta problema, spun ei, e retinerea la agentia de pariuri a 20% din toate castigurile achitate, indiferent de valoarea acestora.
Urmarea, sustine Soptelea, care este si presedintele Romanian Bookmakers – Asociatia Organizatorilor de Pariuri din
De ce se paria cu entuziasm pana la sfarsitul anului trecut? In primul rand, pentru ca orice castig la loto, loz in plic sau din pariuri sportive era impozitat doar daca depasea plafonul de 7,6 milioane de lei. Cum se facea impozitarea? Cu o taxa de 20% aplicata la suma ce depasea plafonul respectiv. De exemplu, un castig de 8,6 milioane de lei era impozitat cu 200.000 de lei. Acum, acelasi castig se impoziteaza cu 1.720.000 de lei.
Pana in acest an, spun operatorii din agentii, pariorii cu experienta isi calculau cotele astfel incat, in eventualitatea unui castig, sa nu ajunga in zona impozabila. Artificiu imposibil de facut, conform noilor reglementari. Sunt afectate chiar si produsele mult mai simple. De exemplu, daca ati castigat 20.000 de lei la loz in plic, nu veti mai putea trage unul de 20.000 de lei, fiindca veti primi de la vanzator doar 16.000 de lei, restul fiind impozitul de 20%.
Reactia jucatorilor? Au inceput sa ocoleasca jocurile de noroc. Nu mai joc pentru ca din punctul meu de vedere – si nu numai al meu – taxa de 20% e bomboana de pe coliva. Cei 20% ar fi putut fi tinta de castig anual a oricarui jucator, spune Marius Ion, un pasionat al curselor de cai.
Singura sansa este sa joci la lovitura, nu mai are nici un sens sa pariezi calculat. La fel de bine ai putea sa joci la loto, adauga el.
Chiar si Loteria de stat a fost afectata de noile reglementari. Sunt implicatii nefavorabile atat pentru institutia noastra, cat si pentru bugetul consolidat al statului, spune Adrian Albu, director in cadrul Companiei Nationale Loteria Romana.
Albu precizeaza ca, in scara de castiguri a jocurilor de tip loto predomina cele de pana la 10 milioane de lei. Este afectat segmentul de jucatori reprezentat de pensionari si populatia cu venituri medii si mici, un segment fidel al sistemelor de joc ale Loteriei, spune el.
Organizatorii de pariuri si jocuri de noroc atrag atentia ca scaderea incasarilor din loterii si pariuri va duce la diminuarea veniturilor bugetare, desi masura introdusa viza exact contrariul. Primele efecte au fost cele directe, respectiv scaderea incasarilor si a valorii medii a unui pariu, inregistrate deja, dupa numai cateva saptamani. In plus, adauga Soptelea, statul pierde si din colectarea de impozite. Ecuatia e simpla: se reduc incasarile totale, ceea ce duce la diminuarea taxelor achitate de organizatorii de pariuri, care reprezinta un procent din aceste incasari. In sfarsit, avertizeaza Soptelea, firmele specializate iau in calcul anularea planurilor de dezvoltare, pana la rezolvarea situatiei.
Dar care este de fapt nivelul taxelor pe care le suporta acest domeniu? Daca in urma cu cativa ani mediul legislativ era mai coerent si nivelul taxelor era tot cel mai mare din Europa, macar era la limita suportabilitatii, spune Soptelea. El adauga ca, pe langa taxa de licenta de 5% si cea de timbru social de 10%, amandoua aplicate la valoarea incasarilor, a mai fost introdus si asa-numitul impozit «pe pierdere», avand in vedere ca operatorii sunt obligati la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate, daca impozitul pe profit este mai mic de 5% din veniturile respective, spune presedintele Asociatiei Organizatorilor de Pariuri.
La acestea s-au adaugat, prin ordonanta de modificare a Codului fiscal, o taxa de 5% din incasarile brute minus taxa de licenta pentru Agentia Nationala pentru Sport, precum si impozitul de 20% pentru toate castigurile. Adunand circa 25% din incasari ca impozite cu 60-70% cat reprezinta in medie platile catre pariori si cu costurile operationale care nu pot scadea sub 20%, rezulta cheltuieli de 110% din incasari, sumarizeaza Soptelea.
Predrag Iovicici, directorul Astra Sport Bets, este si mai vehement. Nu stiu nici o alta
Daca fiscalitatea actuala se va mentine, firmele din domeniu nu au prea multe variante. Una dintre ele este operarea in pierdere, fara a continua planurile de dezvoltare, in asteptarea momentului 1 ianuarie 2007, in ideea ca – o data cu aderarea la UE – se vor mai schimba lucrurile.
Cea mai drastica optiune este insa inchiderea efectiva a operatiunilor. In oricare dintre variante, statul pierde, in primul rand ca imagine, spune Soptelea. Si asta pentru ca organizatorii nu au de gand sa stea cu mainile in san in acesti doi ani. Vom sesiza toate organismele europene, afirma Iovicici. Nu vrem favoruri, ci doar o usoara relaxare, subliniaza Soptelea.
In acelasi timp, reprezentantul Loteriei da un semnal catre Ministerul Finantelor, actionarul principal al companiei nationale. In situatia impozitarii in totalitate a venitului brut din castigurile aferente jocurilor de noroc, consideram ca segmentul de piata al participantilor se va diminua considerabil, ceea ce va afecta si incasarile Loteriei Romane, fenomen cu impact nefavorabil asupra varsamintelor directe la bugetul statului, evidentiaza si Adrian Albu.
Iar efectele negative asupra Loteriei apar in conditiile in care, potrivit organizatorilor de pariuri, compania nationala este protejata de stat, prin mai multe masuri legislative. Loteria Romana nu este obligata sa plateasca cei 15% din incasari – taxa de timbru si licenta – pentru sistemul Pariloto de pariuri sportive in cota fixa, ceea ce reprezinta concurenta neloiala, spune oficialul Astra Sport Bets. Pariloto – lansat in toamna anului trecut – este similar produselor oferite de firmele private.
Ca urmare, organizatorii privati au reclamat deja la Consiliul Concurentei acest posibil caz de incalcare a legislatiei privind competitia. Raspunsul CN Loteria Romana? Consideram necesara existenta unei legislatii care sa protejeze operatorul public prin toate mijloacele, avand in vedere contributia importanta a acestei institutii la bugetul general consolidat al statului.
Articolul 9 din Legea 21/1996 (Legea Concurentei) prevede ca sunt interzise orice actiuni ale organelor administratiei publice centrale sau locale, avand ca obiect sau putand avea ca efect restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei, in special: a) sa ia decizii care limiteaza libertatea comertului sau autonomia agentilor economici, ce se exercita cu respectarea reglementarilor legale; b) sa stabileasca conditii discriminatorii pentru activitatea agentilor economici.
Dincolo de toate aceste calcule, exista pariorii impatimiti, care nu pot sta deoparte. Pe asta a mizat, de fapt, statul. Pariul cu pariorii ar putea sa fie insa pierdut. Mai intru in agentiile de pariuri, dar nu mai joc. Acum ma duc sa privesc, spune Marius Ion. Chiar daca numarul pariorilor si sumele jucate vor ramane relativ aceleasi, multi dintre ei vireaza deja catre pariurile online. Ei prefera sa parieze pe Internet la firme din afara Romaniei. Statul pierde astfel si taxele pe incasari si impozitele pe castiguri, afirma directorul Stanleybet.
Predrag Iovicici, directorul Astra Sport Bets, cel mai mare organizator de pariuri din
Estimarea lui Soptelea se bazeaza pe planurile de extindere anuntate de organizatorii de pariuri, inainte de intrarea in vigoare a noului act normativ.se rezuma, din perspectiva organizatorilor de pariuri, modificarile Codului fiscal. Ce-i doare pe ei? Impozitarea drastica a castigurilor, inclusiv a celor la loz in plic.
Pariurile sportive au aparut in
Dupa mai multi ani de activitate, pariurile sportive se numara printre cele mai taxate activitati comerciale. Domeniul este unul dintre cele mai controlate, iar functionarea nu este posibila fara achitarea la zi a tuturor datoriilor catre stat.
TAXA DE LICENTA: 5% din incasari
TAXA DE TIMBRU SOCIAL: 10% din incasari
TAXA PENTRU SPORT: 5% din incasarile brute minus taxa de licenta, pentru Agentia Nationala pentru Sport
De la inceputul anului, dupa introducerea taxarii cu 20% a tuturor incasarilor – ca urmare a modificarii Codului fiscal – activitatea de pariere a inregistrat mai multe efecte negative. Un efect posibil, dar improbabil totusi ar fi retragerea investitorilor straini de pe piata pariurilor sportive din
INCASARI: Au scazut incasarile totale cu peste 50 si numarul de pariori cu peste 40%; deja multi jucatori se orienteaza catre pariurile pe Internet, organizate de companii straine.
VENITURI BUGETARE: Statul pierde atat din cauza faptului ca incasarile totale s-au redus la jumatate, cat si pe fondul posibililor concedieri din industrie.
SCADEREA PIETEI: Organizatorii de pariuri, deja sufocati de fiscalitatea excesiva, pierd clienti si piata in favoarea pariurilor online. In plus, firmele stopeaza planurile de dezvoltare ce prevedeau deschiderea a peste 200 de noi agentii in 2005.
Dupa mai multi ani de amanari, modificari sau tergiversari, constructia complexului multifunctional de pe spatiul Casei Radio va incepe in martie. Cel putin asa spun investitorii turci, care au preluat proiectul
O constructie abandonata din zona centrala a unei capitale europene atrage cu siguranta investitorii. Nu acesta a fost cazul cladirii cunoscute drept Casa Radio, amplasate in zona Eroilor din Bucuresti, chiar daca mai multi potentiali investitori si-au manifestat interesul de-a lungul timpului. La mai bine de 15 ani de la sistarea constructiilor, structura de beton arata la fel ca la sfarsitul lui 1989. Cu doua exceptii: partile de fier din constructie sunt mai ruginite, iar locatia a fost inconjurata de panouri, semn ca s-a miscat totusi ceva.
In urma cu aproape doi ani, un consortiu turco-britanic a semnat un contract de parteneriat public-privat cu Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei.
Prin acesta, consortiul se angaja sa investeasca peste 130 mil. $ pentru a transforma structura intr-un complex multifunctional, format din hotel, spatii de birouri, comerciale si de locuit, precum si un spital. Contractul semnat cu statul este de tip Build-Operate-Transfer (construieste, opereaza si transfera), incheiat pe 49 de ani. Totusi, in afara de plasarea unor panouri metalice in jurul locatiei si a izgonirii vagabonzilor care salasluiau in interiorul zidurilor de beton, timp de doi ani nu s-a intamplat nimic. Doar numele s-a modificat. Casa Radio a devenit
Lucrurile incep sa evolueze. La inceputul lunii martie vom incepe constructiile, a declarat pentru BUSINESS Magazin Cenk Kucuk, directorul general al Dambovita Center SRL, compania care detine proiectul.
El a precizat ca in decembrie au fost obtinute toate avizele si autorizatiile necesare. Tot atunci a fost semnat si contractul de credit. Am obtinut un imprumut de 250 mil. $ de la o companie de plasament privat din
Cum a reusit insa o companie cvasianonima sa atraga o asemenea suma? Startul in reconversia Casei Radio a fost intarziat de problemele in atragerea de finantare de catre turcii de la Mimel Insaat si britanicii de la Orb Estates – firmele care au semnat initial parteneriatul cu statul.
Inca de la inceput, cele doua companii au atras in proiect inca doua firme, Dambovita SA si Dambovita Ltd, controlate de oameni de afaceri turci, povesteste Kucuk. Nereus
Ca urmare, societatea care se ocupa de proiectul Casa Radio a ramas in administrarea celor doua firme, initial minoritare. Oamenii de afaceri care le controleaza detin mai multe companii din Turcia, printre care un combinat siderurgic si o importanta firma de constructii – Cenk Demir Sanayi ve Ticaret A.S. – care va fi antreprenorul general al proiectului din Bucuresti.
Kucuk a insistat ca finantarea a fost obtinuta pe baza studiilor de fezabilitate, intocmite de firme internationale cunoscute (precum Colliers sau Cushman Wakefield Healey and Baker), si a garantiilor personale oferite de actionari. Toate facilitatile vor fi administrate independent, de companii specializate, cu care se poarta in prezent negocieri, a spus Cenk Kucuk.
Daca totul decurge conform planurilor, in aprilie 2006 ar trebui sa fie terminate centrul comercial, spatiile de birouri, parcarea multietajata si centrul de fitness. Hotelul si blocurile de apartamente vor fi gata in vara lui 2007, iar in aprilie 2008 va fi finalizat si spitalul privat.
Pe de alta parte, interesul pietei imobiliare s-a mutat spre nord in ultimii ani. Ramane de vazut daca acei cativa ani pierduti de Casa Radio nu se vor resimti in conturile proprietarilor, intre care se numara si statul, a carui contributie – cladirea si terenul – ar trebui sa-i aduca o cota de 10% din totalul veniturilor realizate.
Complexul multifunctional construit de
HOTEL: 500 de camere, 2 sali de bal, 5 sali de sedinte, 4 restaurante, 2 centre de conferinte, 78.000 mp.
CENTRU COMERCIAL: 150 de magazine, 6 locatii de mari dimensiuni, 20 de restaurante (din care 12 fast-food), cinematograf multiplex cu 8 sali, spatii de distractii, locuri de joaca pentru copii.
BIROURI: 24.000 mp de birouri clasa A
PARCARE: multietajata, 2.500 de locuri, 65.000 mp
REZIDENTE: 2 blocuri cu cate 10 etaje, un total de 100 de apartamente disponibile pentru inchiriere, 20.000 mp.
ALTE FACILITATI: centru de fitness, clinica, piscine, parc.
Sursa:
V-ati intrebat probabil, de mai multe ori, cum de isi permit dealerii auto sa ofere reduceri chiar de 20% la preturile masinilor in anumite perioade. Raspunsul: pentru ca, in ciuda aparentelor, banii nu se mai fac din vanzarea de automobile, ci din service.
Nu mai putem lua banii pentru reparatii pe sub mana. Trebuie sa trecem totul pe factura. Nu mai merge ca inainte, ne-a spus seful unui service
Oarecum in contradictie cu imaginea traditionala a meseriasului roman, aceasta noua abordare poate fi pusa pe seama faptului ca francezii au vrut sa rentabilizeze activitatea uzinei argesene, eliminand obiceiurile paguboase (pentru grup) ale lucratorilor romani. Mai este insa si altceva, poate mai important. Productia si vanzarea de automobile este o afacere din ce in ce mai putin profitabila, banii buni facandu-se din activitati conexe: comert cu piese de schimb si, mai ales, servicii.
Pentru a fi atractivi pe o piata din ce in ce mai concurentiala, importatorii si producatorii (Dacia-Renault si Daewoo) sunt nevoiti sa investeasca si sa cheltuiasca mult pentru a supravietui pe piata. E vorba de investitii de milioane de euro in show-room-uri, publicitate, promotii la care se adauga cheltuielile cu personalul si taxele.
In principiu, companiile ar trebui sa creasca preturile pentru a nu-si sufoca profiturile, insa concurenta nu le lasa loc de manevra. Indiferent de cat cheltuiesti, piata impune pretul, comenteaza Marius Carp, director executiv al Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile (
Aproape toti merg cu marjele scazute pana la os, adauga Marius Carp. Ce ii salveaza deocamdata pe importatori sunt volumele mari realizate: zeci de mii de masini vandute, care se traduc in venituri de sute de milioane de euro. O marja operationala (chiar daca de 5%), raportata la o cifra de afaceri de o suta de milioane de euro inseamna totusi cinci milioane de euro. Nu este insa suficient, spun jucatorii.
Pentru a fi posibila dezvoltarea ulterioara (finantarea investitiilor, a cladirilor si a facilitatilor, personal, scolarizare, stoc de piese, masini de drive test si de show-room etc.) si pentru a acoperi costurile curente de exploatare, in industria auto este necesara o marja de circa 5-7% din activitatea de vanzare si post-vanzare, sustine Brent Valmar, director general la Porsche Romania.
Totusi, e loc si pentru mai rau. In industria auto din
In curand vor fi realizate profituri doar din activitatea de post-vanzare, a adaugat Valmar. Cu alte cuvinte, gura de oxigen vine de la comertul cu piese de schimb si service. Nu intamplator, actionarii unor importatori cu nume rasunator, precum Porsche Romania, Tiriac Auto sau Trust Motors (Peugeot) au devenit si dealeri.
Grupul de firme Tiriac Auto care importa zece marci de masini – Mercedes, Smart, Chrysler, Jeep, Mitsubishi, Ford, Mazda, Jaguar, Land Rover si Hyundai – detine si reteaua de dealeri Casa Auto. La fel se intampla si in cazul Porsche si Peugeot. Porsche
E clar deci ca business-ul dealer-ilor este mult mai profitabil. Acestia, pe langa vanzarea de masini, comercializeaza piese de schimb si fac service. Manopera, in general, este o activitate unde adaosul este foarte mare, putand ajunge pana la 100%, pentru anumite operatiuni. Toate service-urile taxeaza operatiunile de reparatie la ora de lucru. Chiar daca aceasta valoare nu poate depasi un prag maxim, din cauza restrictiilor pe care le impun importatorii, numarul orelor de lucru este aproape incontrolabil de catre client.
Cat despre comercializarea pieselor de schimb, marja medie pe industrie este de 15%. Tot ca o diversificare a activitatii in vederea cresterii ratelor de profit, actionarii importatorilor au infiintat si societati pentru comercializarea masinilor second-hand: Tiriac Auto detine Stra Forum, iar Porsche
Dealerii, luati fiecare in parte, nu realizeaza volume deosebite de vanzari (cu exceptia anumitor marci), dar beneficiaza de o clientela in crestere si relativ
Revenind la patania de la service-ul
In orice caz, nici dealer nu e usor sa fii. Este un business aducator de marje bunicele, insa investitia initiala este una importanta. Inainte de toate, trebuie respectat caietul de sarcini al importatorului care impune standarde peste standarde: iti impune cum sa construiesti show-room-ul si service-ul, cum trebuie sa arate documentatia pusa la dispozitia clientilor si multe altele. Numai investitia intr-un service se cifreaza la cateva milioane de euro, in functie de dimensiuni. Dealerii nu sunt de capul lor, spune Marius Carp de la
Cu toate ca investitiile sunt mari, treaba merge binisor, piata fiind in crestere. Numele lui Dan Ostahie, de exemplu, este legat de comertul cu masini de spalat frigidere, aragaze sau electronice. Cand pronunti numele omului de afaceri din Piatra-Neamt te gandesti la grupul de firme Altex. Mai putini stiu ca de anul trecut este si dealer al marcilor
Cresterea puternica a pietei auto din ultimii ani a deschis oportunitati nu neaparat in zona importatorilor, care au contracte de import stabilite pe perioade lungi de timp, cat mai ales in zona dealerilor auto, unde este inca loc de a intra pe piata, conchide Horia Galateanu de la Roland Berger. Iar comerciantii de facturi trebuie sa se gandeasca daca nu cumva responsabilul cu service-urile este un post nou pentru organigramele lor.
Cat costa, in medie, o ora de service la principalii importatori / producatori.
| Importator/ producator | Ora service (fara TVA) | Marci comercializate |
| Erebus | 13 | Opel |
| Autoitalia | 13 | Fiat, Alfa Romeo |
| Porsche | 12,5 | Volkswagen, Audi, Porsche, Skoda, Seat |
| | 18 | BMW, Rover |
| Tiriac Auto | 14-23 | Mercedes, Chrysler, Jeep, Mitsubishi, Ford |
| | 4,5-9,8 | |
| Daewoo | 6,5 | Daewoo |