BusinessMagazin

Blog

  • Ochiul britanic al soacrei

    Bulgaria va fi atent monitorizata cu privire la administrarea fondurilor UE, a spus Jeremy Hills, ambasadorul Marii Britanii in aceasta tara, in cadrul unui dineu oficial gazduit de Camera Americana de Comert.

    Procesul de largire a UE a fost unul dintre cele mai mari succese ale uniunii datorita aportului de stabilitate. Hills a respins ideea conform careia vechii membri ai UE au pierdut de pe urma procesului de extindere.

    Urmatoarele luni vor fi de o importanta cruciala pentru procesul de aderare a Bulgariei si Romaniei in structurile UE, tinand cont de raportul nesatisfacator intocmit de Comisia Europeana in octombrie. In plus, in toamna se da startul deschiderii procesului de ratificare a tratatului de aderare. Bulgaria va trebui sa continue reformele incepute, mai ales cea din justitie, lucru cerut cu insistenta si Romaniei.

  • Fondurile mutuale ataca pe noi fronturi

    Administratorii fondurilor mutuale se pregatesc sa intre in concurenta directa cu produsele de economisire oferite de companiile de asigurari. Investitorii s-au dovedit in ultimii ani mai sensibili la ofertele de asigurari de viata cu o componenta de economisire, care promit un venit stabil la varsta pensionarii, in detrimentul fondurilor mutuale clasice.

    Certinvest se pregateste sa lanseze un fond mutual destinat economisirii, care urmeaza sa aiba atasat si o un produs de asigurare, in timp ce BCR Asset Management urmeaza sa adauge in prospectele fondurilor pe care le administreaza deja bonusuri pentru clientii care investesc regulat. Contractele de asigurare cu o componenta de economisire incheiate de companiile de asigurari prevad pentru asigurat obligativitatea unor plati regulate pentru cumpararea de unitati unit-linked, ceea ce poate fi un avantaj pentru cei carora le este greu sa economiseasca luna de luna.

    Administratorii de fonduri afirma ca au ca principal avantaj fata de produsele de economisire oferite de companiile de asigurari costurile mai mici, in special cele de vanzare, ceea ce permite sa ofere randamente mai mari decat produsele de economisire ale companiilor de asigurari. Economiile populatiei in sistemele de economisire ale companiilor de asigurari au totalizat la finalul anului aproximativ 60 de milioane de euro, fata de cele 53 de milioane de euro plasate in fondurile mutuale la acea data.

  • Cine invarte banii imaginii Petrom?

    Marile companii de consultanta, printre care si McKinsey sau Interbrand, spun ca circa 80% din valoarea unei companii este data de activele sale intangibile – in special de brand. Aplicand aceasta teorie la achizitia Petrom de catre OMV, ar rezulta ca austriecii au cumparat, anul trecut, un brand care valoreaza circa 1,2 miliarde de euro. Ce fac cu el?

    La fel cum fondurile de investitii stau cu ochii pe oportunitatile de afaceri sau brokerii pe fluctuatiile bursei, asa stau si agentiile de publicitate cu ochii tinta pe miscarile de amploare din mediul de afaceri. De ce? Pentru ca marile „deal“-uri – achizitii, fuziuni, diverse tranzactii – varsa, de regula, bani si in conturile agentiilor, de vreme ce majoritatea tranzactiilor se traduc si prin consecinte la nivel de brand, nu numai de finante si active. Deci, se traduc prin bugete de publicitate atrase.

    Un exemplu edificator in industrie a ramas rebranding-ul Mobil Rom – in Orange – in anul 2002. Rebranding-ul a avut loc in urma preluarii diviziei de telefonie mobila a France Telecom, actionarul majoritar al Mobil Rom, de catre Orange. Un proiect pentru care – se vehicula in industrie la acea vreme – Tempo Advertising (agentie autohtona) si-ar fi ingrosat conturile cu cateva zeci de milioane de euro. Un „tremur“ similar pare sa se fi produs in industria de publicitate si anul trecut. De data aceasta, in jurul unuia dintre cele mai valoroase (la propriu) branduri romanesti: Petrom. Este vorba despre momentul achizitiei Petrom – cea mai mare companie petroliera din Romania – de catre austriecii de la OMV, pentru suma de 1,5 miliarde de euro. Iar atunci cand opinia publica, presa si mediul de afaceri isi indreptau atentia catre tranzactia in sine si catre consecintele acesteia in mediul economic si politic romanesc, agentiile priveau inspre cu totul altceva: potentialul contului.

    Va ramane brandul Petrom de sine statator? Va fi comunicat in asociere cu OMV? Sau va fi asimilat de compania mama? Indiferent de ipotezele vehiculate la acea vreme, agentiile intuiau un lucru: austriecii au venit aici sa faca business. Iar pentru acest lucru, au nevoie sa-si mentina brandul puternic. Cu ce agentie?
    Un istoric al comunicarii brandului Petrom in ultimul an arata ca un meci de ping-pong, in care marca a fost „plimbata“ prin diverse agentii din trei tari: Austria, Romania si Bulgaria. Traseul este urmatorul: inainte de momentul tranzactiei de anul trecut, contul Petrom era gestionat de agentia Publicis Romania (pe atunci Focus/Publicis). De notat ca agentia detine in prezent contul OMV, in urma unui pitch castigat anul trecut de reteaua Publicis pentru regiunea Romania, Bulgaria si Serbia.

    Ce s-a intamplat dupa ce Petrom a fost cumparata de OMV? Marca Petrom a trecut de la Publicis in portofoliul agentiei „de casa“ a grupului OMV – Demmer, Merlicek & Bergmann din Austria (D, M&B). Numai ca, in primavara acestui an, Petrom a organizat un pitch local, pentru a-si desemna agentia care sa se ocupe de imaginea produselor sale (deci nu de imaginea corporativa, spun surse apropiate pitch-ului). Licitatia a fost castigata de TBWA Worldwide Romania – in prezent, TBWA/Merlin – agentie care se ocupase anterior de contul OMV in Romania. Surse apropiate licitatiei spun ca la pitch ar mai fi participat si McCann Erickson, Tempo Advertising si Publicis Romania (printre altele). De ce a ales Petrom TBWA? O ipoteza vehiculata in culisele pitch-ului spune ca OMV – proprietarul brandului – colaboreaza la nivel international cu reteaua TBWA, vrand astfel sa localizeze si aici acest parteneriat.

    Dar de la momentul licitatiei din primavara si pana in prezent au trecut luni bune in care imaginea produselor Petrom nu a stat pe loc. Dimpotriva, campania „Zboara, zboara“ (cea ilustrata animat, la benzina 99 plus) a rulat intens in toate media, iar panourile publicitare inca impanzesc orasele si drumurile nationale. Se naste o intrebare: daca la momentul startului campaniei „Zboara, zboara“, agentia austriaca D, M&B nu se ocupa de imaginea produselor Petrom, TBWA inca nu semnase contractul cu Petrom (se pare ca acest lucru s-ar fi intamplat abia la sfarsitul lui iulie), iar Publicis nu are nici o tangenta cu imaginea Petrom (gestionand numai contul OMV in Romania) – atunci cine a realizat campania „Zboara, zboara“? O agentie din Bulgaria – DeConi – care gestioneaza contul de BTL al OMV in Bulgaria, Serbia si Romania.

    Si, tot de la momentul licitatiei din primavara pana in prezent, au trecut luni bune in care nici imaginea corporativa Petrom nu a stagnat. Dimpotriva. Campania cu lupul care traverseaza Romania, din munti pana la mare, aducand „forta“ in intreaga tara a inceput sa ruleze in aceasta vara. Si, din nou, revine intrebarea: daca D, M&B se ocupa doar de imaginea OMV, TBWA/Merlin – de promovarea produselor Petrom iar DeConi din Bulgaria a semnat doar campania „Zboara, zboara“, atunci cine a dat viata lupului Petrom, campania de imagine corporativa?

    Dintr-un comunicat de presa din aprilie al agentiei austriece reiese ca ideea si conceptul campaniei apartin D, M&B, realizarea acesteia (deci implementarea), facandu-se impreuna cu TBWA. Spotul cu lupul face parte dintr-o campanie mai ampla de publicitate a D, M&B, al carei obiectiv era sa comunice cresterea pozitiei OMV in Europa Centrala si de Est in urma achizitiei Petrom. „OMV a reusit astfel sa-si atinga obiectivul de a-si dubla cota de piata in regiune pana in 2008, inca din 2005“, spune agentia in comunicatul respectiv. In print, aceasta comunicare in tandem OMV-Petrom, dar si sloganul campaniei („We revolve in order to get more movement“) erau ilustrate printr-o serie de povesti de succes: o statie de benzina nou-nouta, o sonda de petrol care foreaza si noul sediu al Petrom din Bucuresti. Machetele le infatiseaza pe toate acestea ca si cand ar fi fost aduse recent la locul destinatiei, fiind inca impachetate in celofan transparent. „Astfel, ele deveneau o alegorie a investitiei, al reinnoirii si dinamicii companiei“, explica agentia din Austria conceptul printurilor respective.

    Dar, ce se va intampla de acum cu imaginea de corporatie a Petrom? Care este strategia de branding a celei mai mari companii petroliere din Romania? Ce agentie se ocupa de contul corporativ? Petrom a refuzat sa raspunda intrebarilor BUSINESS Magazin. Iar TBWA/Merlin, responsabila pentru contul de produs, nu a dorit sa furnizeze nici o informatie in acest sens pana in momentul in care va anunta oficial parteneriatul cu Petrom (estimat sa se intample in aceasta perioada). O ipoteza ar fi aceea ca tot TBWA/ Merlin va gestiona si contul de corporatie, din doua motive. Unu: agentia a facut deja acest lucru (implementand conceptul campaniei corporatiste cu lupul, apartinand D, M&B). Si doi: agentia a semnat contractul cu Petrom abia in vara, la cateva luni dupa castigarea licitatiei pentru contul de produs (ceea ce poate inseamna ca negocierile indelungate dintre Petrom si TBWA/Merlin sa fi adus in discutie si luarea contului corporatist in gestiunea agentiei – dar aceasta este doar o ipoteza care ar fi fost clarificata daca Petrom ar fi comentat pentru acest articol).

    Recapituland: harta advertisingului Petrom pare complicata si greu de inteles. Pe de o parte, OMV – in calitate de proprietar al Petrom – se comporta ca un „stapan“ de marca si actioneaza in consecinta. De pilda, a lucrat cu propria agentie pentru intarirea imaginii marcii Petrom (D, M&B din Austria) sau cu agentia care se ocupa de contul BTL al OMV in tarile din regiune, pentru campania „Zboara, zboara“ (DeConi din Bulgaria). Dar, pe de alta parte, ii da fraie libere managementului Petrom in strategia marcii: „Compania Petrom este responsabila de brandul Petrom“, au spus reprezentantii OMV, pentru BUSINESS Magazin.

    Harta se complica si mai tare cu cat deciziile de strategie a marcii Petrom par sa se alinieze tot mai mult la deciziile de parteneriat pe care OMV le ia la nivel international (cum ar fi colaborarea cu TBWA). Asta in conditiile in care OMV spune raspicat ca deciziile pentru imaginea Petrom (de corporatie sau produs) le ia Petrom. O concluzie preliminara? Nu e clar inca daca itele brandului Petrom se vor incalci si mai tare in urma achizitiei de anul trecut sau daca vor sfarsi prin a se descalci.

  • CE SPUNE OMV?

    Cine raspunde de brandul Petrom? Si care este directia lui, dupa ce a fost cumparat de OMV? In conditiile in care Petrom tace, BUSINESS Magazin a incercat sa afle detalii de la OMV. Compania austriaca a raspuns unor intrebari pe marginea acestui subiect.

    BUSINESS MAGAZIN: Care este strategia de branding a OMV pentru Romania? Detaliati, pe branduri.

    OMV: OMV are propria strategie de brand in Romania. Referitor la Petrom: compania are o noua imagine corporativa, pe care a implementat-o in cadrul companiei si in campaniile larg mediatizate.

    – Va pastra OMV brandul Petrom?

    – Am declarat inca de la inceput ca brandul Petrom este unul foarte bun, bine ancorat pe piata din Romania si asa il vom mentine.

    – Cine ia deciziile referitoare la brandul Petrom: echipa OMV sau echipa Petrom?

    – Compania Petrom este responsabila de brandul Petrom.

    – Ce s-a intamplat cu celelalte branduri din alte tari, pe care OMV le-a achizitionat la nivel local?

    – Mare parte din dezvoltarea OMV a fost de natura generica si astfel statiile de distributie au fost brand-uite cu OMV. In orice caz, in Slovenia, Croatia si Bosnia-Hertegovina, OMV a stabilit un parteneriat cu compania Istrabenz. Asa ca, pana de curand, brandul a fost OMV-Istrabenz.

  • MILIOANELE PETROM

    Intr-un an si jumatate, promovarea brandului Petrom a implicat un buget de publicitate de circa 14,5 milioane de euro (rate-card) in publicitate. De notat ca bugetul brandului Petrom Service a fost cu aproape 3 milioane de euro mai consistent decat bugetul pentru promovarea brandului-locomotiva (Petrom).

    Advertiser Insertii EUR
    PETROM 8.579  5.728.721,50
    PETROM SERVICE   8.044 8.778.347,20*
    Total 16.623 14.507.069

    Investitiile Petrom si Petrom Service pe 2004 si sem. I 2005, pe toate canalele.

    Sursa: Alfa Cont; PRECIZARE: PETROM SI PETROM SERVICE SUNT ENTITATI JURIDICE SEPARATE; *DIN ACEASTA SUMA, 98,33% A FOST INVESTITA IN PUBLICITATE LA REALITATEA TV IAR RESTUL PANA LA 99,47% LA TELEGRAFUL DE PRAHOVA (AMBELE CONTROLATE DE FEDERATIA SINDICATELOR LIBERE SI INDEPENDENTE PETROM).

  • TREI PENTRU UN BRAND

    Ce au in comun Austria, Romania si Bulgaria? Dunarea si contul Petrom. Numai de un an incoace, marca Petrom a fost plimbata de cateva ori intre diverse agentii din cele trei tari. Care sunt acestea?

    • DEMNER, MERLICEK & BERGMANN, AUSTRIA

    ANGAJATI: 101
    CLIENTI: 53
    UNDE: In 8 tari europene, in afara de Austria (printre care si Romania – contul Agrana)
    INCASARI (billings): 195 milioane euro
    PROIECT PENTRU PETROM: Crearea conceptului de campanie avand lupul ca element-simbol. Demararea unei campanii de promovare a tandemului de imagine OMV-Petrom, in urma achizitiei de anul trecut.
    CONTURI: OMV Corporate, OMV Germania, OMV/Petrom, Wiener Staedtische etc.

    • TBWA/MERLIN, ROMANIA

    ANGAJATI: 33
    CLIENTI: 16
    UNDE: In Romania
    INCASARI (billings):  N/A*
    PROIECT PENTRU PETROM: Agentia a lucrat cu D, M&B la implementarea recentei campanii de imagine a Petrom.
    CONTURI: Henkel Detergents, Schwarzkopf & Henkel Cosmetics, Beiersdorf, JTI, Absolut Vodka, Masterfoods, Tchibo, adidas, Cristalex, Agrana, QAB, Petrom Romania.

    • DECONI, BULGARIA

    ANGAJATI: N/A
    CLIENTI: N/A
    UNDE: Bulgaria, Romania, Serbia
    VENITURI: N/A**
    CONTURI: Petrom, OMV, Prisun (Prigat), Schweppes, Bulgarian-American Credit Bank etc.

    *BILANTUL AGENTIEI DEPUS LA MINISTERUL DE FINANTE PENTRU 2003 ARATa Ca TBWA A AVUT VENITURI DE 115.339.395 MII LEI VECHI (ECHIVALENTUL A 3.071.212 EURO, CALCULAT LA CURSUL MEDIU AL EURO COMUNICAT DE BNR PENTRU 2003); **DECONI SPUNE DOAR Ca ATRAGE 2% DIN TOTALUL PIETEI DE PUBLICITATE DIN BULGARIA, FaRa A OFERI INSa VREO CIFRa SI FaRa A PRECIZA DACa PROCENTUL RESPECTIV SE REFERa LA VOLUMUL BRUT SAU NET AL PIETEI DE PUBLICITATE BULGARE; SURSA DATELOR: AGENTIILE

  • AICI SAU LA PACHET?

    Conceptele de cafenea „to go“ (pentru acasa/la birou) au inceput sa convinga clientii si in Romania. Dar o adevarata piata a acestor cafenele va exista abia din 2006, chiar 2007.

    STARBUCKS: Cel mai mare lant de cafenele din lume va deschide primul punct in Bucuresti, in a doua parte a anului 2006, potrivit unor surse.

    COFFEE HEAVEN: Lantul britanic va fi adus in Romania de reteaua Snack Attack, primul coffee shop urmand a se deschide tot in 2006.

    MCCAFE: Conceptul de McCafe este creat de lantul de fast food McDonalds; McCafe va intra anul acesta si in Romania.

    COFFEE RIGHT: Prezent in cafenelele Gregory’s, Coffeeright este cel mai raspandit brand „to go“ in Romania, avand noua unitati in Bucuresti.

  • DE-A LUNGUL ISTORIEI

    • Chiriile Bucurestiului

    In functie de zona si oras, chiria variaza intre 10 si 100 euro/mp lunar (plus comisionul pentru agentia imobiliara, care inseamna in general o chirie lunara si o cautiune de doua-trei chirii). In Bucuresti, exista spatii cu chiria stabila si spatii cu pretul in continua crestere.

    CHIRII STABILIZATE: In Bucuresti Mall si Plaza Romania, Anchor Group cere intre 80 si 120 euro/mp lunar, in functie de vizibilitate si de marimea spatiului. In Carrefour si Cora, chiria este variaza intre 35 si 55 euro/mp lunar.

    CHIRII IN CRESTERE: Pe Calea Victoriei, chiria variaza intre 50 si 80 euro/mp pe luna, pe Magheru, Balcescu si Bratianu, intre 60 si 120 euro/mp, iar in Dorobanti (zona preferata pentru cafenele) este intre 35 si 70 euro/mp.

    CHIRII MAI MICI: Pe Calea Mosilor, in Stefan cel Mare, Mihail Kogalniceanu si Titulescu, chiriile sunt de 25-50 euro/mp; in zona Iuliu Maniu si Pantelimon, acestea scad pana la 10-25 euro/mp.
    SURSA: COLLIERS INTERNATIONAL

    • CINE MAI VINE, CINE SE MAI EXTINDE

    Un lant de cafenele decide sa se extinda de obicei pentru ca a avut succes. Iar majoritatea brandurilor de cafenele intrate in Romania au planuri de extindere.

    CITYCAFE: Lantul de restaurante City Grill va deschide in acest an doua cafenele, care vor servi brandul CremCaffé. City Grill este un lant de restaurante condus de unul din fostii patroni ai lantului de restaurante „La mama“, Dragos Petrescu.

    GLORIA JEAN’S: Lantul american va mai deschide inca doua cafenele in 2006. Cafenelele Gloria sunt aduse in Romania de Gourmet Products Services, firma care detine master-franciza pentru Romania, Ungaria si Bulgaria.

    VIA CAFE: Lantul romanesc se pregateste pentru deschiderea celei de-a doua unitati (francizata), dupa prima deschisa deja in Piata Unirii din Bucuresti.

    NESCAFE: Lantul de cafenele, cunoscut mai ales pentru specialitatea frappe, va mai deschide in 2006 inca trei cafenele in Bucuresti.

    • SE SCHIMBA GUSTURILE

    Cafeaua traditionala – la filtru, la ibric si la nisip – incepe sa iasa incet, dar sigur, din obiceiurile de consum ale romanilor, spun specialistii. „Asta inseamna dezvoltarea culturii cafelei si indreptarea catre o piata pe care poti vinde cu succes produse de clasa superioara, rafinate si diferentiate pentru diverse tipuri de consumatori (doamne, tineri, persoane in varsta etc)“, spune Christian Macedonschi, chief executive officer Trus HoReCa Services.

    IN TOP: Preferintele se indreapta catre specialitatile de cafea pe baza de espresso, cum ar fi espresso con panna (espresso cu un varf de spuma de lapte), latte machiatto (espresso cu lapte si spuma de lapte), triestino (espresso dublu cu spuma de lapte), cafe con panna (espresso lung cu frisca), dar si affogato cafe (espresso cu inghetata), ciocolata italiana sau trieste moca (ciocolata, espresso, lapte si frisca).

    AROME NOI: Un alt semn al rafinarii consumului este cererea pe piata pentru cafelele aromate, care au facut ca din aceasta luna sa intre pe piata siropurile frantuzesti (numite si „flavour“-uri – arome, n.r.) pentru cafele Monilo, aduse de Trus HoReCa Services. „Aceste siropuri sunt produse in Franta cu distributie exclusiva pe Germania. Francezii sunt specialisti pe siropuri, asa cum italienii sunt specialisti in cafea. Iar acest sirop este folosit doar pentru cafea“, spune Christian Macedonschi.

    SAPTE AROME: „Flavour“-urile sunt vandute in prezent atat cafenelelor care lucreaza cu ItalCoffee (cafea distribuita de Trus), cat si cafenelelor care nu au contract de distributie, deoarece aromele se potrivesc si cu alte branduri de cafea. In Romania exista deja sapte arome folosite in cafenele: amaretto, caramel, vanilie, hazelnut, alune prajite, macadamian nuts si irish coffee fara alcool.

    • CULTURA CAFELENEI

    In 1453, otomanii introduc cafeaua in Constantinopol, iar in 1475, in acest oras se deschide prima cafenea din lume.

    EUROPA: Cafenelele europene apar abia in secolul al XVII-lea in Italia, Regatul Marii Britanii, Franta si Germania.

    ROMANIA: Primele cafenele aparute in Bucuresti au fost cele de tip turcesc, in care se statea pe perne pe jos si se fuma ciubuc. Prima cafenea atestata documentar este cea a turcului Hanie, care functiona in anul 1667, in vremea domnitorului Radu Leon.

    INVENTAR DIN SEC. XIX: La 1872, potrivit socotelilor Dictionarului statistic al lui Dimitrie Frunzescu, in Bucuresti existau „100 de cafenele mari si mici“.

  • Banii si netul

    Cand iti faci o firma virtuala – fie ca vinzi pantofi, fie ca schimbi bani, e greu sa-ti alegi clientii. E si mai greu sa-i depistezi, avand in vedere ca acestia provin din intreaga lume si de cele mai multe ori prefera sa-si pastreze anonimatul sau, mai simplu, sa adopte o identitate falsa. Daca firma vinde bani si nu pantofi, identitatea clientilor incepe sa conteze. Este si cazul site-ului rusesc WebMoney, care ofera utilizatorilor posibilitatea de a conduce o tranzactie fara intermediere bancara. Clientii firmei rusesti schimba bani obisnuiti cu unitati WebMoney, pe care apoi le transfera rapid unui alt utilizator inregistrat in sistem, explica Business Week. Pentru ca unitatile obtinute pe WebMoney au o valoare fixa, metoda le pare atractiva clientilor din estul Europei, care se confrunta adesea cu fluctuatiile monedelor nationale. In plus, WebMoney permite utilizatorilor sa tranzactioneze sume de pana la 150 de dolari fara a-si dezvalui identitatea.

    Tocmai acesta este si motivul pentru care site-uri precum WebMoney sau e-gold au intrat in colimatorul autoritatilor din SUA, care le percep ca pe un „paradis“ al infractorilor virtuali. In 2004, oficiali ai Serviciului pentru Inspectie Postala din Statele Unite au contribuit, alaturi de autoritatile est-europene, la prinderea a doi astfel de infractori care spalau bani vanzand carduri de credit furate, cu ajutorul unor site-uri de tranzactionari virtuale, printre care si WebMoney, scrie revista.

    Andrei Trubitin, fondatorul site-ului, recunoaste ca acesta e folosit si de infractorii virtuali, insa sustine ca WebMoney nu a fost creat pentru a acoperi delictele online, adaugand ca sprijina autoritatile in depistarea infractorilor. WebMoney are peste un milion de utilizatori aflati in 37 de tari, in marea majoritate rusi si ucraineni, si are si o varianta in limba romana. Potrivit lui Trubitin, site-ul si-a dublat anual clientii din 1998.

  • DIN BOB IN BOB

    Diferentele dintre cafeaua de acasa si cea de la cafenea/restaurant – pentru ca sunt diferente importante – tin de provenienta cafelei si de tipul acesteia. Italienii sunt recunoscuti drept cei mai importanti creatori de branduri de cafea; ei o importa, o prajesc si o lanseaza pe piata. Italienii lucreaza in primul rand cu exportatorul numarul unu mondial, Brazilia, apoi cu America de Sud, Africa, iar boabele cu calitatea cea mai scazuta provin din zona asiatica, mai ales din Indonezia. La calitate, diferenta se face nu numai dupa provenienta, dar si dupa forma. Exista bobul robusta, care e rotund, mult mai ieftin si care alimenteaza consumul casnic, aceasta fiind cafeaua pe care o gasim (macinata sau boabe) in supermarketuri.

    Din piata cafelei macinate, intre 60 si 100% este cafea robusta. Bobul arabica are o forma mai degraba ovala, e de calitate superioara, are mai putina cofeina, dar si un gust mai puternic. Aceasta se livreaza in special in domeniul HoReCa (Hotels, Restaurants, Cafes), unde se bea in proportie de minim 80-85% cafea arabica. „De aici vine si diferenta de pret intre o cafea robusta si una arabica. Cateodata ajung si in retail sortimente de cafea buna (un exemplu ar fi Illy, care are in supermarketuri aceeasi cafea ca si in cafenele – n.r.), dar cei mai multi producatori de cafea au preferat sa ramana pe HoReCa“, spune Christian Macedonschi, importator al ItalCoffee. Cea mai buna varianta de acces la clientul final este amenajarea de rafturi in cafenele, pentru a se vinde cantitati mici, pana la 250 de grame, de cafea. Modalitatea a fost deja adoptata in Romania de Gloria Jean’s si de CremCaffé.