Pentru mulţi elevi din mediul rural, drumul spre facultate nu este doar o alegere, ci o adevărată provocare. Lipsa resurselor financiare, accesul limitat la informaţii despre carieră sau oportunităţi educaţionale şi distanţa faţă de marile centre universitare pot face acest drum mult mai dificil. Totuşi, în ultimii ani, tot mai multe iniţiative au apărut pentru a reduce aceste diferenţe şi pentru a oferi şanse reale tinerilor, indiferent de locul din care provin.
Companii din mediul privat, universităţi şi organizaţii non-profit dezvoltă programe prin care elevii din mediul rural pot primi burse de studiu sau burse sociale, mentorat şi acces la experienţe care îi apropie de mediul profesional.
Prin astfel de proiecte, tinerii primesc sprijin financiar, ghidare, încredere şi oportunitatea de a descoperi ce înseamnă cu adevărat o carieră în domeniul pe care îl aleg.
De exemplu, Asociaţia BookLand sprijină elevii din mediul rural cu rezultate excepţionale la învăţătură prin programul Bursele BookLand, aflat la cea de-a treia ediţie. Aceşti elevi pot primi sprijin financiar în valoare de 35.000 de euro fiecare, pentru a-şi continua studiile la liceu şi facultate.
„Bursa acoperă, timp de 7 ani, cheltuieli esenţiale precum transport, cazare, masă, rechizite şi alte costuri necesare pentru ca elevii să poată învăţa fără grija zilei de mâine, concentrându-se pe performanţă. În prezent, programul numără 7 bursieri care au început anul şcolar 2025–2026”, transmit reprezentanţii BookLand într-un comunicat de presă.
Înscrierile ediţiei curente a Burselor BookLand sunt deschise până pe 16 aprilie 2026. Elevii pot fi propuşi de cadre didactice, iar procesul de selecţie include o evaluare a rezultatelor şcolare – medii anuale, performanţa la diferite materii, participarea la concursuri sau olimpiade – şi un interviu, în cadrul căruia candidaţii îşi prezintă planurile de viitor şi opţiunile pentru continuarea studiilor la liceu şi facultate.
Un alt exemplu este compania Electroalfa, un jucător important în domeniul echipamentelor electrice, care sprijină elevii de la liceele tehnologice din Botoşani şi studenţii de la Universitatea din Suceava.
Electroalfa a alocat fonduri în valoare de peste 100.000 de euro pentru programe de învăţământ dual, derulate în parteneriat cu licee tehnologice şi universităţi din regiune, precum şi pentru programele de practică desfăşurate în fabrici. Până acum, câteva sute de elevi şi studenţi au beneficiat de sprijin în cadrul acestor programe, fie prin stagii de practică, burse sau instruire aplicată.
„Formarea tehnică nu înseamnă doar calificare, ci înseamnă încredere, stabilitate şi şansa reală de a construi o carieră. Prin parteneriate educaţionale şi programe interne, ne dorim să fim un sprijin pentru cei care vor să crească, să se adapteze şi să contribuie la o industrie mai puternică şi mai competitivă”, declara Ştefan Petrea, CEO Electroalfa International, într-un comunicat de presă transmis în toamna anului trecut, când a fost anunţat programul.
Elevii din medii vulnerabile sunt susţinuţi şi de organizaţii non-profit, care reuşesc să îi aducă mai aproape de mediul profesional şi să îi implice în activităţi care să îi facă să rămână cât mai mult în şcoală.
Fundaţia Dacia pentru România alocă 1 milion de euro pentru susţinerea a 35 de organizaţii non-guvernamentale din întreaga ţară, prin programul de granturi „Mobilitatea contează”, un demers cu impact estimat pentru peste 13.500 de elevi. Iniţiativa vizează reducerea barierelor de acces la educaţie, piaţa muncii şi cultură.
Unul dintre proiectele susţinute prin acest program este „Tranziţii spre Viitor”, implementat de Asociaţia Innovation Education Lab în şase comunităţi vulnerabile din judeţul Braşov.
Proiectul se adresează elevilor cu vârste cuprinse între 11 şi 13 ani din localităţile Săcele, Budila, Teliu, Hălchiu, Vulcan şi Dumbrăviţa. Până în prezent, peste 350 de elevi au participat la activităţi, toţi provenind din comunităţi vulnerabile.
Pe lângă atelierele din şcoli, proiectul include ieşiri culturale şi vizite profesionale, inclusiv în unităţi de producţie şi companii, prin care elevii iau contact direct cu mediul profesional.
„În perioada următoare sunt programate vizite la companii precum Stabilus Braşov, pentru a oferi contact direct cu mediul profesional şi cu domenii precum ingineria şi inovarea tehnologică”, menţionează Tim Schill, responsabilă pe partea de comunicare şi voluntar facilitator în cadrul proiectului.
Dincolo de toate aceste programe venite dinspre asociaţii şi companii din mediul privat, universităţile vin şi ele în sprijinul studenţilor care provin din comunităţi vulnerabile şi din mediul rural, alocând diferite tipuri de burse, printre care se numără bursele sociale sau bursele de performanţă.
Astfel de iniţiative arată că accesul la educaţie poate fi susţinut prin colaborarea dintre mediul privat, universităţi şi organizaţii non-profit. Pentru mulţi dintre aceşti tineri, contactul direct cu mediul universitar sau profesional poate face diferenţa între abandonul şcolar şi continuarea studiilor.
