BusinessMagazin

Blog

  • Amway, afaceri de peste 35 mil. euro

    Potrivit Euromonitor, piata romaneasca a cosmeticelor si produselor de ingrijire personala ar putea ajunge in acest an la peste 2,4 mld. lei (720 mil. euro), in crestere cu circa 13% fata de 2006.
    Produsele companiei sunt distribuite prin intermediul a peste 50.000 de reprezentanti directi, in sistem multi-level-marketing (MLM). Cele mai multe comenzi sunt acoperite de Capitala, insa contribuie semnificativ si clientii din Iasi, Cluj si Constanta. Valoarea medie a unei comenzi ajunge la 100 de euro.
    De zece ani pe piata locala, Amway mizeaza si pe sistemul de vanzari prin Internet, care reprezinta 70% din totalul comenzilor catre companie, in conditiile in care in 2001 acopereau doar 15% din vanzari. "Magazinul propriu contribuie cu 20% la totalul vanzarilor, restul de 10% reprezentand comenzi care depasesc 1.400 de euro si care nu pot fi facute online", completeaza George Popescu.
    Pentru anul viitor, Popescu spera la afaceri mai mari cu cel putin 20%. "Vom lansa cateva marci care ne vor salta cu siguranta vanzarile. Este vorba de o crema de lux a carei imagine este Sandra Bullock si o serie de produse din gama Nutrilite", explica Popescu.
    |n prezent, Amway comercializeaza la nivel local, in sistem multi-level-marketing, peste 700 de produse pe diverse segmente, dinre care peste 60.000 au fost aduse pe piata locala anul acesta.
    Ponderea cea mai mare din vanzari – aproximativ 60%, o au produsele de sanatate si frumusete.
    "Strategia de vanzari a companiei se va axa in continuare pe aceste doua mari categorii", precizeaza branch manager-ul Amway Romania.
    Pe acelasi segment de piata cu Amway, care apartine gigantului Alticor, activeaza
    si Avon, Oriflame, Zepter sau Forever Living Products. Datorita portofoliului de produse (10 game diferite: cosmetice, suplimente alimentare, produse de ingrijire personala, de ingrijire a locuintei, vase de gatit, sisteme de tratare a apei, precum si o gamă de produse premium constand in parfumuri, lenjerie si bijuterii.), compania intra in competitie si cu Beiersdorf, Procter & Gamble, Henkel sau Unilever.
    Amway Corporation a fost infiintata in 1959 de catre Jay Van Andel si Rich DeVos si este astazi una dintre cele mai mari companii de vanzari directe din lume. Amway face parte din familia companiilor Alticor, care a inregistrat vanzari mondiale de retail de 6,3 miliarde de dolari in 2006 prin intermediul a peste 3 milioane de reprezentanti.

  • Bursa vazuta de la Viena

    Perioada de incertitudine in care se afla pietele de capital din intreaga lume nu se va incheia, in viziunea austriacului, decat in aprilie-mai anul viitor, odata cu incheierea anului fiscal. „Daca ne uitam la estimarile privind pierderile bancilor si ale fondurilor de investitii datorate crizei ipotecare, estimari care se ridica pana la 400 de miliarde de dolari, si la pierderile deja raportate (care nu ajung nici la o treime din aceasta suma, n. red.), putem observa o mare diferenta. Doar auditorii care vor efectua controalele pentru tot anul vor putea prezenta nivelul real al pierderilor“, spune Michael Buhl. Aceasta inseamna ca volatilitatea bursiera se va mentine luni bune de-acum incolo, la fel si aversiunea tot mai mare a fondurilor de investitii la risc.

    Bursa de Valori din Viena, una dintre cele mai mari piete reglementate din centrul si estul Europei, are o capitalizare de peste 170 de miliarde de euro si o lichiditate zilnica de circa 700 de milioane de euro. Cresterea pana la acest nivel nu a fost usoara, majoritatea problemelor de la bursa vieneza fiind identice cu cele cu care se confrunta acum Bursa de Valori Bucuresti in prezent, spune Buhl. „In urma cu cativa ani, multe companii austriece au ales sa se listeze la Frankfurt si nu la Viena. Dezavantajele, intre care lichiditatea scazuta de care au avut parte acolo, au facut insa ca aproape toate sa se intoarca in tara, unde acoperirea media si interesul investitorilor sunt incomparabil mai mari.“

    E un argument pentru ca Buhl sa recomande acum listarea pe piata autohtona pentru toti doritorii de a ajunge la cota bursei. „Cea mai profitabila listare este cea pe piata interna, unde ai toate elementele necesare succesului: acoperire media, imagine deja cunoscuta a marcii, interes din partea investitorilor. Din pacate, managerii care se ocupa de listare au tendinta sa angajeze cele mai mari societati de intermediere, cum ar fi JP Morgan sau Goldman Sachs, care prefera bursele mari, unde au deja experienta“, spune Michael Buhl. Angajarea societatilor foarte mari pentru intermediere este insa o garantie pentru manageri in fata actionarilor in cazul unui esec, dupa principiul „daca ei nu au putut, atunci nimeni nu poate“. Nici dubla listare nu este o solutie foarte buna pentru o companie, in opinia oficialului austriac, din cauza costurilor aproape duble si a reducerii pachetului liber la tranzactionare.

    Atragerea companiilor pe bursa este o alta problema. „In urma cu trei ani am inceput un studiu asupra companiilor austriece, pentru a vedea care s-ar putea lista. Am ales circa o mie de societati de marime medie si mare, cu balante financiare pozitive si perspective bune pentru viitor. Dintre acestea, doar 9% au considerat listarea o optiune“, povesteste Michael Buhl. La listare nu au ajuns insa decat putine companii dintre cele 90, principalele obstacole fiind costurile ofertei publice initiale si rezistenta managerilor sau a proprietarilor in fata transparentei si a reducerii puterii decizionale, impuse de cerintele cotarii. „De multe ori, managerii sunt greu de convins ca avantajele listarii sunt mai importante decat pierderea unei parti din putere“, apreciaza seful bursei din Viena. La fel si cand vine vorba despre costuri; chiar daca cei 8% din valoarea ofertei initiale trebuie sa fie achitati o data (costul unei oferte publice initiale pe pietele de capital europene este in general de circa 7-8%), cheltuielile aferente unui credit sunt, prin comparatie, mult mai mari, desi sunt repartizate pe toata perioada de rambursare.

    Solutia gasita de austrieci a fost roadshow-ul, adica evenimente organizate in care managerii sunt adunati si li se explica, cu ajutorul altor directori de companii deja trecute prin aceasta experienta, avantajele listarii. Si mai ales ale listarii unui pachet de actiuni semnificativ, peste cota minima de listare de 25%. „Am avut multe discutii cu compania Starbucks, care s-a listat si la noi, pentru a-i convinge sa lase liber la tranzactionare un pachet de 25% plus o actiune. Chiar si acea actiune conteaza atunci cand vii in fata investitorilor. Oferta lor a avut valoarea de 1,4 miliarde de euro si a fost suprasubscrisa de zece ori“, spune Michael Buhl, care crede ca „si 10% este mai bine decat deloc“ atunci cand vorbeste despre apropiata listare a Transgaz Medias, pentru care subscrierea va incepe la 26 noiembrie.

    Ambiguitatea care poate fi observata pe piata romaneasca de capital, cu volatilitate mare bazata pe perceptia investitorilor si nu pe rezultatele financiare, nu este considerata ciudata de catre Michael Buhl: „Pot da ca exemplu o companie austriaca care a raportat 15 ani la rand cresteri constante ale profitului net. In toata aceasta perioada, cotatia actiunii lor a ramas neschimbata. Sunt multe cazuri in care profitul se majoreaza cu cifre mari, de pana la 50%, dar pretul de pe piata creste foarte putin. In astfel de cazuri, tranzactionarea se bazeaza doar pe sentiment, pe impresie, nu pe analize fundamentale sau tehnice“.

    Colaborarea bursei din Viena cu cea din Bucuresti s-a concretizat prin lansarea unui indice, ROTX, ce are la baza 11 companii mari din Romania. Pe parcursul celor doi ani si jumatate de la lansare, pe baza indicelui fondurile straine au achizitionat actiuni in valoare de circa 250 de milioane de euro. Pe langa acesti bani, cumparatorii au mai investit si direct in bursa de la Bucuresti pentru acoperirea riscului (operatiuni de hedging).

  • Exporturile urca Arctic la 164 mil. euro la noua luni

    Producatorul de electrocasnice Arctic Gaesti, parte a grupului turc Arcelik, a inregistrat in primele noua luni ale acestui an o cifra de afaceri de 164 de milioane de euro, in crestere cu 20% comparativ cu perioada similara a anului trecut. Compania estimeaza ca va inregistra in acest an o cifra de afaceri de 217 de milioane de euro, in crestere de la 194 mil. euro in anul precedent.

    "Atat exporturile cat si vanzarile locale – in special segmentul de aparate frigorifice, au contribuit la cresterea vanzarilor companiei in 2007", a declarat directorul general al Arctic Gaesti, Ugur Kayali.

    Compania a comercializat in primele noua luni 1,11 milioane de produse electrocasnice, 500.000 dintre acestea fiind vandute pe plan intern. Oficialii Arctic estimeaza ca cifra de afaceri a companiei obtinuta din vanzarile pe plan intern se va ridica la finalul acestui an la 111 milioane de euro.

    Rezultatele companiei la noua luni vin in contextul in care Electrolux Romania, rivalul principal al Arctic in ceea ce priveste productia de electrocasnice in Romania, a inregistrat in primele trei trimestre o cifra de afaceri de 111,3 milioane de euro, in crestere cu 10,6 procente fata de aceeasi perioada a anului trecut.

    Rezultatele bune ale celor doi producatori vin in contextul revenirii pietei locale de electrocasnice, care a devenit astfel, pe langa majorarea exporturilor, un nou motor de crestere pentru producatori.

    Citeste si Revenirea electrocasnicelor

  • GecadShop.ro, vanzari triple

    Gecad Net a relansat astazi site-ul GecadShop si a anuntat dublarea ofertei de aplicatii software la 400. "Iar in cateva luni vom adauga alte 100 de aplicatii. Obiectivul nostru este sa devenim un magazin de referinta pentru companiile in cautare de software, dar si a utilizatorilor individuali care vor sa achizitioneze solutii de securitate, jocuri, softuri de grafica sau alte diverse utilitare", a declarat Corina Botezatu, websales manager in cadul companiei.

    Cele mai cautate aplicatii software in primele 10 luni ale acestui an au fost solutiile de securitate, cu o cota de 56% din vanzarile online ale GecadShop. Pe locul al doilea s-au clasat aplicatiile de grafica – 7%, urmate de cele dedicate proiectarii asistate – 6%, utilitarele, adica softurile de arhivare, de scriere de continut pe CD-uri sau DVD-uri – 4%, sistemele de operare si aplicatiile de tip office – 3%, iar pe ultimul loc in topul vanzarile au fost jocurile reprezentand aproximativ 2%. Restul de 22 de procente din vanzari apartine aplicatiilor software diverse.

  • Pravalia de IT

    Dupa ce a semnat contractul prin care a vandut afacerea Best Distribution catre grecii de la CD Media pentru 3 milioane de euro, Octavian Radu, presedintele grupului RTC Holding, a cugetat putin si a tras linie. In urma cu doi ani, cumpara de la omul de afaceri Teo Paduraru compania Best, care includea lantul de magazine Best Computers si divizia de distributie Best Distribution. Acum a renuntat la aceasta din urma, in timp ce brandul de calculatoare a fost desfiintat; o parte dintre magazine au fost inchise pe motive de neprofitabilitate, iar restul au fost integrate in lantul Diverta. „Cred ca nu mai exista niciun viitor pe piata din Romania pentru magazinele mici de IT“, a comentat Radu la incheierea tranzactiei pentru Best Distribution.

    Cat adevar exista insa in aceasta afirmatie a omului de afaceri? Predictia sumbra pentru magazinele mici ar putea fi contrazisa prin exemplul celor cateva mii de astfel de comercianti din piata, majoritatea cu afaceri in crestere, conform lui Gyorgy Baba, directorul Primex, companie cumparata anul acesta de grupul turc Sabanci Holding, detinatorul brandului Teknosa.

    Terra Soft, de exemplu, companie din judetul Dambovita detinuta de doi oameni de afaceri, Ovidiu Brezan si Liviu Stoica, vinde produse IT inca din 1998. Este drept, pe partea de IT functioneaza un singur magazin, in orasul Targoviste, dar compania are in paralel o retea de peste 40 de magazine GSM in toata tara prin intermediul unui parteneriat cu Vodafone. „Vanzarile de IT vor ajunge anul acesta la peste 850.000 de euro, in crestere cu aproximativ 15% comparativ cu 2006“, estimeaza Costel Cruceru, directorul diviziei IT a Terra Soft. Povestea acestui magazin, chiar daca nu foarte spectaculoasa, indica faptul ca retailul de echipamente electronice si IT are viitor nu numai pentru lanturile mari de retail, dar si pentru magazinele mai mici, de la coltul strazii. „Terra Soft a deschis magazinul IT intr-o perioada in care cererea pentru aceste produse era foarte mare pe piata. De atunci s-au schimbat foarte multe, dar noi am continuat sa crestem“, spune Cruceru. Pentru a-si mentine aceste cresteri, Terra Soft s-a orientat in ultimii ani din ce in ce mai mult catre segmentul de servicii post-vanzare (consultanta, mentenanta, service etc.), care inseamna in prezent in jur de 70% din cifra de afaceri. „Motivul este lesne de inteles. Nu mai poti face bani numai din comert, in conditiile in care clientul cere si consultanta, suport tehnic sau service pentru computere dupa achizitie“, puncteaza directorul diviziei IT a Terra Soft. „Si este foarte adevarat ca, daca nu isi regandesc strategia si incep sa ofere si servicii, multe magazine mici vor disparea.“

    Parerea lui Cruceru e sustinuta si de Nicolae Ontiu, directorul companiei One IT, care are in prezent doua magazine IT, unul stradal in Baia Mare si unul in Polus Center din Cluj Napoca, deschis saptamana trecuta in urma unei investitii de 95.000 de euro. „Cred ca fara o strategie bine conturata, multe dintre magazinele mici de computere nu vor avea sanse sa reziste pe piata. Cea mai buna miscare este integrarea in oferta si a serviciilor IT ce aduc valoare adaugata.“ In cazul One IT, serviciile inseamna peste 50% din cifra de afaceri, care va depasi anul acesta un milion de euro, potrivit estimarilor lui Ontiu – o crestere cu 70% fata de 2006, mai ales datorita deschiderii celui de-al doilea magazin in preajma sarbatorilor, perioada foarte buna in retailul IT. Alte 10 procente provin din comertul online, iar planurile companiei pentru 2008 vizeaza cresterea vanzarilor pe Internet pana la 30% din cifra de afaceri. Astfel ca, la fel ca si in cazul Terra Soft, veniturile One IT de anul acesta vor proveni doar in proportie de aproximativ 30-40% din retailul propriu-zis.

    Aceeasi evolutie o urmareste si Beta N Computers, companie care a inceput sa comercializeze echipamente IT in 1996 in Bucuresti. „Pana prin 2002, afacerile au mers foarte bine“, isi aminteste Nicolae Nedelcu, directorul companiei. Acum, retailul aduce din ce in ce mai putini bani – in jur de 350.000 de euro anul acesta, in scadere fata de anii trecuti, cand afacerile ajungeau si la un milion de euro, fapt care l-a inpins si pe Nedelcu sa se orienteze catre servicii integrate. „Anul acesta, 20% din cifra de afaceri va proveni din servicii, dar la anul speram ca ponderea sa fie cel putin egala cu cea a retailului.“

    Astfel de exemple demonstreaza faptul ca viitor exista pentru magazinele mici de IT, numai ca nu doar din retail, solutia fiind serviciile integrate, combinate cu vanzarea efectiva de computere si componente IT. „Daca as fi proprietarul unei retele mici de magazine IT si nu mi-as imagina viitorul decat in aceeasi industrie, mi-as baza activitatea in cea mai mare parte pe servicii cu valoare adaugata, personalizate“, confirma Dragos Simion, vicepresedintele lantului de retail Flamingo. Altfel spus, varietatea de produse nu mai e in sine un avantaj competitiv, moment in care ramane ca lupta cu concurenta sa se bazeze pe o oferta cat mai completa de servicii.

  • CIne a cumparat afacerea Vinexpert

    La prima vedere, mare legatura intre productia si importul de chibrituri si afacerile cu vin nu prea este. Dar actionarii clujeni ai fabricii de chibrituri au decis inca de la finalul anului trecut sa intre pe piata vinului, infiintand compania Vino Vero, axata pe importul de vinuri din America Latina. Vino Vero va incheia primul an de activitate cu o cifra de afaceri de peste 400.000 de euro, iar tranzactia cu Vinexpert a fost practic urmatorul pas, catre partea comerciala. „Noi intentionam sa deschidem o retea proprie de magazine, iar Vinexpert dorea sa creasca intr-un ritm mai rapid. Am decis sa ne unim competentele“, declara Maia Banciu, director de marketing si comunicare la Match Point. Familia Banciu controleaza pachetul majoritar de actiuni (40%) al producatorului de chibrituri, diferenta fiind impartita in mod egal intre alti doi actionari – Ovidiu Popa si Mircea Popescu.

    Reteaua Vinexpert are acum trei magazine – doua in Capitala si unul la Brasov. „Cel mai important castig este ca Match Point se va ocupa de dezvoltarea retelei pe partea de vest a tarii, iar eu ma voi putea ocupa de Bucuresti“, declara Catalin Paduraru, care detine acum 50% din actiunile Vinexpert. Fondatorul retelei de magazine specializate in vanzarea de vinuri si bauturi alcoolice spune ca firma a ajuns intr-un punct in care avea nevoie de competente suplimentare, „pe care eu ar fi trebuit sa le cumpar, dar pe care partenerul meu le are deja – de la departamentul de contabilitate pana la cel de resurse umane“. Desi valoarea tranzactiei nu a fost dezvaluita, Paduraru estimeaza ca firma in care detine 50% din actiuni valoreaza 2 milioane de euro, iar previziunile pentru urmatorii trei ani indica atingerea pragului de 5 milioane de euro. „Acela ar putea fi un moment bun pentru un parteneriat cu un fond de investitii“, spune Paduraru, care admite ca a mai avut anul acesta inca doua serii de discutii pentru alegerea unui partener si cu alti investitori interesati.

    Concret, in sarcina proaspetilor actionari (chiar daca discutiile au inceput in primavara, semnaturile au incheiat povestea abia saptamana trecuta) cade in intregime grija resurselor umane si a logisticii in Transilvania, urmand ca tot ei sa se ocupe de-acum si de magazinul de la Brasov. Planurile imediate prevad si deschiderea a doua noi spatii la Cluj si la Timisoara, urmand ca reteaua din Capitala sa se mareasca anul viitor cu trei noi magazine. Investitiile minime necesare unui magazin Vinexpert sunt de 100.000 de euro, bani ce includ costurile cu proiectarea, amenajarea si echipamentele de depozitare. Pentru anul acesta, vanzarile Vinexpert sunt asteptate sa depaseasca 1,5 milioane de euro.

    In timp ce Vinexpert este pentru Paduraru prima afacere, pentru actionarii Match Point drumul pana la magazinele cu vinuri a fost ceva mai intortocheat. In urma cu cinci ani, familia Banciu a demarat cu ceilati doi parteneri afacerea din domeniul importului si al productiei de chibrituri, cifra de afaceri a Match Point urmand sa depaseasca anul acesta 2 milioane de euro, de aproape doua ori mai mare fata de anul trecut (1,15 milioane de euro). Dar odata pusa pe roate productia de chibrituri, afacerea cu vinuri putea sa-si faca si ea loc in portofoliu, mai ales ca interesul pentru domeniu e de data mai veche. „Ne place sa bem un pahar de vin bun. Dupa ’89, calatorind, am descoperit ca sunt multe vinuri extraordinare, la preturi accesibile tuturor, incat ne-am dorit sa le avem si acasa“, declara Maia Banciu. Ideea unei afaceri cu vinuri a inceput sa se cristalizeze in urma cu circa doi ani si primele activitati au pornit la finalul anului trecut. „Am dorit sa fim pregatiti pentru primul import imediat dupa aderarea la UE si ridicarea taxelor vamale pentru importurile de vin“, explica Banciu alegerea momentului. Rezultatele primului an: Vino Vero va incheia acest an cu o cifra de afaceri de peste 400.000 de euro, in conditiile in care Vino Vero a avut nevoie de o investitie de 300.000 de euro pentru a pleca la drum.

    Odata cu uscarea cernelii pe contract, partenerii va trebui sa-si croiasca un drum comun si „de mare folos este faptul ca ne completam competentele“, crede Paduraru. Un plus este si faptul ca si unii si altii cred cu tarie in cresterea vanzarilor de vinuri imbuteliate. „Romanii iubesc viata si traiul bun, asa ca nu avem cum sa ramanem in urma lumii civilizate“, spune Banciu. Schimbarile sunt foarte vizibile, mai cu seama pe piata Capitalei: „Clientii sunt tot mai sofisticati si au discernamant din ce in ce mai mare in alegerea vinului dorit“, afirma Paduraru.

    Pe piata romaneasca, magazinele specializate nu si-au delimitat inca un loc clar, iar experienta unor tari mai dezvoltate ne arata si motivul – abia dupa ce se incheie expansiunea retelelor internationale vine vremea cristalizarii comertului de specialitate. In ce priveste magazinele specializate in vanzarea de vinuri imbuteliate si bauturi alcoolice, pe piata bucuresteana sunt foarte putine: in afara de cele doua Galerii Vinexpert, magazinul Nic (din Piata Dorobanti) si afacerea doctorului Ion Pusca, doar cateva spatii prin centre comerciale mai completeaza peisajul. In provincie, magazinele de acest fel sunt chiar si mai rare. De partea cealalta a balantei inclina vanzarile din marile retele comerciale, ce detin acum partea leului din vanzarile de vin imbuteliat. Clientii pretentiosi incep sa treaca insa pragul magazinelor specializate, pentru ca pe rafturile acestora gasesc o oferta mai variata decat la raionul de vin de la supermarket.

  • Un Nobel sau macar un Oscar

    Acesta le reaminteste ironic vizitatorilor cuvintele imparatului Wilhelm al II-lea: „Eu am incredere in cal. Automobilul nu este mai mult decat un fenomen trecator“.

    Insa impunatoarea cladire de pe Mercedesstrasse nr. 100 din Stuttgart a fost considerata potrivita de divizia de camioane si autobuze a producatorului german Daimler ca sa gazduiasca saptamana trecu-ta lansarea proiectului „Shaping Future Transportation“ („Cum va arata viitorul transportului“), ofensiva ecologica a companiei in domeniul vehiculelor comerciale. Desi a lansat in 1969 primul model de autobuz hibrid, Daimler pare acum, alaturi de alti producatori germani precum Volkswagen si BMW, destul de departe de a fi asimilat cu ceea ce indeobste denumim „un brand verde“, capabil sa indeplineasca anul viitor tinta de 140 g/km, stabilita in 1998 de Asociatia Producatorilor Europeni de Automobile.

    Directorul executiv al Daimler Trucks, Andreas Renschler, spune ca incearca sa schimbe aceasta imagine prin investitii pentru gasirea unor solutii mai curate pentru vehiculele comerciale dezvoltate de companie, investitii care au totalizat in 2006 „in jur de un miliard de euro“.

    Cele 16 modele de camioane si autobuze „verzi“ pe care Daimler le produce in Europa (Mercedes-Benz), Statele Unite (Freightliner si Thomas Built Buses), Canada (Orion) si Japonia (Mitsubishi Fuso) au fost prezentate la Stuttgart ca solutie pentru viitorul transportului urban si de marfuri. Daimler estimeaza ca piata de vehicule comerciale va creste in urmatorul deceniu cu circa 50% (de la 3.859.000 de vehicule in 2006 la 5.409.000 de vehicule in 2017). In conditiile in care, potrivit lui Renschler, si in momentul de fata doua treimi din transportul de marfuri in Europa se desfasoara prin intermediul vehiculelor comerciale, reducerea poluarii si a consumului de combustibil la aceste autovehicule trece de la stadiul „revolutiei verzi“ la cel pragmatic al raportului cost-beneficiu al fiecarei companii.

    Desi spune ca are la indemana solutiile potrivite – au fost deja livrate 1.500 de autobuze Orion, peste 100 de camioane Freightliner si 200 de autobuze si camioane Fuso -, Daimler se confrunta deocamdata cu o problema in legatura cu cererea: vehiculele sale hibride sunt in medie cu o treime mai scumpe decat cele similare cu motorizare diesel, iar aceasta nu-i incurajeaza deloc pe posibilii clienti sa semneze contractele de achizitie. Ca sa nu mai vorbim de modelul Citaro cu propulsie pe hidrogen, care ajunge la un milion de euro pentru un autobuz; deocamdata compania a reusit sa vanda doar 36 de bucati in 12 orase din intreaga lume.

    Prin urmare, Renschler a profitat de prezenta a 200 de jurnalisti din 29 de tari la evenimentul de la Stuttgart si le-a cerut ajutorul pentru a face presiuni asupra propriilor politicieni sa incurajeze achizitia de vehicule comerciale nepoluante. De asemenea, CEO al Daimler Trucks s-a declarat nemultumit si de existenta a patru standarde diferite de poluare in SUA, UE, China si Japonia, care cresc costurile de productie si dau peste cap si previziunile financiare: „As vrea sa-i intreb pe colegii (jurnalisti) din Statele Unite ce standarde vor fi pe piata anul viitor“, a raspuns Renschler dupa ce a fost intrebat de BUSINESS Magazin despre rezultatele in scadere ale diviziei sale din 2007 – vanzari de 117.000 de vehicule in trimestrul al treilea, fata de 136.000 in aceeasi perioada din 2006, si un profit operational de 480 mil. euro, fata de 565 de milioane. Explicatia lui tine de introducerea unui nou standard de poluare in SUA, cea mai mare piata auto din lume, ceea ce a dus la anularea unor comenzi deja antamate. O umbra de optimism s-a zarit totusi in atitudinea sefului Daimler Trucks cand a vorbit despre perspectivele pietei in 2008: o revenire a pietei americane, „dar nu mai devreme de al doilea trimestru“, cresterea vanzarilor europene datorita cererii din estul Europei (Daimler chiar se gandeste la o fabrica de asamblare in Rusia) si o suplimentare a cererii din partea Indiei si a Chinei.

    Si chiar cu rezultate financiare in scadere, Renschler si-a ingaduit totusi o ironie la adresa celui mai de succes produs al ideologiei „verzi“, filmul „An Inconvenient Truth“, pentru care Al Gore a primit anul acesta si Oscarul, si premiul Nobel pentru Pace: „Stiti ca filmul e substantial bazat pe o singura prezentare PowerPoint despre protejarea mediului. Nu cred ca e complet echitabil. La urma urmei, compania noastra dezvolta de decenii solutii de transport care au grija de mediu si eu insumi am facut nenumarate prezentari PowerPoint. Dar eu astept in zadar in fiecare an un telefon din Suedia – si nici la Oscar nu ma invita nimeni“.

    A fost si mai bine

    In conditiile in care piata de vehicule comerciale tinde sa se fragmenteze tot mai mult, Daimler a pierdut anul trecut cota de piata. Tata Motors si Navistar au fost singurii care au castigat procente in lupta cu competitia.

  • Scump si mai scump

    Vestea proasta pentru cel care isi construieste o casa este ca il costa cu 30% mai mult. Vestea buna, daca lucreaza in sectorul constructiilor, este ca veniturile ii cresc de doua ori mai mult.
    „Inflatia din constructii este de 30% din 2006 pana in 2007“, spunea recent Geo Margescu, director general al Cefin Real Estate, unul dintre cei mai activi dezvoltatori imobiliari din Romania. Dar, puncta el, in acelasi interval, forta de munca s-a scumpit cu 78%: „Salariul minim in constructii a ajuns la 600 de euro pe luna“.
    In plin boom imobiliar, constructorii s-au trezit ca nu mai au suficienti angajati pentru a duce la capat toate proiectele care apar pe piata romaneasca. „Este o adevarata aventura sa gasesti un constructor in Romania“, declara recent Dorinel Cazacu, reprezentantul local al dezvoltatorului imobiliar GEA Prasa Internacional, in cadrul unui seminar organizat de BUSINESS Magazin.
    „De noua luni negociez cu antreprenorii“, spunea Cazacu despre cautarile pentru o societate de constructii care sa ridice un ansamblu rezidential ce va fi dezvoltat in Capitala de catre grupul spaniol.
    Dificultatile in incheierea unui contract cu o societate de constructii sau termenele de livrare pentru materiale care se pot ridica si la cateva luni de la comanda reprezinta latura mai putin placuta a cresterii generale a sectorului constructiilor, impulsionat de boom-ul imobiliar. Sectorul a inregistrat anul trecut, potrivit datelor oficiale, o crestere de 19% comparativ cu majorarea PIB de 7,7%, in timp ce valoarea lucrarilor de constructii a urcat in acest an cu 34,1%.
    Tabloul general de crestere este insa insotit si de aspecte negative. „In acest moment lucreaza in constructii aproximativ 360.000 de persoane. Ar fi nevoie de muncitori inca o data pe atat“, sustine directorul general executiv al Patronatului Societatilor de Constructii (PSC), Adriana Iftime. Constructorii spun ca lipsa muncitorilor este cea mai mare problema a sectorului constructiilor, care a dus pe de o parte la scaderea calitatii si a vitezei de lucru si pe de alta parte la majorari salariale considerabile, in special pentru muncitorii necalificati. „Costurile cu manopera au crescut cu 40-60% in acest an“, spune Sorin Chirita, proprietarul companiei Vertical Construct Grup, care a intrat si pe piata dezvoltarii imobiliare prin dezvoltarea unui ansamblu de 57 de apartamente in zona Baneasa din Bucuresti.
    Potrivit datelor Institutului National de Statistica, salariul mediu net in sectorul constructiilor a ajuns in luna septembrie la 891 de lei, cu peste 21% mai mare comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, cresterea fiind mai mare decat cea a indicelui salarial mediu net pe tara, care a crescut in ultimul an cu 14%. Acesta este insa doar tabloul oficial, reprezentantii companiilor de constructii sustinand ca salariile din sector sunt mult mai mari. „Numai un muncitor necalificat imi cere 90 de lei pe zi, cat dau unui zidar“, spune Chirita, a carui opinie este intarita si de Adriana Iftime, care spune ca un faiantar sau un zidar cere un salariu si de 1.000 de euro: „Cartierul Pipera este construit in proportie de 80% cu muncitori la negru. In realitate, muncitorii nu mai doresc sa lucreze cu contract de munca, iar constructorul este fortat sa accepte. Stau doua saptamani, isi iau banii si pleaca imediat la o oferta si mai mare.“
    Cresterea manoperei a fost dublata si de majorarea preturilor la materialele de constructii. Potrivit datelor PSC, caramizile s-au scumpit in acest an cu 10-12%, cimentul cu 15 procente, iar betonul armat cu 25% in prima jumatate a anului, semestrul al doilea marcand o usoara scadere de pret. „Evolutia preturilor la energie si la materii prime precum nisipul si paletii influenteaza clar preturile finale ale produselor“, confirma Daniel Catanas, directorul general al Wienerberger Sisteme de Caramizi, cel mai mare producator de profil pe piata romaneasca.
    Chiar daca incearca sa transfere responsabilitatea cresterii preturilor catre costuri, producatorii de materiale de constructii sunt evident avantajati de cererea ridicata, care le-a urcat sensibil profiturile in ultimii ani. Wienerberger, de exemplu, a avut anul trecut un profit de 6,7 milioane de euro, fata de 2,5 milioane de euro in 2005, in conditiile in care cifra de afaceri a crescut de la 30 la 46,5 milioane de euro.
    Cererea care depaseste oferta si strategia constructorilor de a reduce costurile au impulsionat si cresterea importurilor. Potrivit producatorilor de caramizi, ponderea importului in consumul intern este de peste 40%. „Caramizile din import sunt mai ieftine la distante egale. In Timisoara sau in Oltenia este mai ieftina caramida din Ungaria sau Serbia, dar productia mea este mai ieftina in Brasov“, spune directorul comercial al Siceram Sighisoara, Nicolae Neag. El apreciaza ca importurile vor scadea treptat in urma majorarii capacitatilor locale de productie si in urma dezvoltarii pietelor regionale, care vor face ca exporturile sa nu mai reprezinte o varianta rentabila. Cu toate acestea, majorarile de pret pe segment vor continua si pe termen mediu, energia urmand sa se scumpeasca inevitabil. „In plus, conteaza foarte mult si cum va fi iarna care se apropie. Daca va fi blanda, nu se vor putea forma stocuri si la primavara vor creste iarasi preturile, cum s-a intamplat in acest an“, mai spune Nicolae Neag.
    Estimarile privind cresterea segmentului de caramizi anul viitor se invart in jurul a 15% in volum si 10% in valoare, potentialul de crestere al pietei – estimata la aproximativ 170 de milioane de euro – determinand producatorii sa investeasca in marirea capacitatilor de productie. Wienerberger va inaugura la inceputul anului viitor o noua fabrica langa Cluj, in urma unei investitii in valoare de 20 de milioane de euro, pe langa cele doua existente de la Sibiu si Gura Ocnitei (langa Targoviste), ceea ce va duce totalul investitiilor din Romania la aproximativ 56 de milioane de euro. Si producatorul Siceram si-a marit capacitatea de productie a fabricii de la Sighisoara in urma unei investitii de opt milioane de euro, in timp ce grupul Kronenberger a investit anul trecut trei milioane de euro in cele doua fabrici din Romania.
     
    O crestere asemanatoare a inregistrat si piata de ciment, care este impartita de trei mari grupuri internationale, Lafarge din Franta, compania elvetiana Holcim si producatorul german HeidelbergCement. „De aproximativ trei ani piata a crescut in mod constant cu aproximativ 15-20%, iar pentru acest an anticipam o rata de crestere similara“, declara directorul general al Holcim Romania, Markus Wirth. Compania deruleaza in acest moment o investitie de 120 de milioane de euro in modernizarea fabricii de la Campulung, care va creste capacitatea de productie a Holcim cu 20 de procente.
    Cei trei producatori au obtinut anul trecut cifre cumulate de afaceri de aproape 680 de milioane de euro, fiind in acelasi timp si cele mai profitabile companii din primele 100 de firme private din Romania dupa operatorii de telefonie mobila Orange, Vodafone si ProTV SA. Iar evolutia a continuat si in acest an. Dupa primele noua luni, Lafarge a anuntat o crestere a cifrei de afaceri cu 58,6% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Desi principalii competitori, Holcim si HeidelbergCement, au inregistrat ritmuri de crestere la jumatate, Romania ramane intre pietele-vedeta ale celor doua grupuri la nivel mondial.
    Ion Crangasu, directorul executiv al CIROM (Patronatul din industria cimentului si a altor produse minerale pentru constructii), estimeaza ca in doi-trei ani s-ar putea apela si la importuri, daca se va mentine ritmul actual de crestere: „Producatorii de profil isi vor face singuri calculele. Probabil vor mari capacitatile de productie sau vor investi in noi fabrici“.
    Deschiderea de noi fabrici reprezinta si strategia producatorilor de adezivi. Henkel Romania a inaugurat luna trecuta o noua unitate de productie la Campia Turzii, in urma unei investitii de 10 de milioane de euro. Capacitatea de productie a Henkel pe plan local, care mai detine o fabrica in apropierea Bucurestiului, s-a dublat astfel, compania avand in calcul constructia unei noi fabrici in 2009. Piata de profil, cu o valoare estimata la 150 de milioane de euro anul trecut, absoarbe in acest moment intreaga productie interna, ritmul anual de crestere fiind de peste 20%.
    Acest potential l-a determinat pe omul de afaceri Daniel Guzu sa se asocieze cu fondul suedez de investitii Oresa Ventures pentru a construi o fabrica de adezivi a carei finalizare este programata pentru anul viitor. Oresa Ventures, care a preluat anul trecut pentru aproximativ noua milioane de euro un pachet de 49% din Fabryo Corporation, afacerea cu lacuri si vopseluri dezvoltata de Daniel Guzu, nu este singurul fond de investitii atras de randamentele ridicate ale producatorilor de materiale de constructii. Fondul american de investitii Advent International a preluat in 2005 producatorul de vopseluri Düfa, iar in acest an a achizitionat pachetul majoritar de actiuni al producatorului de caramizi Ceramica Iasi, pentru 22,3 milioane de euro.
    Interesul fondurilor de investitii este explicat prin perspectivele de crestere pe termen mediu. „Nevoia de materiale de constructii este reala. Nu este o piata speculativa“, considera Cristian Nacu, partener al Enterprise Investors (EI), companie care a preluat anul trecut, prin intermediul unuia dintre fondurile de investitii pe care le administreaza, producatorul de materiale de constructii Macon Deva intr-o tranzactie de 35 de milioane de euro. Planurile de dezvoltare nu exclud posibilitatea altor achizitii in industria de profil, care sa creasca afacerile producatorului din Deva, activ pe segmentul de beton celular autoclavizat (BCA) si pe cel de prefabricate. Directorul de vanzari si marketing al producatorului de materiale de constructii Simcor Oradea, Alina Tirla, estimeaza ca piata locala de BCA va urca la finalul acestui an la un volum total de 2,2 milioane de metri cubi, de la 1,8-1,9 milioane de metri cubi in 2006, din care productia interna reprezinta aproximativ 15%. „Nici pe acest segment nu prea exista stocuri, tot ce se produce se vinde. Preturile au crescut in acest an in medie cu zece procente, iar pentru 2008 probabil se va inregistra un ritm similar de crestere“, spune Tirla.

  • Facturi si chitante, direct de pe mobil

    Serviciul ofera totodata angajatilor companiei informatii pe mobil despre clienti, vanzari, comenzi, facturi, preturi, produse, furnizori, contracte, stocuri si alte active curente, informatii care pot fi de asemenea actualizate direct de pe telefon.
    "Aplicatii Vodafone reprezinta o componenta importanta a strategiei noastre de a oferi servicii complete de comunicatii clientilor nostri", spune Liliana Solomon, directorul executiv al companiei. "Romania este cea de-a treia divizie Vodafone care lanseaza serviciul Aplicatii pentru companii, dupa Marea Britanie si Spania."
    Serviciul este compatibil deocamdata doar pe o serie de telefoane mobile inteligente, printre care BlackBerry (8100 Pearl sau 8310), Samsung BlackJacj i600 sau HTC TyTN II, si poate fi folosit si in roaming, in 63 de tari.

  • Focus grup cu zugravi

    CONTEXTUL: In 2006, Düfa Deutek se plasa intre cei mai mari trei producatori de vopseluri. Cresterea rapida a pietei a pus la indemana companiilor de profil sansa de a-si mari rapid afacerile.

    DECIZIA: Anul trecut, compania a identificat cateva nise pe care sa-si joace cartile, un exemplu fiind vopseaua Profi Weiss, sub gama Deutek Profi, dezvoltata impreuna cu zugravii profesionisti. O alta noutate a fost vopseaua superlavabila cu agenti antimucegai pentru baie si bucatarie, sub marca Danke!.

    EFECTELE: Vanzarile companiei au crescut cu 45% fata de aceeasi perioada a anului anterior, depasind 14,5 milioane de euro, urmand ca pentru tot anul afacerile companiei sa depaseasca 30 de milioane de euro. Düfa Deutek detine acum o cota de piata de 15% si se plaseaza in topul primilor trei producatori de profil, conform estimarilor companiei.

    Vanzarile nu ar fi crescut cu 45% in prima parte a acestui an fata de aceeasi perioada a anului trecut fara a fi „impinse“ de ritmul de crestere a pietei de finisaje, considera Gabriel Enache, directorul de marketing al Düfa Deutek. Enache identifica aici doua directii distincte: atat segmentul constructiilor noi, impulsionat de investitiile in domeniul imobiliar, cat si segmentul renovarii locuintelor, sustinut de cresterea veniturilor populatiei.

    Un rol important l-a jucat insa, in completare, adaptarea portofoliului de marci si produse la noile tendinte de consum, declara Enache. El da doua exemple: vopseaua superlavabila cu agenti antimucegai pentru baie si bucatarie (sub marca Danke!) si vopseaua Profi Weiss (sub gama Deutek Profi), dezvoltata impreuna un zugravi profesionisti. Pentru lansarea vopselei Profi Weiss, procesul de dezvoltare a durat nu mai putin de doi ani, spune reprezentantul companiei. „In primul an nu am dezvoltat o reteta de produs, ci mai degraba am studiat ce-si doresc zugravii profesionisti“, spune Enache. Pentru adunarea informatiilor au fost folosite studii de comportament de consum, testari „in orb“ (clientul nu stia marca pe care o foloseste), focus grupuri. Odata terminata „partea usoara“ a procesului, „a urmat partea incitanta – interactiunea cu zugravii“. La intalniri au fost prezenti pe de o parte reprezentantii Düfa-Deutek (cu echipele din departamentele tehnic, cercetare si marketing, dar si consultanti externi), iar de cealalta parte, cateva zeci de zugravi profesionisti.

    In aceasta etapa, interactiunea dintre cele doua „tabere“ a avut loc atat in centrul tehnic al companiei, unde s-au realizat experimentele cu vopseluri, dar si in deplasari pe teren. „In final, zugravii au fost cei care au ghidat intregul proces pentru obtinerea echilibrului corect intre atribute precum putere de acoperire, grad de alb, usurinta in aplicare, rezistenta la spalare“, explica Enache. Ulterior s-a ajuns la o lista scurta cu cateva retete, moment din care realizarea efectiva a vopselei a mai durat cam un sezon, „pentru ca mai erau necesare o serie de testari interne“. La final, produsul a fost inca o data testat „in orb“, alaturi de cele doua cele mai bine vandute vopsele de pe piata, Savana (produsa de Fabryo) si Policolor, de catre o agentie de cercetare pe un alt lot de zugravi.

    Conform unui studiu Omnibus efectuat de Mercury Research in perioada februarie-martie, cele trei marci ale companiei se plasau in topul primelor cinci branduri de vopsea din punctul de vedere al gradului de notorietate in randul populatiei din mediul urban, alaturi de aceleasi Savana si Policolor. Astfel, marca Düfa a atins un nivel de notorietate de 75%, in timp ce Danke! a ajuns la 72% si marca Super la 67%.

    Pentru a tine pasul cu cererea in crestere, compania a lansat din 2006 un program de investitii in urma caruia ar urma ca Düfa sa-si creasca, pe termen mediu, capacitatea de productie cu 50%. Spatiile de depozitare ar urma sa se dubleze si ele pe termen mediu, conform planurilor de investitii. Pentru anul in curs au fost bugetate investitii de 4 milioane de euro. Si pentru anii urmatori, Düfa Deutek se asteapta ca piata sa creasca intr-un ritm de 15-20% pe an, urmand ca momentul de maturizare a pietei sa duca la crearea unui nucleu de 3-4 producatori puternici, ce vor detine minim 80% din piata.

    Compania infiintata in 1998 ca un joint-venture intre doi investitori romani si concernul Meffert AG din Germania si-a schimbat anul trecut numele: Düfa Romania a devenit Düfa Deutek, al doilea cuvant provenind din termenii „Deutsche“ (german) si „Technologie“ (tehnologie). Din 2005, actionarul majoritar al companiei este fondul de investitii Advent International, in urma unei tranzactii evaluate la 15 milioane de euro.