Blog

  • EXTINDERI: Efectul retailerilor internationali asupra comunitatilor locale

    Hategul e cel mai mic oras din Romania in care un retailer si-a deschis magazin – inaugurarea a avut loc in septembrie. E vorba de Plus Discount, apartinand companiei germane Tengelmann – unul dintre campionii topului neoficial al retailerilor care inainteaza, cu toate fortele, spre orasele cu sub 100.000 de locuitori.

     

    Ce asteapta Tengelmann de la locuitorii Hategului? Si ce asteapta SPAR, un alt retailer international care a anuntat ca va deschide un magazin aici in ianuarie? Sunt intrebari naturale, daca luam in calcul faptul ca, potrivit statisticilor oficiale, orasul are doar circa 12.000 de locuitori. Aparent, a investi aici fie si 1,5 milioane de euro – cat a investit Tengelmann in magazinul Plus Discount, care are 1.400 mp (dintre care 1.080 mp suprafata de vanzare) si 80 de locuri de parcare – e riscant. Populatia e mica, nivelul de trai scazut, potentialul de crestere aproape inexistent. Dar probabil ca si Tengelmann, si SPAR au socotit – ca si viceprimarul Hategului, Ion Dabelea – ca daca un kilogram de banane in Hateg costa 35.000 de lei, in vreme ce in Deva le poti gasi cu 20.000 de lei, merita sa deschizi aici un magazin de tip discount. Retailerii se asteapta ca, pe langa locuitorii Hategului, atrasi de preturile mai mici sa fie si cei din comunele limitrofe – in total, ar putea fi vorba de o po-pulatie de circa 30-50.000 de locuitori care s-ar putea aproviziona de la noile magazine.

     

    Hategul e, intr-adevar, un caz mai degraba neobisnuit, pentru ca abia daca depaseste 10.000 de locuitori. Dar o trecere in revista a zecilor de anunturi de deschideri de magazine de anul acesta – aproape ca nu e saptamana fara macar o inaugurare – confirma faptul ca, cel putin pentru cativa dintre retailerii internationali, centrul de greutate al investitiilor nu cade in orasele mari, ci in cele de sub 100.000 de locuitori. Pe lista oraselor in care retaileri ca Tengelmann, SPAR ori Kaufland au deschis deja sau vor deschide pana la sfarsitul lui 2006 magazine se numara Resita, Campia Turzii, Tecuci, Deva ori Gherla.

     

    Pentru grupurile mentionate mai sus, care se dovedesc cele mai active in inaugurari, de aici va veni si cresterea. Si in termeni de numar de magazine, si in privinta vanzarilor: PricewaterhouseCoopers estimeaza ca pana in 2010 numarul magazinelor discount va creste cu 632%, urmand sa ajunga la 461 in toata tara, in conditiile in care acum sunt circa 70. In termeni de vanzari, mai estimeaza Euromonitor, acestea ar urma sa creasca de la 347 milioane RON in prezent la 1,9 miliarde RON la sfarsitul lui 2010. Cresterea e explicabila in principal prin ponderea relativ mica pe care vanzarile prin retele moderne o au in Romania si, evident, prin vanzarile mici pe cap de locuitor prin lanturile de retail (630 de dolari anual la sfarsitul lui 2005, fata de circa 2.000 de dolari in Ungaria, Cehia sau Polonia, potrivit PwC). Cu sau fara voia lor, marii retaileri vor schimba viata si in comunitatile de sub 100.000 de locuitori: venirea lor modifica ireversibil raportul de forte in comertul local, afecteaza piata fortei de munca – pe de o parte, retailerii fac angajari, iar pe de alta micii comercianti care nu rezista competitiei inchid magazinele -, inseamna de cele mai multe ori contracte pentru furnizorii locali de produse, da de lucru constructorilor, suplimenteaza bugetele consiliilor locale si, de cele mai multe ori, schimba si preturile terenurilor din jurul noilor magazine, si pretentiile cumparatorilor fata de comerciantii locali.

     

    „Micii comercianti vor avea de suferit pentru ca au preturi foarte mari si deja cei cu masina mergeau in Deva sa-si faca cumparaturile, deoarece in oras sunt preturi foarte mari“, spunea Ion Dabelea, viceprimarul orasului Hateg, chiar inainte ca Tengelmann sa-si inaugureze, luna trecuta, magazinul Plus Discount. Pe langa micile magazine alimentare, in Hateg sunt acum doua supermarketuri, „Tara Hategului“ si „Cordial Com“ – iar peste cateva luni vor fi minim patru, daca luam in calcul faptul ca, pe langa Plus Discount, in oras intentioneaza sa-si deschida un magazin si cei de la SPAR, care au concesionat de la primarie 1.200 mp cu 2 euro/ mp/luna. SPAR  a vrut  initial sa deschida un magazin in aceasta toamna, insa inaugurarea a fost reprogramata pentru ianuarie si pana una-alta, consiliul local incaseaza cei 2.400 de euro lunar conform contractului de concesiune, iar viceprimarul spune ca banii veniti de la retaileri se vor adauga la fondurile pe care le are pentru asfaltari si canalizari.

     

    Si piata muncii din orasele de sub 100.000 de locuitori e influentata de venirea retailerilor internationali. Cu exceptia pozitiilor de manager, angajatii sunt localnici. La inaugurarea de saptamana trecuta de la Deva, Rino Tizzanini, directorul general al lantului SPAR Romania, spunea ca pentru a atrage forta de munca a oferit salarii cu 25% mai mari decat media celor practicate de retailerii competitori. Insa Teodor Neamtu, viceprimarul Mediasului – care are o populatie de aproape 55.000 de locuitori si o rata a somajului de 6,2% – subliniaza ca nu intotdeauna venirea unui retailer duce la scaderea ratei somajului: „Desi noii veniti fac angajari dintre cetateni ai Mediasului, rata somajului este constanta, pentru ca intre timp se fac alte disponibilizari, unii se reorienteaza, altii intra in somaj“, spune el. Totusi, fiecare nou magazin deschis insemna un plus de locuri de munca. In privinta investitiilor in cladiri si terenuri companiile au fost destul de rezervate, cifrele din articol fiind furnizate in general de catre autoritatile locale ori de agentii imobiliari. Totusi, fiecare retailer are un buget anuntat pentru fiecare deschidere, investitiile situandu-se in jurul a 1,5 milioane de euro pentru SPAR, Plus si Penny Market, 8-8,5 milioane de euro pentru Kaufland, 20-25 milioane de euro pentru Cora, 15 milioane de euro pentru Selgros si culminand cu cea mai mare investitie intr-un singur magazin, facuta de Auchan – circa 40 de milioane de euro.

     

    Terenurile sunt si ele un element in ecuatia extinderii retailerilor in orasele din tara. In primul rand ele sunt ceva mai multe decat in marile orase, iar preturile sunt inca la cote pe care retailerii si le-au putut permite. „Toate orasele cu mai mult de 70.000 de locuitori au devenit atractive pentru dezvoltatori, astfel incat in urmatorii cativa ani vor fi livrate mai multe proiecte de acest gen“, se arata intr-un studiu al companiei Colliers International, publicat in ZF. Orasele cu circa 100.000 – 150.000 de locuitori nu vor putea absorbi mai mult de doua centre comerciale. Chiria medie pentru complexurile comerciale din provincie este de circa 20-25 euro/mp/luna, comparativ cu Bucuresti unde aceasta este intre 30 si 150 euro pe metrul patrat, iar cel practicat in cadrul galeriilor comerciale de pe langa hipermarketuri, intre 30 si 35 de euro, conform aceluiasi studiu.

     

    In orasele mici terenurile sunt, evident, mai ieftine ca in cele mari, ceea ce inseamna o economie serioasa pentru retaileri. Dar preturile cresc si aici, atat din cauza celor care se intorc din strainatate si-si cumpara terenuri pentru a-si construi case cat si din cauza retailerilor internationali, care sunt dispusi sa liciteze pana la sume ceva mai mari, dupa cum apreciaza Daniel Lepadat, agent imobiliar la Gold House din Medias, oras unde s-au cumparat terenuri pentru SPAR, Billa, Plus Discount, Trident, Kaufland, Mini Max Discount. Billa, de exemplu, a platit circa 900.000 de euro pentru terenul din Medias, potrivit datelor furnizate de viceprimarul Teodor Neamtu. De ce atat de mult? „Billa a cumparat terenul de la primarie, intr-o zona foarte buna, langa piata agroalimentara din oras. Primaria a obtinut un pret bun, de peste 150 de euro/mp, in conditiile in care compania a luat peste 6.000 mp“, mai spune Neamtu. Si SPAR a cumparat aici un teren unde se afla fabrica de geamuri, pe care a demolat-o, incepand lucrarile la propria constructie. Cei de la Kaufland au cumparat si ei un teren, iar primaria are cereri si de la retaileri precum Rewe, pentru magazinele Plus, si Mini Max Discount. Simt venirea retailerilor internationali si firmele de constructii din orasele sub 100.000 de locuitori. Un caz cu totul special e firma sibiana Con-a, care are de administrat o investitie de 40 de milioane de euro – Retail Park Selimbar, situat la cativa kilometri de Sibiu, se va intinde pe 12 hectare de teren. Cel mai mare centru comercial din Transilvania va fi construit in Selimbar pentru ca pur si simplu in Sibiu nu mai exista terenuri pentru un asemenea proiect. Nu toti constructorii locali sunt la fel de norocosi, dar sunt suficienti cei pentru care extinderea retailerilor inseamna cresterea afacerilor. SPAR, de exemplu, spune ca lucreaza cu firme locale pentru ridicarea magazinelor din Arad, Deva sau Resita si intentioneaza sa faca acelasi lucru in anii care vor veni. Este posibil, spun cei de la SPAR, sa fie cumparate si materiale de constructie tot de pe plan local, ceea ce inseamna, in cele din urma, bani intrati la comunitatea locala.

     

    Exista, ca pentru orice medalie, si un revers. Unii dintre micii comercianti locali isi vor vedea vanzarile subtiate si poate se vor vedea impinsi sa-si inchida afacerile. Un studiu Coface, companie care se ocupa cu managementul de risc, spune ca avansul marilor retaileri e una dintre cauzele numarului mare – in crestere cu 61% fata de 2004 – de falimente din 2005. Dintre companiile falimentare, aproape jumatate au fost, anul trecut, din domeniul comercial, care e „din ce in ce mai mult caracterizat de concentrarea veniturilor catre marii retaileri de tip hipermarket, supermarket, cash & carry si complexuri comerciale de tip mall“, potrivit studiului citat de ZF. Sigur, nu toti micii comercianti isi vad afacerile puse in pericol de investitiile in retail, pentru ca mereu vor exista oameni care vor „sa poata iesi in papuci dupa tigari si o bere, la parterul blocului sau in imediata vecinatate a casei lui“, dupa cum spune Teodor Neamtu, viceprimarul Mediasului. „Valul de investitii a fost initiat de retailerii din sectorul de discount, care au dublul avantaj ca nu au nevoie de mult teren pentru proiectele lor, precum hipermarketurile sau magazinele cash & carry, si ca au preturi foarte mici, in comparatie cu magazinele independente si alte supermarketuri“, a comentat pentru BUSINESS MAGAZIN Radu Stanel, analist al companiei Euromonitor International. Campania cea mai agresiva de dezvoltare a fost initiata de Tengelmann – cu magazinele Plus, Rewe – cu magazinele Penny Market si de compania Schwartz – cu magazinele Kaufland. Iar astfel de extinderi au influentat si strategiile competitorilor – Delhaize a incercat, de exemplu, potrivit analistului de la Euromonitor, sa adopte o strategie de investitii in segmente de piata pana atunci inca neexploatate, „precum mediile urbane mici“.

     

    Plus Discount are ca plan, pentru 2006, o investitie de 42 de milioane de euro in cele 28 de magazine planificate pentru anul acesta – adica aproape cat investitia anuntata de francezii de la Auchan (40 de milioane de euro). „Plus intentioneaza sa se extinda pana in 2009 in toate orasele tarii cu peste 30.000 de locuitori. La sfarsitul anului 2006 reteaua Plus va atinge un numar de aproximativ 36 de magazine, urmand ca pana la sfarsitul anului financiar 2006/2007 (adica pana la 30.04.2007 – n.r.) sa dispunem de circa 55 de magazine pe intreg teritoriul Romaniei“, explica Vincent Martin, director expansiune al companiei Tengelmann.

     

    Un aspect care merita semnalat este ca retaileri dezvoltati doar in Romania – Trident, Univers’all, Artima, Pic – incearca sa faca fata concurentei pe care le-o fac lanturile internationale extinzandu-se si ei. Numai Trident investeste, conform lui Constantin Mateescu, administrator al Trident Trans Tex, circa 4-6 milioane de euro pentru hipermarketul din Sfantu Gheorghe si 1-1,5 milioane de euro in cel din Sibiu. Grupul Pic, unul dintre principalii distribuitori de zahar din Romania si proprietarul unui hipermarket la Pitesti, isi va dezvolta in perioada urmatoare afacerile din sectorul de retail, avand planificate inca doua inaugurari, la Craiova, in acest an, si Braila, in 2007, conform unei stiri Mediafax. Investitiile totale pentru cele doua noi magazine se ridica la circa 50 de milioane de euro, in conditiile in care hipermarketul deschis in urma cu doi ani a costat doar aproximativ 15 mil. euro, conform aceleiasi surse. Asadar, sute de milioane de euro vor schimba, ireversibil, peisajul retailului. Va fi aglomeratie mare pana si in ultimul orasel.

  • Inca o inaugurare

    Deva e ultimul din seria de orase sub 100.000 de locuitori in care si-a facut intrarea, chiar saptamana trecuta, SPAR. Iar o astfel de inaugurare nu e tocmai o noutate in Deva: aici au fost deschise, pe rand, Plus Discount, Billa si un magazin al lantului romanesc Trident. Urmeaza, in curand, si Kaufland.

     

    SALARII: Intrarea SPAR a influentat piata muncii din Deva, oras care are o populatie de 70.000 de locuitori. „Noi am oferit cu 25% peste salariul mediu oferit de ceilalti retaileri din localitate si am atras spre noi angajatii concurentei“, spune Rino Tizzanini, directorul general al lantului SPAR Romania.

     

    IMPACT: Pentru ca trei dintre retailerii care si-au deschis magazine in Deva sunt situate pe un drum national, autoritatile locale se gandesc sa faca modificari pentru a fluidiza traficul spre acestea, de exemplu sa semaforizeze 10 intersectii sau sa faca sensuri giratorii.

     

    COMPETITORI: Un locuitor al Devei ne-a declarat ca Trident a lansat, pentru a-si pastra clientii, un card de fidelitate cu puncte care inseamna, de fapt, economii pentru cei care cumpara permanent de acolo.

  • SPAR Deva in cifre

    INVESTITIE: 3.150.000 euro

    SUPRAFATA: 1.728 mp

    NR. ANGAJATI: 70

    FURNIZORI: 404

    NR. ARTICOLE: 7.402

    PRODUSE DE IMPORT: 80%

  • Foaie de parcurs

    Toti retailerii din Romania si-au anuntat intentia de a se extinde; cei mai multi au anuntat deja numarul de magazine la care intentioneaza sa ajunga in Romania.

    SPAR: 200 de magazine

    PLUS DISCOUNT: 120 de magazine*

    BILLA: 100 de magazine

    ARTIMA: 50 magazine

    KAUFLAND: 50 magazine

    PENNY MARKET: 50 magazine

    XXL: 50 magazine

    CARREFOUR: 40 magazine

    MINI MAX DISCOUNT: 30 magazine**

    REAL: 30 magazine

    AUCHAN: 20 magazine*

    SELGROS: 15 magazine

    CORA: 15 magazine

    PIC: 10 magazine*

    TRIDENT: 15 magazine*

  • In salturi

    Studiile despre piata de retail arata ca mai este loc destul pe piata, dar ca investitiile masive din urmatoarea perioada vor acoperi multe din punctele cheie din intreaga tara.

     

    CRESTERE: Potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare de piata MEMRB, daca numarul de hipermarketuri a crescut cu doar 42% in 2005 fata de 2004, pentru acest an se estimeaza o crestere de circa 120%, arata ZF.

     

    UN MILIARD EURO: Hipermarketul si supermarketul sunt in prezent cele mai mari formate de retail de pe piata romaneasca. Planurile de investitii ale retelelor de profil ar putea depasi un miliard de euro la orizontul anului 2010.

     

    DUBLARE: Daca in 2005 romanii cumparau din hipermarketuri, supermarketuri, magazine discount si cash & carry in proportie de 27%, ei vor ajunge sa-si faca cumparaturile in 2010 in proportie de 50% din retelele mari de retail, in detrimentul magazinelor de cartier, dupa cum arata un studiu al GfK.

  • Bani la buget

    Aparitia retailerilor in micile orase este o sursa de venituri pentru primarii. Chiar daca terenurile nu sunt cumparate pe baza de licitatie de la consiliile locale, primariile incaseaza destule taxe si impozite (in special pe salarii) de la companiile care isi deschid filiale locale.

     

    ODORHEI: Orasul cu aproximativ 36.000 de locuitori va primi de la SPAR, la un an de functionare, taxe si impozite in valoare de 4.570 RON, la un buget local pentru 2006 de 39.861.000 RON. 

     

    MEDIAS: La un salariu mediu de  650 RON si la un numar de angajati, in medie, de 175 de persoane pentru cei trei retaileri (SPAR, Billa si Plus), primaria orasului Medias va putea primi un impozit, numai din salarii, de aproximativ 14.924 RON. Conform ANAF, la bugetul local ajung 82 de procente din cele 16 procente cu care se impoziteaza salariul unui angajat.

     

    SFANTU GHEORGHE: Investitiile retailerilor (un magazin la fiecare 10.000 de locuitori) vor aduce la bugetul local, numai din taxele de concesiune si din impozitele pe cladiri, un venit anual de aproape 10 miliarde de lei, in conditiile in care bugetul de venituri al orasului se ridica in 2005 la numai 5,4 milioane RON.

  • Bilant provizoriu

    Discounterii sunt cei care au dat dinamica extinderii retailerilor din Romania in 2006, dar nu sunt singurii care si-au crescut investitiile. De altfel, desi discounterii sunt fruntasi la numarul de magazine deschise, retailerii care deschid hipermarketuri ii intrec uneori dintr-o singura inaugurare in ce priveste valoarea investitiilor. Iata un bilant provizoriu si cateva previziuni:

     

    PLUS DISCOUNT: Retailerul planuieste sa incheie anul 2006 cu 28 de magazine deschise, multe in orase in jur de 15.000 de locuitori (Hateg, Baia  Sprie). Investitia se ridica la aproximativ 42 de milioane de euro.

     

    SPAR: 10 magazine in 2006, din care un hipermarket la Targu Mures si supermarketuri la Arad, Resita, Deva, Alba-Iulia (unde a preluat trei magazine cu discount din zona), Ramnicu Valcea, Medias si Odorhei. Valoarea investitiei – circa 15 milioane de euro.

     

    TRIDENT: Va deschide un hipermarket in Sfantu Gheorghe si un supermarket in Sibiu. Valoarea investitiei pentru acest an este preconizata la 7 milioane de euro.

     

    SELGROS: Va deschide un singur magazin in 2006, investitia facuta de companie fiind estimata la circa 15 milioane de euro.

     

    PRAKTIKER: Intentioneaza sa deschida patru magazine, dintre care unul si in Bucuresti, in cartierul Vitan. Investitia pe 2006 ajunge la 32 de milioane de euro.

     

    CORA: Vrea sa deschida, pana la sfarsitul anului, un hipermarket la Cluj-Napoca, in urma unei investitii de 20 – 25 mil. euro.

     

    CARREFOUR: A deschis la Constanta un hiper-market, intrand in concurenta cu Real (divizie Metro), iar la anul vizeaza Clujul (la concurenta cu Cora) si Iasiul (cu doua magazine).

     

    AUCHAN: In toamna acestui an francezii deschid primul hipermarket din Romania, ritmul extinderii pe viitor fiind de 2-3 magazine / an. Investitia primului magazin se ridica la aproape 40 de milioane de euro.

  • Paradoxul bulgar

    Bulgaria nu are o traditie in ceea ce priveste jocul de golf, nici locuitorii ei nu manifesta o predilectie deosebita pentru acest sport aristocratic. Cu toate acestea nici mai mult nici mai putin de 16 noi terenuri de golf vor aparea in statiunile acestei tari in viitorul apropiat. Motivul? Bulgaria a devenit cea mai fierbinte piata imobiliara pentru case de vacanta de pe continentul european. Valoarea achizitiilor de pe segmentul imobiliar rezidential a crescut cu 5,5 % anul trecut. Sase statiuni de golf vor beneficia de terenuri proiectate de designeri renumiti, printre care Gary Player si Jack Nicklaus. Trei terenuri vor fi amplasate pe coasta Marii Negre, doua in apropierea statiunilor montane Bansko si Borovets, iar cel de-al saselea se va invecina cu Sofia.Unul dintre cele mai mari asemenea proiecte este statiunea Thracian Cliffs Golf & Spa, situata in apropierea Marii Negre, o investitie in valoare de 152 de milioane de dolari (aprox. 115 mil. euro). Aceasta va dispune de propria marina, un spa mineral, 400 de camere de hotel si 717 apartamente, vile si bungalowuri. 65 de apartamente dintre cele 300 scoase deja la vanzare au fost achizitionate la un pret de 1.900 euro/mp. Thracian Cliffs va permite accesul pe teren doar pentru rezidentii complexului. Cei care vor cumpara resedintele din stadiul de proiect vor primi gratis calitatea de membru pentru 20 de ani, iar cei care vor sa fie membri pe viata vor scoate din buzunar inca 40.000 de euro pentru a nu mai plati vreodata taxele de green (taxele de acces pe terenul de golf).

  • Cu ochii pe Dacia

    Carlos Ghosn, CEO al Renault si Nissan, omul care are in mana, la nivel global, destinele unor giganti auto, se va implica direct in managementul Automobile Dacia din Pitesti. Prezent la Salonul Auto de la Paris, el a spus ca asteapta o crestere sustinuta a profitului companiei romanesti in urmatorii 2 ani. Ghosn sustine ca Dacia si Logan vor deveni un factor determinant in cresterea Renault. Rata de profitabilitate a Dacia nu se poate compara in prezent cu grupul Renault, insa Ghosn spune ca este optimist, avand in vedere potentialul marcii. Dacia este deja pe profit din 2005. Compania are un profit de 82 mil. euro la o cifra de afaceri de 1,2 mld. euro, fata de pierderile de 73 mil. euro la o cifra de afaceri de 592 mil. euro inregistrate in 2004. Cu toate acestea, Ghosn nu se grabeste sa dezvolte gama de modele Dacia, Renault urmarind, pentru moment, exploatarea la maximum a platformei Logan. CEO-ul Renault are in spate experienta Nissan – japonezii aveau 48 de modele pe piata, la momentul preluarii conducerii companiei, in anul 2000, dintre care numai 3 obtineau profit.Cunoscut pentru solutiile sale de management, Ghosn este la curent cu cifrele obtinute la uzina din Pitesti, semn ca urmareste cu atentie evolutia modelului Logan. “Icebreaker” sau “Le Cost Cutter” este un model de succes: este primul CEO strain al unei mari companii japoneze, a fost votat “omul anului” 2003 de catre editia japoneza a revistei Fortune si mai face parte si din board-urile Sony si IBM. Dupa ce a readus pe linia de plutire un grup Nissan aflat in dificultate, Ghosn a fost numit, in 2005, CEO al Renault, pastrandu-si, totodata, si fotoliul executiv din Japonia.

  • O lume a barbatilor?

    Daca pana acum femeile au incercat sa fie cat mai masculine, generatiile urma-toare se vor intreba de ce nu pot barbatii sa semene mai mult cu femeile.The Economist este categoric: viitorul economiei este pe mainile femeilor. In tarile dezvoltate, fetele au rezultate mai bune la scoala decat baietii, mai multe femei obtin diplome universitare decat barbatii si cele mai multe posturi noi sunt ocupate de femei. Acestea sunt o parte din motivele care i-au indreptatit pe cei de la the Economist sa traga concluzia ca femeile reprezinta cel mai puternic motor de crestere economica globala. Din 1950 pana azi rata de angajare a barbatilor a scazut cu 12 procente, pana la 77%. Peste tot in schimb sunt angajate din ce in ce mai multe femei, insa acest lucru are la baza si o schimbare majora a tipurilor de joburi disponibile. Insa femeile devin din ce in ce mai importante in economia globala nu numai ca forta de munca dar si ca forta consumatoare, ca antreprenori sau manageri. In general femeile au fost responsabile de cumparaturi si cheltuieli administrative in casa, iar acum au din ce in ce mai multi bani de cheltuit. Cercetarile au aratat ca femeile sunt responsabile pentru aproximativ 80% din deciziile de cumparare – de la medicamente si case la mobilier si produse alimentare. Si daca dupa toate astea barbatii nu se simteau suficient de prost, cercetatorii au ajuns la concluzia ca femeile sunt si mai buni investitori decat ei. Un studiu realizat de Digital Look, un site financiar englezesc, a conchis ca femeile obtin in mod constant rezultate mai bune decat barbatii in investitii. Un alt studiu al investitorilor americani realizat de Merrill Lynch a incercat sa explice de ce femeile sunt mai pricepute la investitii, iar raspunsul lor a fost ca acestea sunt mai putin fluctuante, iar marele defect al barbatilor este acela ca mizeaza prea multi bani pe o singura idee riscanta.