BusinessMagazin

Blog

  • Visul cripto s-a transformat într-un coşmar? Aproape 500 mld. de dolari au fost şterşi din piaţa cripto în mai puţin de o săptămână, după prăbuşirea Bitcoin. Faţă de vârful de pe 6 octombrie, Bitcoin a scăzut cu 39%

    Valoarea totală a pieţei cripto a scăzut cu 467,6 miliarde de dolari din 29 ianuarie, potrivit datelor CoinGecko. Bitcoin a coborât marţi la cel mai scăzut nivel de la realegerea preşedintelui american Donald Trump la începutul lunii noiembrie 2024, moment care a adus o administraţie mai favorabilă criptomonedelor.

    Criptomoneda originală, care a atins un minim pe 15 luni de 72.877 de dolari în SUA, a recuperat o parte din pierderi în Asia miercuri, fiind tranzacţionată la 76.200 de dolari la ora 10:00 în Singapore. Este în scădere cu 13% de la începutul anului şi cu 39% faţă de vârful din 6 octombrie, de peste 126.000 de dolari.

    „Sentimentul din Asia, dimineaţa, este prudent şi defensiv. Atmosfera rămâne orientată spre evitarea riscului, însă ritmul vânzărilor forţate a încetinit comparativ cu închiderea pieţelor din SUA”, a declarat Rachael Lucas, analist la BTC Markets. Totuşi, „faptul că Bitcoin a coborât sub pragul de 73.000 de dolari a împins sentimentul într-o zonă de frică extremă”, a adăugat ea.

  • BREAKING OMV Petrom propune dividende totale de 0,0578 lei pe acţiune pentru 2026, cu un randament de aproape 5,8% la un preţ de 1 leu. Dividendul special scade cu 44%, iar distribuţia ajunge la 40% din cash-flow

    OMV Petrom (SNP), cea mai mare companie listată la Bursa de Valori Bucureşti după capitalizare, propune acţionarilor un dividend total brut de 0,0578 lei pe acţiune pentru exerciţiul financiar 2025 şi plătite în 2026, în scădere cu 10,2% faţă de anul anterior, potrivit unui raport curent transmis pieţei.

    La un preţ de 1 leu pe acţiune, randamentul dividendului ajunge la aproximativ 5,78%. 

    Suma totală propusă este împărţită între un dividend de bază de 0,0466 lei pe acţiune şi un dividend special de 0,0112 lei. Componenta de bază creşte cu 5% faţă de anul trecut, însă dividendul special scade cu 44%, ceea ce trage în jos distribuţia totală.

    Compania arată că propunerea respectă politica actuală de remunerare a acţionarilor şi strategia de a majora gradual dividendul de bază. „OMV Petrom S.A. se angajează să asigure acţionarilor o rentabilitate competitivă pe perioada ciclului de afaceri, inclusiv plata unui dividend de bază crescător, în concordanţă cu performanţa financiară şi necesarul de investiţii”, se menţionează în document.

    Pe baza rezultatelor preliminare pentru 2025, distribuţia totală echivalează cu o rată de plată de 40% din fluxul de numerar din activitatea de exploatare, folosind datele preliminare ale grupului. Intervalul ţintă asumat de companie pentru perioada până în 2030 este mai larg, de 40–70% din cash-flow-ul operaţional anual.

    OMV Petrom îşi menţine obiectivul de a majora dividendul de bază cu 5–10% pe an până în 2030 şi estimează că dividendele totale vor reprezenta, în medie, circa 50% din fluxurile de numerar din exploatare în perioada 2022–2030.

    „Propunerea pentru dividendul total pe acţiune de 0,0578 lei se transpune într-o scădere de 10,2% comparativ cu anul precedent şi într-o rată de distribuire de 40% din fluxul de numerar din activitatea de exploatare (…) şi un randament al dividendului de 5,8%”, precizează compania.
    Decizia finală privind distribuirea dividendelor va fi luată în Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor programată pentru aprilie 2026, după aprobarea Consiliului de Supraveghere şi revizuirea de către Comitetul de Audit.

     

  • Elon Musk îl atacă pe premierul spaniol pentru limitarea accesului la reţelele sociale

    Guvernul spaniol pregăteşte o serie de măsuri, inclusiv o interdicţie a accesului la reţelele de socializare pentru persoanele sub 16 ani, a declarat prim-ministrul Pedro Sanchez, promiţând să protejeze copiii de „vestul sălbatic digital” şi să tragă la răspundere companiile de tehnologie pentru conţinutul instigator la ură şi dăunător, potrivit The Guardian.

    Sanchez a declarat marţi că sunt necesare acţiuni urgente, deoarece reţelele de socializare reprezintă un „stat eşuat în care legile sunt ignorate, iar infracţiunile sunt tolerate”.

    Musk a scris pe X ca răspuns: „Dirty Sanchez este un tiran şi un trădător al poporului Spaniei”. Aproximativ o oră şi jumătate mai târziu, şi-a intensificat criticile, postând pe X: „Sanchez este adevăratul totalitar fascist”.

    Guvernele şi autorităţile de reglementare din întreaga lume analizează impactul timpului petrecut de copii în faţa ecranelor asupra dezvoltării şi bunăstării lor mintale.

    „Copiii noştri sunt expuşi unui spaţiu în care nu au fost niciodată meniţi să navigheze singuri… Nu vom mai accepta asta”, a declarat Sanchez la Summitul Guvernelor Mondiale din Dubai. „Îi vom proteja de Vestul Sălbatic digital.”

    Spania se alătură altor cinci ţări europene pe care le-a numit „coaliţia celor dispuşi să fie digitali” pentru a coordona şi a aplica reglementările transfrontaliere, a declarat Sanchez, fără a numi ţările, care urmează să aibă prima lor întâlnire în următoarele zile.

  • WSJ: Un anunţ al Anthropic, dezvoltatorul Claude, a provocat un măcel pe bursă. Acţiunile companiilor de software au pierdut circa 300 de miliarde de dolari într-o singură zi, pe fondul temerilor că noile instrumente AI le vor eroda businessul

    Temerile investitorilor că noile instrumente de inteligenţă artificială vor înlocui o parte din produsele software existente au provocat marţi una dintre cele mai ample vânzări din sector, cu pierderi combinate de circa 300 de miliarde de dolari pe doi indici S&P care urmăresc acţiunile companiilor de software, date financiare şi burse, potrivit Wall Street Journal.

    Declinul a pornit dimineaţă, după ce Anthropic – compania care dezvoltă modelul AI Claude – a anunţat adăugarea de instrumente juridice în asistentul său Cowork, destinate automatizării unor sarcini de redactare şi cercetare juridică. Acţiunile Thomson Reuters au scăzut cu aproape 16%, Legalzoom.com cu circa 20%, iar London Stock Exchange Group cu aproape 13%.

    Până la prânz, vânzările s-au extins în tot sectorul software. PayPal a pierdut peste 20%, Expedia circa 15%, iar EPAM Systems, Equifax şi Intuit au scăzut toate cu peste 10%.

    „Dacă lucrurile avansează atât de rapid cum auzim de la OpenAI şi Anthropic, va fi o problemă. Investitorii încep să vizeze orice companie care ar putea fi perturbată, adică toate tipurile de aplicaţii software”, a declarat Art Hogan, strategul-şef de piaţă al B. Riley Wealth Management, pentru WSJ.

    Vânzările au lovit şi fondurile de investiţii private care au acumulat expunere pe software în ultimii ani. Acţiunile Ares Management şi Blue Owl Capital au scăzut cu peste 9%, KKR cu aproape 10%, iar Apollo şi Blackstone cu peste 4,5%. Software-ul reprezintă acum circa 20% din investiţiile fondurilor de tip BDC (business development companies), faţă de aproximativ 10% în 2016, conform datelor Barclays.

    „Nu este o problemă de credit privat sau de lichiditate. Este schimbarea care se întâmplă în economie. Poţi fi o companie software dominantă care este sistemul de referinţă şi poate te confrunţi cu riscul perturbării din partea AI”, a declarat Jon Gray, preşedintele Blackstone, la evenimentul WSJ Invest Live.

    Indicele Nasdaq Composite a scăzut cu 1,4%, S&P 500 cu 0,8%, iar Dow Jones cu 0,3%. Vânzarea nu a fost generalizată – cinci din cele 11 sectoare ale S&P 500 au închis pe plus.
     

  • Noile cărţi de identitate electronice dau bătăi de cap STB: călătorii fără bilet scapă de amenzi

    În momentul în care un pasager fără titlu de călătorie refuză suprataxa şi solicită întocmirea procesului-verbal, controlorii se lovesc de o limitare tehnică: noile buletine nu au trecută adresa de domiciliu, informaţie necesară pentru completarea amenzii. Fără acces la datele din cip, sancţiunea nu poate fi aplicată, notează Digi24.

    Potrivit datelor de la Evidenţa Populaţiei, peste 125.000 de bucureşteni deţin deja cărţi de identitate electronice. În lipsa infrastructurii necesare, aceştia nu pot fi amendaţi dacă sunt prinşi circulând fără bilet sau abonament.

    Reprezentanţii STB recunosc dificultăţile şi susţin că situaţia este temporară.

    Compania anunţă, potrivit sursei citate, că, în perioada următoare, controlorii vor fi dotaţi cu echipamente care să permită citirea noilor documente de identitate, astfel încât procedurile de sancţionare să poată fi reluate în mod normal.

  • Donald Trump a semnat legea de finanţare care redeschide guvernul federal

    „Sunt încântat să semnez Legea privind alocările bugetare consolidate, pentru a redeschide imediat guvernul federal şi a finanţa marea majoritate a operaţiunilor pentru restul anului fiscal”, a declarat Trump în Biroul Oval.

    Prin semnătura preşedintelui, blocajul guvernamental parţial, care a durat trei zile, a fost oficial încheiat, fiind asigurată funcţionarea unor departamente-cheie ale administraţiei federale.

    Legea a fost aprobată cu 217 voturi pentru şi 214 împotrivă, la capătul unor negocieri tensionate, la insistenţele preşedintelui Trump.

    Măsura asigură finanţarea majorităţii instituţiilor federale până la 30 septembrie, sfârşitul actualului an fiscal, în timp ce Departamentul pentru Securitate Internă (DHS) primeşte fonduri doar pentru încă două săptămâni.

    Tump a catalogat adoptarea legii drept „o mare victorie pentru poporul american”.

    Preşedintele a semnat rapid actul normativ, evaluat la aproximativ 1.200 de miliarde de dolari, imediat după votul final din Camera Reprezentanţilor, punând astfel capăt blocajului parţial început în weekend şi care a durat trei zile.

    Următoarea confruntare politică majoră este aşteptată în Congres peste două săptămâni, când vor începe negocierile privind finanţarea pe termen lung a Departamentului pentru Securitate Internă.

    Democraţii cer impunerea unor restricţii suplimentare asupra activităţii Serviciului pentru imigraţie – ICE.

  • Av. Poporului, despre motivele pentru care a sesizat CCR cu privire la concediul medical neplătit

    Renate Weber a spus că sunt şase motive de neconstituţionalitate pe care le-a invocat la CCR.

    „În primul rând e vorba de dreptul de asigurări sociale de sănătate, pentru că există decizii ale Curţii Constituţionale care spun foarte clar că din momentul în care noi plătim asigurările de sănătate prin lege, lucrul acesta aduce la drepturi şi obligaţii reciproce şi din partea asiguratului, dar şi din partea statului. Iar din partea statului, sigur că da, esenţială este exact această chestiune a asigurării riscului în situaţia în care intervine o boală şi statul trebuie să plătească acea sumă de bani pe care tu, ca asigurat, ai dat-o pentru că tu ţi-ai achitat obligaţia ta de asigurat de a contribui la fondul acela naţional unic de sănătate. Or, în situaţia în care această primă zi de concediu medical nu se mai plăteşte, practic, însăşi esenţa dreptului este atinsă”, explică Avocatul Poporului.

    Pe de altă parte, spune Renate Weber, există în Constituţie un drept pe care îl au persoanele la ocrotirea sănătăţii.

    „Or, asta înseamnă o obligaţie pozitivă din partea statului de a întreprinde toate măsurile pentru ca acest drept al nostru care este garantat să devină efectiv în practică. Din nou, neplătind această primă zi, statul practic eşuează, nu-şi mai îndeplineşte această obligaţie pe care o are prin Constituţie”, mai spune Weber.

    De asemenea, Renate Weber aminteşte că sunt decizii ale Curţii Europene a Drepturilor Omului care ar fi încălcate.

    „Există decizii ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, decizii care statuează clar că, de fapt, această indemnizaţie pe care o primeşti în situaţia în care eşti într-o incapacitate de muncă face parte din drepturile patrimoniale pe care le are persoana. Deci şi dreptul de proprietate al persoanei este afectat. Şi nu în ultimul rând, aş vrea să mă refer la ceva ce eu credeam că nu se va mai întâmpla în România, la faptul că s-a făcut această reglementare din nou prin ordonanţă de urgenţă. Şi avem, dacă vă aduceţi aminte, din perioada pandemiei când noi, instituţional, am atacat mai multe acte normative la Curtea Constituţională, avem numeroase decizii ale CCR care au spus foarte clar, că nu pot fi afectate drepturi şi libertăţi, nu poate fi restrâns exerciţiul drepturilor şi libertăţilor prin ordonanţă de urgenţă. Numai prin lege dată de Parlament. Şi din nou văd că s-a recurs, din păcate, la elaborarea unei ordonanţe de urgenţă şi iată unde s-a ajuns”; a mai spus Avocatul Poporului.

  • Kelemen, despre cearta dintre PSD şi PNL: Dacă vrei să joci politic pe rotativă, faci în 2027

    Kelemen Hunor a fost întrebat dacă el crede că rotativa din 2027 joacă vreun rol în mişcările politice ale partenerilor săi din coaliţie, respectiv PSD şi PNL.

    „Nu cred. Ar fi prea devreme şi ar fi prea lipsită de logică. Dacă vrei să joci politic pe rotativă – cu care eu nu am fost de acord de la bun început – asta ar trebui să faci cel mai repede la bugetul anului 2027, nu acum. Acum, dacă cineva încearcă şi gândeşte raţional în această lume devenită iraţională, PSD-ul ar avea interesul să îl împingă pe Ilie Bolojan să facă cât mai mult din ce e de făcut. Nu ca să frâneze. De aceea, eu nu cred în această logică. Pur şi simplu nu se susţine. Eu înţeleg simpatiile, antipatiile, înţeleg multe chestiuni, dar logic, raţional gândind, PSD-ul ar trebui să fie cel care spune „Hai, Ilie, fă, fă, du-te”, a spus Kelemen la Digi 24.

    Kelemen Hunor a afirmat că nu are niciun dubiu că rotativa va avea loc şi reaminteşte că şi în 2023 s-a făcut.

    „Deci ei au vrut aşa, aşa s-a stabilit, au semnat. Eu am avut o altă părere, dar cum nu sunt eu (…) interesat de această rotativă, dacă ei aşa au vrut, acum nouă luni de zile când s-a negociat coaliţia, am spus, bun, dacă aşa vreţi, aşa faceţi. Ei şi-au asumat, noi am spus că e ok, se va face”, a mai spus liderul UDMR.

  • Cine este femeia care conduce cel mai mare lanţ de farmacii din România. Sub conducerea sa, compania a crescut de la 30 la peste 800 de farmacii la nivel naţional

    100 cei mai admiraţi CEO din România: 36. Alina Marinescu, Director General, Catena

    Absolventă a Facultăţii de Farmacie (UMF „Carol Davila” Bucureşti), Alina Marinescu conduce reţeaua Catena din 2009. Şi-a început cariera în 1996 la Farmaceutica Argeşfarm, unde a intrat ca farmacist-şef laborator galenic & aprovizionare, apoi a avansat în poziţii comerciale şi executive, experienţă care a pregătit tranziţia către rolul actual.

    Sub conducerea sa, reţeaua Catena a crescut de la 30 la peste 800 de farmacii la nivel naţional, iar numărul angajaţilor a ajuns la aproximativ 6.000 de profesionişti în domeniul sănătăţii – „recrutaţi după acelaşi principiu: respect şi grijă faţă de semeni, integritate şi dorinţă de dezvoltare continuă“.

    Brandul este astăzi lider al pieţei atât ca număr de unităţi, cât şi după vânzări, iar expansiunea reţelei a condus la o majorare de peste şapte ori a cifrei de afaceri a grupului. Grupul Fildas–Catena, fondat de antreprenoarea Anca Vlad, rămâne una dintre cele mai puternice afaceri româneşti din industria farma, cu o cifră de afaceri care a ajuns anul trecut la 8.05 miliarde de lei, potrivit datelor publice disponibile.

     

    Mă motivează rezultatele obţinute, dar mai ales mulţumirea pe care aceste rezultate o aduc celor din jurul meu. Satisfacţia şi nevoia de a evolua constant sunt cu atât mai mari cu cât beneficiile nu vizează doar propria persoană, ci mai ales oamenii şi echipa din jurul tău.

  • Povestea româncei care conduce una dintre cele mai importante bănci din ţara noastră. Ea a început să lucreze în această instituţie din anul 1995

    100 cei mai admiraţi CEO din România: 31. Mihaela Bîtu, CEO, ING Bank România

    A preluat rolul de în iulie 2019. Anterior a ocupat poziţia de head of wholesale banking şi director general adjunct. În acest rol, a condus divizia responsabilă cu afacerile derulate de ING cu clienţii corporativi mari şi instituţiile financiare, incluzând gestionarea portofoliului de produse şi deservirea clienţilor. Mihaela este vicepreşedinte al Consiliului Patronatelor Bancare din România şi membru în Consiliul Director al Foreign Investors Council.

    S-a alăturat băncii ING în 1995 ca management trainee, la scurt timp după ce grupul ING şi-a început activitatea în România. În ultimii 30 de ani, ea şi-a dezvoltat cariera în cadrul băncii, dar parcursul său profesional include şi două mandate internaţionale, cel mai recent în perioada 2008-2010, în calitate de head of general lending products pentru Europa Centrală şi de Est, în cadrul ING Olanda. Anterior, între 1999-2000, a îndeplinit un stagiu internaţional ca membru al echipei Corporate Finance Central & Eastern Europe din cadrul ING Marea Britanie.

     

    Cu ajutorul AI, putem ajunge la un grad de personalizare extrem de mare. Suntem doar la începutul acestui proces şi de-abia zgâriem suprafaţa. Nu putem să ne imaginăm ce va urma, dar este clar că nimeni nu poate ignora aceste schimbări. Suntem deja foarte angajaţi în acest proces şi vom continua să explorăm noile posibilităţi.