BusinessMagazin

Blog

  • La inceput a fost retail-ul

    Doua modele de afaceri. Intr-unul, cheia este sa vinzi produsele tale in mod direct, „sarind“ peste comercianti. Cel de-al doilea se bazeaza tocmai pe un lant extins de magazine in care poti sa vinzi propriile tale produse. Dar de ce sa nu faci ca toata lumea si sa vinzi ce produc altii?

    La mijlocul anilor ‘80, studentul american Michael Dell fonda Dell Computers Corporation cu 1.000 de dolari si doua idei clare de afaceri. Vanzarea produselor in mod direct, fara a mai apela la lanturile de retail, a fost o inovatie in lumea afacerilor. Cea de-a doua idee, de a configura calculatoarele dupa cerintele fiecarui client in parte, a echivalat cu o revolutie in lumea IT-ului. Doua idei care au facut din Dell Computers producatorul numarul unu mondial de PC-uri de azi.

    Ideile lui Dell au dat sperante si mai apoi satisfactii fiecarui producator local de PC-uri care a copiat modelul Dell. Azi, nu exista regiune mai dezvoltata pe glob care sa nu aiba unul sau mai multe branduri locale de computere. Dar se poate si invers? Adica sa ai o retea extinsa de retail si apoi, profitand de cota de piata, sa te apuci de productie. Pe un segment cu care, aparent, nu ai nici o legatura. 

    Modelul de business dezvoltat de Altex este exact opusul celui elaborat de Dell. Comparatia, pastrand proportiile, fireste, sta in picioare. Asta pentru ca in primele trei luni de cand Altex a inceput comercializarea calculatoarelor personale sub brandul propriu Davio, vanzarile acestora au atins 24.000 de unitati. 

    Ceea ce a propulsat Davio pe prima pozitie a vanzarilor de PC-uri de pe piata romaneasca, in ultimul trimestru al anului trecut, conform IDC. La fel cu televizoarele Teletech, produse de Altex in parteneriat cu turcii de la Vestel, furnizorul numarul unu european de produse si componente pentru aparatura electronica si electrocasnica.  Logica succesului e simpla. Atunci cand ai o retea de 130 de magazine Altex si Media Galaxy la nivel national, poti sa produci si ata de cusut. Prin forta imprejurarilor ajungi vanzatorul numarul unu de ata de cusut. Dar nu e un model riscant? Poti produce si vinde chiar orice, avand o retea de asemenea dimensiune in spate? Nu prea…

    Dan Ostahie, presedintele Altex, spune ca nu numai numarul de magazine conteaza pentru a promova un produs propriu. Ci si ce fel de produs e acesta, daca are sau nu legatura cu imaginea ta de marca. „In cazul televizoarelor am analizat piata si am constatat ca exista un numar mare de marci din clasa de mijloc, care aveau peste 30% din piata, dar nu mai mult de 5% fiecare“ isi motiveaza el decizia de a intra exact pe segmentul asa-numit „de clasa B“ al televizoarelor. „Ca si cum am fi avut un Parlament format din 20 de partide mici. Am intrat pentru ca sa coagulam piata si sa o crestem.“ In cazul in care ar fi ales sa se bata cu producatorii din clasa A, nume mari, sau cei din categoria entry-level, poate ca ar fi avut un oarecare succes, dar nu intr-o asemenea masura. Altex isi propune pentru acest an depasirea cotei de 10% pe segmentul vizat, la vanzarile de televizoare.

    In cazul computerelor personale, Ostahie spune ca a simtit ca piata merge catre IT&C in detrimentul vanzarilor de electrocasnice. „Computerul tinde sa devina partea centrala a locuintei. Nu am dezvoltat gama de computere catre segmentul de business sau servere, cum fac alti producatori, ci catre cel pentru acasa, prin Davio Media Center. Asta pentru ca Altex este, prin definitie, o companie care vinde produse pentru acasa.“ 

    Si Ostahie e decis sa mearga si mai departe cu productia. Dupa televizoare, DVD playere, hote de bucatarie,  computere si accesorii vor urma si altele pe aceeasi linie – produse pentru acasa. TV-uri cu ecrane cu plasma si cu cristale lichide (LCD) si ceea ce se numeste promovarea conceptului de „casa inteligenta“ sunt pasii urmatori. „Vom cauta solutii in parteneriat cu constructorii de locuinte pentru a oferi casa digitala la cheie. Cand o cumperi, mai trebuie doar sa conectezi aparatura, infrastructura de comunicatii exista deja“.

    Dar, stati putin! Pana la urma, ce cauta un vanzator de electrocasnice si electronice pe segmentul productiei? Nu e mai profitabil sa procedezi la fel ca toata lumea, sa vinzi ce fabrica altii? De ce sa investesti in productie, marketing si publicitate pentru produse proprii?

    „Pentru ca e mai profitabil“, spune Ostahie. „Cand vinzi pe spatii mari sau ai un numar mare de magazine, costurile de marketing si promovare pe un produs se reduc foarte mult“.

    Si mai exista motive. Cand deschizi magazin dupa magazin in ritm alert, poti avea probleme cu aprovizionarea. „Ne-am confruntat cu o limitare de la furnizori. Asa ca am decis sa producem noi computerele pe care le vindem“, mai spune Ostahie. In plus, cand ai inceput sa te extinzi masiv, nu mai ai cale de intoarcere. Daca pui piciorul pe frana, ai cazut. „Magazinele pe care le deschizi incep sa vanda imediat. Asa ca trebuie sa mentii ritmul, astfel incat dinamica cresterii vanzarilor sa nu fie ajunsa de cea a costurilor“, afirma Ostahie. 

    In retail exista o regula. La 500 de euro vanzari lunare pe metru patrat sau 400 de euro pentru spatiile mari, esti in graficul optim. Daca vinzi mai putin, treci pe pierderi. Daca ai mai mult, foarte bine, iti intra mai multi bani in buzunar, dar e semn ca poti sa vinzi si mai mult, sa te extinzi, pentru a atinge din nou cei 500 de euro vanzari pe metru patrat, dar la volum mai mare. 

    Odata aflat in expansiune, trebuie sa vinzi tot mai mult. Ca sa vinzi mai mult, s-ar putea sa fii nevoit sa produci. Ce sa produci? Ceea ce se cere in magazinele tale sau ce stii ca se va cere. Simplu, nu? 

    Pana la urma vei vinde cota ta de piata – ceea ce in cazul Altex a ajuns la 25% din vanzarile de electronice si electrocasnice – in cazul in care un nume mare a pus ochii pe tine. „Marile lanturi de retail vor pune ochii pe Romania cand piata va atinge un miliard de euro“, crede Ostahie. Daca reteaua de comercializare din spatele productiei nu e cel mai important lucru, cum sustine Ostahie – si cum demonstrat Michael Dell –  totusi, in ce masura conteaza ea? 

    Se poate risca o apreciere, sub rezerva relativitatii datelor furnizate de IDC. Daca in trimestrul patru al anului trecut PC-urile Davio au atins pozitia numarul unu in topul vanzarilor, „in primul trimestru al acestui an Davio s-a situat cam pe locul trei, dar datele sunt provizorii“, spune Laurentiu Popescu, analist de piata la IDC. Unul dintre motivele acestei evolutii ar fi ca in ultimul trimestru al anului, Altex si Media Galaxy au fost cuprinse de febra cumparaturilor de sfarsit de an. Consumatorul care intra intr-un magazin specializat in vanzarea produselor electronice si electrocasnice mai poate „agata“ si un computer, „la pachet“ cu televizorul, DVD-ul sau combina muzicala. Odata trecuta perioada sarbatorilor, producatorii de PC-uri perceputi pana acum ca traditionali, precum Flamingo, UltraPro sau Romsoft (Depozitul de Calculatoare) au revenit in top. 

    Explicatia nu e una absoluta, dar tendinta de a cumpara „la pachet“ produse IT si multimedia nu a fost neglijata nici de Altex. Care a impachetat un computer personal, un DVD si CD player, un radio si o statie TV la un loc, sub aceeasi carcasa, Davio Media Center, concept realizat in parteneriat cu compania suedeza Welton Way, Microsoft si Intel. 

    Peste ocean, Michael Dell priveste insa de ceva vreme spre electronice. In Vest, vanzarea de PC-uri nu mai e o afacere chiar asa spectaculoasa. Dupa marca Dell de televizoare, la care s-au adaugat plasmele, imprimantele si MP3 playerele Dell, n-ar fi exclus ca producatorul de computere sa ne surprinda cat de curand cu un brand propriu de aparate foto. Sau, de ce nu, cu frigiderele Dell cu acces la Internet. Semn ca granita dintre computer si bunurile de folosinta indelungata se subtiaza pe zi ce trece, daca asa simte cel care a reinventat comertul cu computere. Si, ca sa vorbim de modele de business, nici acestea nu mai sunt ceea ce au fost. Retailerii incep sa produca, iar vanzatorul numarul unu de PC-uri incepe sa vanda ceea ce concurentul lui cel mai puternic, HP, vinde de o viata: imprimante.  

  • MANAGEMENT: Noua strategie pusa in practica de sefii Petrom nu se limiteaza numai la carburanti si preturi

    La Petrom s-a schimbat modul de calculare a preturilor la carburanti, dupa aproape sase luni de management privat. Compania face angajari, se muta in sediu nou si are noi departamente.

    Intr-o perioada in care oamenii de afaceri alearga dupa cota de piata, noua conducere austriaca a companiei petroliere Petrom are un alt fel de plan. Austriecii de la OMV – proprietarul Petrom – ataca piata produselor „de top“, lansand noi tipuri de carburanti. Miza: o cota de piata de 4-6% la carburantii de inalta calitate, dupa cum spunea, recent, Tamas Mayer, directorul diviziei de marketing a Petrom. Asa s-a ajuns la lansarea benzinei Top Premium 99a, care ar urma sa se bata cu produse similare ale companiilor concurente, MOL sau chiar OMV. 

    Aceasta este doar o mica parte din planul de marketing proaspat implementat de noua conducere a Petrom. La aproape sase luni de la intrarea „in paine“, echipa de sefi (romani si austrieci) ai companiei petroliere a modificat inclusiv metoda de calculare a pretului carburantilor la fiecare statie. Coordonatorul reformei este Tamas Mayer, membru al Comitetului Executiv al Petrom, responsabil cu activitatea de marketing. El a fost cel care a pus in practica noul sistem de „tarifare“ pentru benzina si motorina. Dar prin ce difera noul sistem de cel vechi?

    Inainte de privatizare, conducerea Petrom stabilea un pret „de referinta“ pentru carburantii comercializati prin statiile proprii. Acesta depindea de cotatiile internationale ale titeiului (Petrom importa circa trei milioane de tone de titei pe an si extrage din tara aproximativ sase milioane de tone) si de modificarea taxelor care se aplica benzinei si motorinei. Fiecare statie in parte avea dreptul, ulterior, sa adauge sau sa scada din acest pret de referinta, intr-o marja de 5%. Acela era pretul final cu care se vindeau carburantii. In mare, sistemul s-a pastrat si acum. Tariful este influentat, in continuare, de cotatiile internationale ale titeiului si de taxe. Marea diferenta este aceea ca pretul final din fiecare benzinarie se stabileste „de la centru“, adica de la Bucuresti. 

    Diferenta vine din conditiile specifice ale fiecarei statii: cat de mult vinde, unde este localizata etc., explica Tamas Mayer. Spre exemplu, noua benzina lansata luna trecuta de Petrom, Top Premium 99a, va costa la unele statii 35.100 de lei/litru, iar la altele va putea ajunge chiar si la 35.900 de lei. 

    Noua strategie pusa in practica de sefii Petrom nu se limiteaza numai la carburanti si preturi. Benzinariile vor intra, la randul lor, intr-un proces de cosmetizare. La inceput, doar 64 dintre ele. „Am identificat 300 de statii care au potential premium. Circa 236 dintre acestea sunt modernizate“, spune Mayer. Restul urmeaza sa fie „adaptate“ pentru noile cerinte ale OMV. 

    Despre celelalte 300 de benzinarii nemodernizate, preluate o data cu Petrom, oficialii OMV se feresc sa faca vreo declaratie. Decizia de a le pastra sau de a le vinde nu pare sa fi fost luata inca. Cel putin, nu oficial.

    E drept ca renuntarea la unele statii de carburanti ar modifica pozitia Petrom pe piata romaneasca.  

    Restructurarea companiei nu se opreste la distributie. Cea mai recenta miscare este mutarea intr-un nou sediu. Oficialii Petrom vor parasi sediul de pe Calea Victoriei (vizavi de Ministerul Economiei, fostul patron) si se vor muta intr-o cladire de birouri din Calea Dorobanti.

    Cele doua schimbari importante (a sediului, respectiv a politicii de marketing) au fost impuse de echipa austriaca venita la post acum aproape sase luni. Chiar si la nivelul conducerii companiei este o formula oarecum atipica. 

    Director general executiv a fost mentinut Gheorghe Constantinescu, cel care ocupa aceasta functie si inainte de privatizare. El este secondat de patru oficiali ai OMV. Ce-i drept, rolul lui Constantinescu in Petrom nu mai este la fel de extins ca inainte de privatizare. El se ocupa de un departament nou creat: protectia mediului, sanatate si protectia muncii si de comunicare. Una dintre pozitiile-cheie o ocupa Werner Schinhan, care se ocupa de trezorerie si afaceri corporatiste. 

    Restructurarea departamentelor de la Petrom mai aduce cu sine si alte „noutati“. Compania a demarat o campanie de angajari de personal, cu precadere la departamentele de resurse umane si taxe. „Suntem o companie care se dezvolta, e normal sa se faca angajari“, spune Gabriel Nastase, director de comunicare la Petrom. Despre potentiale disponibilizari de personal oficialii Petrom nu spun nimic.  Asa arata noul Petrom dupa sase luni de management privat. Unii spun ca ceea ce-i mai greu de-abia acum urmeaza, iar adevarata restructurare este abia la inceput. Lunile urmatoare se va vedea daca au sau nu dreptate.  

  • MANAGEMENT: Noua strategie pusa in practica de sefii Petrom nu se limiteaza numai la carburanti si preturi

    La Petrom s-a schimbat modul de calculare a preturilor la carburanti, dupa aproape sase luni de management privat. Compania face angajari, se muta in sediu nou si are noi departamente.

    Intr-o perioada in care oamenii de afaceri alearga dupa cota de piata, noua conducere austriaca a companiei petroliere Petrom are un alt fel de plan. Austriecii de la OMV – proprietarul Petrom – ataca piata produselor „de top“, lansand noi tipuri de carburanti. Miza: o cota de piata de 4-6% la carburantii de inalta calitate, dupa cum spunea, recent, Tamas Mayer, directorul diviziei de marketing a Petrom. Asa s-a ajuns la lansarea benzinei Top Premium 99a, care ar urma sa se bata cu produse similare ale companiilor concurente, MOL sau chiar OMV. 

    Aceasta este doar o mica parte din planul de marketing proaspat implementat de noua conducere a Petrom. La aproape sase luni de la intrarea „in paine“, echipa de sefi (romani si austrieci) ai companiei petroliere a modificat inclusiv metoda de calculare a pretului carburantilor la fiecare statie. Coordonatorul reformei este Tamas Mayer, membru al Comitetului Executiv al Petrom, responsabil cu activitatea de marketing. El a fost cel care a pus in practica noul sistem de „tarifare“ pentru benzina si motorina. Dar prin ce difera noul sistem de cel vechi?

    Inainte de privatizare, conducerea Petrom stabilea un pret „de referinta“ pentru carburantii comercializati prin statiile proprii. Acesta depindea de cotatiile internationale ale titeiului (Petrom importa circa trei milioane de tone de titei pe an si extrage din tara aproximativ sase milioane de tone) si de modificarea taxelor care se aplica benzinei si motorinei. Fiecare statie in parte avea dreptul, ulterior, sa adauge sau sa scada din acest pret de referinta, intr-o marja de 5%. Acela era pretul final cu care se vindeau carburantii. In mare, sistemul s-a pastrat si acum. Tariful este influentat, in continuare, de cotatiile internationale ale titeiului si de taxe. Marea diferenta este aceea ca pretul final din fiecare benzinarie se stabileste „de la centru“, adica de la Bucuresti. 

    Diferenta vine din conditiile specifice ale fiecarei statii: cat de mult vinde, unde este localizata etc., explica Tamas Mayer. Spre exemplu, noua benzina lansata luna trecuta de Petrom, Top Premium 99a, va costa la unele statii 35.100 de lei/litru, iar la altele va putea ajunge chiar si la 35.900 de lei. 

    Noua strategie pusa in practica de sefii Petrom nu se limiteaza numai la carburanti si preturi. Benzinariile vor intra, la randul lor, intr-un proces de cosmetizare. La inceput, doar 64 dintre ele. „Am identificat 300 de statii care au potential premium. Circa 236 dintre acestea sunt modernizate“, spune Mayer. Restul urmeaza sa fie „adaptate“ pentru noile cerinte ale OMV. 

    Despre celelalte 300 de benzinarii nemodernizate, preluate o data cu Petrom, oficialii OMV se feresc sa faca vreo declaratie. Decizia de a le pastra sau de a le vinde nu pare sa fi fost luata inca. Cel putin, nu oficial.

    E drept ca renuntarea la unele statii de carburanti ar modifica pozitia Petrom pe piata romaneasca.  

    Restructurarea companiei nu se opreste la distributie. Cea mai recenta miscare este mutarea intr-un nou sediu. Oficialii Petrom vor parasi sediul de pe Calea Victoriei (vizavi de Ministerul Economiei, fostul patron) si se vor muta intr-o cladire de birouri din Calea Dorobanti.

    Cele doua schimbari importante (a sediului, respectiv a politicii de marketing) au fost impuse de echipa austriaca venita la post acum aproape sase luni. Chiar si la nivelul conducerii companiei este o formula oarecum atipica. 

    Director general executiv a fost mentinut Gheorghe Constantinescu, cel care ocupa aceasta functie si inainte de privatizare. El este secondat de patru oficiali ai OMV. Ce-i drept, rolul lui Constantinescu in Petrom nu mai este la fel de extins ca inainte de privatizare. El se ocupa de un departament nou creat: protectia mediului, sanatate si protectia muncii si de comunicare. Una dintre pozitiile-cheie o ocupa Werner Schinhan, care se ocupa de trezorerie si afaceri corporatiste. 

    Restructurarea departamentelor de la Petrom mai aduce cu sine si alte „noutati“. Compania a demarat o campanie de angajari de personal, cu precadere la departamentele de resurse umane si taxe. „Suntem o companie care se dezvolta, e normal sa se faca angajari“, spune Gabriel Nastase, director de comunicare la Petrom. Despre potentiale disponibilizari de personal oficialii Petrom nu spun nimic.  Asa arata noul Petrom dupa sase luni de management privat. Unii spun ca ceea ce-i mai greu de-abia acum urmeaza, iar adevarata restructurare este abia la inceput. Lunile urmatoare se va vedea daca au sau nu dreptate.  

  • CINE CONDUCE PETROM

    Gheorghe Constantinescu, cel care a fost director general la Petrom inainte de privatizare, a fost pastrat in functie. Obiectul sau de activitate a fost „modificat“, insa, dupa venirea OMV. 

    Gheorghe Constantinescu director general executiv, este responsabil cu comunicarea, resursele umane, sanatate, siguranta si mediu.
    Werner Schinhan vicepresedinte, responsabil cu corporate development, corporate affairs, trezorerie si produse chimice.
    Reinhard Pichler director financiar
    Werner Ladwein membru al Comitetului Executiv, responsabil cu activitatile de extractie.
    Florian Constantinescu membru al Comitetului Executiv, responsabil cu rafinarea. 
    Tamas Mayer membru al Comitetului Executiv, responsabil cu activitatea de marketing. 

    IN CRESTERE

    Pe primul trimestru al acestui an, rezultatele financiare ale Petrom au fost in crestere. Numarul angajatilor a scazut, iar investitiile s-au majorat. 

    Cifra de afaceri: Petrom a avut, in primul trimestru al acestui an, o cifra de afaceri de 546 de milioane de euro, cu 10% mai mult decat in aceeasi perioada a lui 2004.
    Profit: Compania a inregistrat un profit net de 76 de milioane de euro, in primele trei luni ale acestui an, fata de 5,5 milioane de euro in primul trimestru al lui 2004.
    Investitii: Compania a facut investitii totale de peste 65 de milioane de euro, din care 27 de milioane de euro in explorare si productie, 30 de milioane de euro in rafinare si opt milioane de euro, in distributie. Anul acesta, intentioneaza sa investeasca 200 de milioane de euro in explorare si productie.
    Angajati: Numarul salariatilor Petrom s-a diminuat cu 12% in primul trimestru al lui 2005, comparativ cu perioada similara a lui 2004, ca urmare a externalizarii unor activitati.

     

  • CINE CONDUCE PETROM

    Gheorghe Constantinescu, cel care a fost director general la Petrom inainte de privatizare, a fost pastrat in functie. Obiectul sau de activitate a fost „modificat“, insa, dupa venirea OMV. 

    Gheorghe Constantinescu director general executiv, este responsabil cu comunicarea, resursele umane, sanatate, siguranta si mediu.
    Werner Schinhan vicepresedinte, responsabil cu corporate development, corporate affairs, trezorerie si produse chimice.
    Reinhard Pichler director financiar
    Werner Ladwein membru al Comitetului Executiv, responsabil cu activitatile de extractie.
    Florian Constantinescu membru al Comitetului Executiv, responsabil cu rafinarea. 
    Tamas Mayer membru al Comitetului Executiv, responsabil cu activitatea de marketing. 

    IN CRESTERE

    Pe primul trimestru al acestui an, rezultatele financiare ale Petrom au fost in crestere. Numarul angajatilor a scazut, iar investitiile s-au majorat. 

    Cifra de afaceri: Petrom a avut, in primul trimestru al acestui an, o cifra de afaceri de 546 de milioane de euro, cu 10% mai mult decat in aceeasi perioada a lui 2004.
    Profit: Compania a inregistrat un profit net de 76 de milioane de euro, in primele trei luni ale acestui an, fata de 5,5 milioane de euro in primul trimestru al lui 2004.
    Investitii: Compania a facut investitii totale de peste 65 de milioane de euro, din care 27 de milioane de euro in explorare si productie, 30 de milioane de euro in rafinare si opt milioane de euro, in distributie. Anul acesta, intentioneaza sa investeasca 200 de milioane de euro in explorare si productie.
    Angajati: Numarul salariatilor Petrom s-a diminuat cu 12% in primul trimestru al lui 2005, comparativ cu perioada similara a lui 2004, ca urmare a externalizarii unor activitati.

     

  • PRIMELE MASURI

    • PRIMELE MASURI

    Pentru moment, noii proprietari ai Petrom s-au concentrat pe modificarea partiala a structurii organizatorice a companiei. In plus, modul de stabilire a preturilor la carburanti s-a schimbat.  

    DEPARTAMENTE: Protectia mediului, a muncii si sanatatea au fost unite intr-un singur departament, aflat in grija lui Gheorghe Constantinescu, director general executiv.

    RECRUTARI: Compania cauta personal pentru diverse departamente, printre care si cel legat de contabilitate.

    MODERNIZARI: Din cele 300 de benzinarii cu potential „premium“, OMV mai vrea sa modernizeze circa 64.

    PRETURI: Sistemul de stabilire a preturilor la carburanti a fost modificat, ele variind in functie de specificul zonei. 

    SEDIU: Compania se va muta de pe Calea Victoriei, pe Calea Dorobanti, intr-o cladire proaspat construita. 

    • PETROM IN 2008

    Noua conducere a Petrom a definitivat „viziunea Petrom pentru 2008“. Modificarea cotei de piata, cresterea productiei si expansiunea in tarile din jurul Romaniei sunt cateva din obiectivele companiei.

    PRODUCTIE: Se va opri scaderea productiei de titei a Petrom, aceasta urmand sa se stabilizeze la 220.000 de barili de titei pe zi. Pentru aceasta, in 2005 se vor investi 200 mil. euro.

    DISTRIBUTIE: Cota de piata in Romania va depasi 35% (fata de aproximativ 50%, cat e in prezent). Compania se va concentra si pe extinderea activitatii in tarile vecine.

    INTEGRARE: Petrom va implementa noile standarde de contabilitate care vor permite integrarea in rezultatele financiare ale OMV.

  • PRIMELE MASURI

    • PRIMELE MASURI

    Pentru moment, noii proprietari ai Petrom s-au concentrat pe modificarea partiala a structurii organizatorice a companiei. In plus, modul de stabilire a preturilor la carburanti s-a schimbat.  

    DEPARTAMENTE: Protectia mediului, a muncii si sanatatea au fost unite intr-un singur departament, aflat in grija lui Gheorghe Constantinescu, director general executiv.

    RECRUTARI: Compania cauta personal pentru diverse departamente, printre care si cel legat de contabilitate.

    MODERNIZARI: Din cele 300 de benzinarii cu potential „premium“, OMV mai vrea sa modernizeze circa 64.

    PRETURI: Sistemul de stabilire a preturilor la carburanti a fost modificat, ele variind in functie de specificul zonei. 

    SEDIU: Compania se va muta de pe Calea Victoriei, pe Calea Dorobanti, intr-o cladire proaspat construita. 

    • PETROM IN 2008

    Noua conducere a Petrom a definitivat „viziunea Petrom pentru 2008“. Modificarea cotei de piata, cresterea productiei si expansiunea in tarile din jurul Romaniei sunt cateva din obiectivele companiei.

    PRODUCTIE: Se va opri scaderea productiei de titei a Petrom, aceasta urmand sa se stabilizeze la 220.000 de barili de titei pe zi. Pentru aceasta, in 2005 se vor investi 200 mil. euro.

    DISTRIBUTIE: Cota de piata in Romania va depasi 35% (fata de aproximativ 50%, cat e in prezent). Compania se va concentra si pe extinderea activitatii in tarile vecine.

    INTEGRARE: Petrom va implementa noile standarde de contabilitate care vor permite integrarea in rezultatele financiare ale OMV.

  • Dreptul la raion propriu

    Piata bauturilor energizante este atat de ingusta in Romania, incat multi specialisti o evalueaza alaturi de cea a bauturilor sport, pentru a evita cifrele de dimensiuni hilare. Insa nisa energizantelor creste vizibil.

    De la intrarea pe piata romaneasca a primei bauturi energizante, in urma cu opt ani, prin frigiderele barurilor, supermarketurilor si ale benzinariilor autohtone s-au perindat mai bine de zece astfel de bauturi. Unele au disparut inainte sa-si castige renumele, altele s-au impus prin investitii considerabile in marketing. Dar toate la un loc nu au reusit pana acum sa-si creeze un raion special in magazine. Producatorii cei mai importanti spun insa ca lucrurile sunt pe cale sa se schimbe.

    Optimismul lor este justificat in primul rand de dinamica pietei. Daca in anul 2003 romanii au consumat 1,3 milioane de litri de lichid energizant (circa 0,05 litri pe cap de locuitor), anul trecut consumul crescuse cu 25%, iar pentru acest an previziunile anunta inca o crestere de 20% fata de 2004, conform datelor companiei de cercetare Canadean. Mai mult, daca pana de curand acest tip de bautura era consumata cu precadere de adolescenti si tineri cu varste cuprinse intre 20 si 25 de ani si cu venituri peste medie, astazi ea „atinge si alte categorii de consumatori“, spune Angela Preoteasa, consultantul Canadean pentru Romania. Cei mai importanti producatori prezenti pe piata vor sa exploateze toate aceste evolutii pozitive. Ei spun ca nu mai au mult pana sa convinga magazinele ca bauturile energizante nu trebuie amestecate cu bauturile racoritoare in acelasi frigider, ci au dreptul la propriul raion. Daca in Capitala bauturile energizante si-au cucerit deja raftul, in provincie mai e de lucru, spun producatorii.

    Pentru ca a intrevazut potentialul pietei romanesti, compania austriaca Red Bull – cea care inaugura categoria bauturilor energizante in 1987 si intra pe piata romaneasca in 1996 – si-a deschis reprezentanta in Romania in toamna anului trecut. Astfel, face distributia direct si se ocupa mai atent de relatia cu retailerii. Si Coca-Cola, producatoarea bauturii Burn energy drink, prezenta pe piata autohtona din 2001, spune ca Romania este una dintre primele piete in care a patruns.

    „Romania a fost a patra tara pe lista Coca-Cola aleasa pentru lansarea acestui produs, dupa Noua Zeelanda, Spania si Australia“, spune Valentina Baicuianu, directorul regional de comunicare al Coca-Cola pentru Romania, Bulgaria si Moldova. Bautura Burn este importata din Cehia. Bauturile energizante isi seduc consumatorii prin marketing mai mult decat alte produse, pentru ca vanzarile lor depind in mare masura de lucruri inefabile precum mentalitatea sau patriotismul, spun cunoscatorii. Astfel, desi modelele europene de consum au fixat stachete inalte pe care romanii nu le vor atinge cata vreme puterea de cumparare nu le-o permite, se intampla pe alocuri ca vanzarile sa ramana in urma puterii de cumparare din cu totul alte motive decat disponibilitatea de a cheltui.

    De exemplu, consumul in Croatia este destul de mic pentru ca tara nu produce astfel de bauturi, iar nationalismul croatilor nu a incurajat consumul energizantelor importate, spune Angela Preoteasa de la Canadean. In schimb, in acest stat este mult mai dezvoltat segmentul bauturilor sport, alimentat din productia interna. Aceste bauturi difera de cele energizante prin continutul de vitamine si proprietatea de a hidrata corpul. Serbia este exemplul contrar: productia interna de bauturi energizante a plasat poporul sarb in randul marilor consumatori, cu un volum per capita de patru ori mai mare decat cel al croatilor. Cei mai mari consumatori raman austriecii, in tara carora se nastea Red Bull in 1987: 13 cutii de 0,25 litri pe an pe cap de locuitor. Anglia, cunoscuta pentru viata de noapte si „clubbing“, este putin in urma Austriei: 10-11 cutii per capita. Ungaria nu a tinut pasul, desi a fost prima tara in care Red Bull a pasit in afara granitelor Austriei, in 1994. Aici, consumul nu a depasit cutia pe cap de locuitor. Unii producatori spun ca „de vina“ e nationalismul specific poporului. Surprinzator, succesul a aparut in Albania, unde, statistic, bautura il energizeaza pe fiecare albanez de trei ori pe an. Presupunerile producatorilor se indreapta de aceasta data spre specificul tarilor musulmane de a nu consuma alcool: in lipsa alcoolului, bautura energizanta e totusi un produs deosebit de ceea ce consuma albanezii peste zi si care astfel le poate da o anumita satisfactie. 

    Legile pentru protectia consumatorului din Franta si Danemarca nu au permis patrunderea in aceste tari a liderului mondial de piata, Red Bull, din cauza continutului ridicat de cofeina. Dar in barurile occidentale in care bautura a fost listata, vanzarile racoritoarelor traditionale cu continut de cofeina au fost eclipsate de vanzarile de Red Bull, apreciaza producatorii. In spatiul romanesc, singurul dusman al bauturilor energizante pare sa fie puterea de cumparare convalescenta. De aceea, producatorii spun ca volumul de vanzari va creste mai liber dupa ce taxele vamale de 40% vor fi eliminate la 1 ianuarie 2007. Dar, cel putin pentru liderii pietei, consumul creste deja energic, iar anul trecut, valoarea pietei a sarit de 10 milioane de euro. Red Bull a vandut in Romania mai mult decat dublu in primul semestru al acestui an fata de perioada similara a anului 2004. In aceeasi perioada de referinta, Coca-Cola s-a bucurat de o crestere de 80% a volumului de Burn vandut, spune Valentina Baicuianu de la Coca-Cola. Iar cresterile anuale din 2001 pana in 2004 au fost de circa 25% pe an. Cele doua bauturi fac parte din topul trei al pietei. Red Bull este lider atat din punct de vedere al volumului cat si al valorii, avand in martie 2005 o cota volumica de 60% si valorica de 64%, conform datelor AC Nielsen citate de Red Bull. Cei mai apropiati doi competitori au mai putin de o treime fiecare din cota de piata Red Bull.

    Canalul principal de vanzare pentru bauturile energizante sunt „Horeca“ (hoteluri, baruri si restaurante). Red Bull se vinde in proportie de 35% prin acest canal de distributie. Al doilea canal important, responsabil pentru 17-18% din vanzarile de Red Bull, sunt benzinarile (50,8% din volumul total de bauturi energizante vandut in retail a fost inregistrat de casele de marcaj ale benzinariilor in perioada aprilie-mai 2004 – februarie-martie 2005, conform AC Nielsen), iar diferenta pana la 100% e vanduta in hiper/supermarketuri, magazine mixte si chioscuri. 

    Pe langa cele doua bauturi deja mentionate – Red Bull si Burn – importante pe piata sunt Power Horse si Bomba, spune Angela Preoteasa de la Canadean. Alte bauturi precum Tiger Shot sau Shark sunt importante prin constanta prezentei la raft, si nu prin volumele vandute, spune consultantul. 

    Putini romani stiu ca bauturi energizante se produc si pe plan local. Cea mai importanta este Bison, produsa de compania vranceana Lemarpol, detinatoarea marcii Leader.  Bison se vinde la PET de 0,33 litri, doar in Metro, unde e marca proprie si in Selgros, iar promovarea de care a avut parte a constat doar in afise si sponsorizari de evenimente. Totusi, directorul de vanzari al firmei, Nicolas Maricel, spune ca vanzarile companiei vor creste cu 20% in acest an, ajungand la vanzari de 800.000 de unitati.

    Lupta intre zecile de bauturi energizante aparute pe glob in ultimii zece ani se da pe o piata a carei valoare era apreciata de revista Forbes Global la 1,7 miliarde de dolari in acest an. 

    Pentru a-si aronda o felie cat mai mare din aceasta piata, companiile isi diversifica produsul de nisa: lanseaza variante light, ii schimba culoarea, gustul si continutul de cofeina pentru a atrage noi consumatori sau chiar isi modifica reteta pentru a se conforma reglementarilor din tarile reticente la produsele cu continut mare de cofeina. Astfel, in nisa bauturilor energizante se creeaza alte nise. E o categorie tanara de bauturi, care, spre deosebire de bauturile racoritoare, permite inca multe inovatii.

  • Dreptul la raion propriu

    Piata bauturilor energizante este atat de ingusta in Romania, incat multi specialisti o evalueaza alaturi de cea a bauturilor sport, pentru a evita cifrele de dimensiuni hilare. Insa nisa energizantelor creste vizibil.

    De la intrarea pe piata romaneasca a primei bauturi energizante, in urma cu opt ani, prin frigiderele barurilor, supermarketurilor si ale benzinariilor autohtone s-au perindat mai bine de zece astfel de bauturi. Unele au disparut inainte sa-si castige renumele, altele s-au impus prin investitii considerabile in marketing. Dar toate la un loc nu au reusit pana acum sa-si creeze un raion special in magazine. Producatorii cei mai importanti spun insa ca lucrurile sunt pe cale sa se schimbe.

    Optimismul lor este justificat in primul rand de dinamica pietei. Daca in anul 2003 romanii au consumat 1,3 milioane de litri de lichid energizant (circa 0,05 litri pe cap de locuitor), anul trecut consumul crescuse cu 25%, iar pentru acest an previziunile anunta inca o crestere de 20% fata de 2004, conform datelor companiei de cercetare Canadean. Mai mult, daca pana de curand acest tip de bautura era consumata cu precadere de adolescenti si tineri cu varste cuprinse intre 20 si 25 de ani si cu venituri peste medie, astazi ea „atinge si alte categorii de consumatori“, spune Angela Preoteasa, consultantul Canadean pentru Romania. Cei mai importanti producatori prezenti pe piata vor sa exploateze toate aceste evolutii pozitive. Ei spun ca nu mai au mult pana sa convinga magazinele ca bauturile energizante nu trebuie amestecate cu bauturile racoritoare in acelasi frigider, ci au dreptul la propriul raion. Daca in Capitala bauturile energizante si-au cucerit deja raftul, in provincie mai e de lucru, spun producatorii.

    Pentru ca a intrevazut potentialul pietei romanesti, compania austriaca Red Bull – cea care inaugura categoria bauturilor energizante in 1987 si intra pe piata romaneasca in 1996 – si-a deschis reprezentanta in Romania in toamna anului trecut. Astfel, face distributia direct si se ocupa mai atent de relatia cu retailerii. Si Coca-Cola, producatoarea bauturii Burn energy drink, prezenta pe piata autohtona din 2001, spune ca Romania este una dintre primele piete in care a patruns.

    „Romania a fost a patra tara pe lista Coca-Cola aleasa pentru lansarea acestui produs, dupa Noua Zeelanda, Spania si Australia“, spune Valentina Baicuianu, directorul regional de comunicare al Coca-Cola pentru Romania, Bulgaria si Moldova. Bautura Burn este importata din Cehia. Bauturile energizante isi seduc consumatorii prin marketing mai mult decat alte produse, pentru ca vanzarile lor depind in mare masura de lucruri inefabile precum mentalitatea sau patriotismul, spun cunoscatorii. Astfel, desi modelele europene de consum au fixat stachete inalte pe care romanii nu le vor atinge cata vreme puterea de cumparare nu le-o permite, se intampla pe alocuri ca vanzarile sa ramana in urma puterii de cumparare din cu totul alte motive decat disponibilitatea de a cheltui.

    De exemplu, consumul in Croatia este destul de mic pentru ca tara nu produce astfel de bauturi, iar nationalismul croatilor nu a incurajat consumul energizantelor importate, spune Angela Preoteasa de la Canadean. In schimb, in acest stat este mult mai dezvoltat segmentul bauturilor sport, alimentat din productia interna. Aceste bauturi difera de cele energizante prin continutul de vitamine si proprietatea de a hidrata corpul. Serbia este exemplul contrar: productia interna de bauturi energizante a plasat poporul sarb in randul marilor consumatori, cu un volum per capita de patru ori mai mare decat cel al croatilor. Cei mai mari consumatori raman austriecii, in tara carora se nastea Red Bull in 1987: 13 cutii de 0,25 litri pe an pe cap de locuitor. Anglia, cunoscuta pentru viata de noapte si „clubbing“, este putin in urma Austriei: 10-11 cutii per capita. Ungaria nu a tinut pasul, desi a fost prima tara in care Red Bull a pasit in afara granitelor Austriei, in 1994. Aici, consumul nu a depasit cutia pe cap de locuitor. Unii producatori spun ca „de vina“ e nationalismul specific poporului. Surprinzator, succesul a aparut in Albania, unde, statistic, bautura il energizeaza pe fiecare albanez de trei ori pe an. Presupunerile producatorilor se indreapta de aceasta data spre specificul tarilor musulmane de a nu consuma alcool: in lipsa alcoolului, bautura energizanta e totusi un produs deosebit de ceea ce consuma albanezii peste zi si care astfel le poate da o anumita satisfactie. 

    Legile pentru protectia consumatorului din Franta si Danemarca nu au permis patrunderea in aceste tari a liderului mondial de piata, Red Bull, din cauza continutului ridicat de cofeina. Dar in barurile occidentale in care bautura a fost listata, vanzarile racoritoarelor traditionale cu continut de cofeina au fost eclipsate de vanzarile de Red Bull, apreciaza producatorii. In spatiul romanesc, singurul dusman al bauturilor energizante pare sa fie puterea de cumparare convalescenta. De aceea, producatorii spun ca volumul de vanzari va creste mai liber dupa ce taxele vamale de 40% vor fi eliminate la 1 ianuarie 2007. Dar, cel putin pentru liderii pietei, consumul creste deja energic, iar anul trecut, valoarea pietei a sarit de 10 milioane de euro. Red Bull a vandut in Romania mai mult decat dublu in primul semestru al acestui an fata de perioada similara a anului 2004. In aceeasi perioada de referinta, Coca-Cola s-a bucurat de o crestere de 80% a volumului de Burn vandut, spune Valentina Baicuianu de la Coca-Cola. Iar cresterile anuale din 2001 pana in 2004 au fost de circa 25% pe an. Cele doua bauturi fac parte din topul trei al pietei. Red Bull este lider atat din punct de vedere al volumului cat si al valorii, avand in martie 2005 o cota volumica de 60% si valorica de 64%, conform datelor AC Nielsen citate de Red Bull. Cei mai apropiati doi competitori au mai putin de o treime fiecare din cota de piata Red Bull.

    Canalul principal de vanzare pentru bauturile energizante sunt „Horeca“ (hoteluri, baruri si restaurante). Red Bull se vinde in proportie de 35% prin acest canal de distributie. Al doilea canal important, responsabil pentru 17-18% din vanzarile de Red Bull, sunt benzinarile (50,8% din volumul total de bauturi energizante vandut in retail a fost inregistrat de casele de marcaj ale benzinariilor in perioada aprilie-mai 2004 – februarie-martie 2005, conform AC Nielsen), iar diferenta pana la 100% e vanduta in hiper/supermarketuri, magazine mixte si chioscuri. 

    Pe langa cele doua bauturi deja mentionate – Red Bull si Burn – importante pe piata sunt Power Horse si Bomba, spune Angela Preoteasa de la Canadean. Alte bauturi precum Tiger Shot sau Shark sunt importante prin constanta prezentei la raft, si nu prin volumele vandute, spune consultantul. 

    Putini romani stiu ca bauturi energizante se produc si pe plan local. Cea mai importanta este Bison, produsa de compania vranceana Lemarpol, detinatoarea marcii Leader.  Bison se vinde la PET de 0,33 litri, doar in Metro, unde e marca proprie si in Selgros, iar promovarea de care a avut parte a constat doar in afise si sponsorizari de evenimente. Totusi, directorul de vanzari al firmei, Nicolas Maricel, spune ca vanzarile companiei vor creste cu 20% in acest an, ajungand la vanzari de 800.000 de unitati.

    Lupta intre zecile de bauturi energizante aparute pe glob in ultimii zece ani se da pe o piata a carei valoare era apreciata de revista Forbes Global la 1,7 miliarde de dolari in acest an. 

    Pentru a-si aronda o felie cat mai mare din aceasta piata, companiile isi diversifica produsul de nisa: lanseaza variante light, ii schimba culoarea, gustul si continutul de cofeina pentru a atrage noi consumatori sau chiar isi modifica reteta pentru a se conforma reglementarilor din tarile reticente la produsele cu continut mare de cofeina. Astfel, in nisa bauturilor energizante se creeaza alte nise. E o categorie tanara de bauturi, care, spre deosebire de bauturile racoritoare, permite inca multe inovatii.

  • PRIMII CINCI

    • PRIMII CINCI

    Primele cinci marci din categoria bauturilor energizante (Red Bull, Burn, Power Horse, Bison Force si Shark) controleaza aproape 90% din piata de retail autohtona. Conform AC Nielsen, cele cinci marci au avut o cota volumica de 82,7% din piata si o cota valorica de 89,8%  in intervalul aprilie-mai 2004  – februarie-martie 2005.

    • SETEA DE ENERGIE

    Consumul de bauturi energizante e in permanenta crestere in Romania, dar nu va depasi 2 mil. litri in acest an, conform previziunilor companiei de cercetari Canadean. 

    Anul                  Volum                   Consumul       Crestere (%) 
                    consumat (mil. l)      per capita (l)
    2003               1,3                    0,06                    –
    2004*             1,625                 0,07                  25
    2005*             1,950                 0,08                  20 
     Datele sunt provizorii; SURSA: Canadean 

    • PE CAND ALTII…

    Tarile cu care ne sta in obicei sa ne comparam ne devanseaza consistent si la consumul de bauturi energizante. De mentionat ca in Serbia exista un alt concept de bautura energizanta, produsa local si imbuteliata in recipienti de sticla. Anul de reper ales este 2004. 

    Consumul               Consumul per
    (mil. litri)                  capita (litri)

    Croatia   0,7                0,15
    Serbia    6,4                0,6
    Ungaria  2,4                0,24

    • TOP RETAIL

    Daca pentru canalele de distributie din retail s-ar organiza un concurs cu miza „vanzatorul de energizante al anului“, benzinariile ar fi castigatoare. Tot mai multi soferii obositi isi iau cu ei la drum lung provizia de energizante.